Evenimente • Muzeul Municipiului Bucureşti. Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, decernată Muzeului Municipiului Bucureşti

Muzeul Municipiului Bucureşti a primit recent Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”. Distincţia a fost acordată „pentru efortul depus în vederea păstrării identităţii naţionale şi a răspândirii valorilor culturale româneşti, pentru dăruirea cu care s‑a implicat în organizarea de evenimente dedicate Centenarului Marii Uniri”. Munca susţinută dedicată Centenarului, care a fost astfel remarcată şi evidenţiată prin decernarea acestei medalii aniversare, s‑a reflectat în concretizarea unui program complex care a inclus realizarea unor expoziţii, emisiuni filatelice, proiecte de cercetare, conferinţe publice, filme documentare şi lansarea unor proiecte editoriale.

Dintre expoziţiile realizate care au putut fi văzute de public enumerăm: „Fizionomii unificatoare. «Toţi în unu» – povestea unui proiect de ţară” (Palatul Suţu, 17 noiembrie 2017 – 28 februarie 2019); „Bucureştii sub ocupaţie (1916‑1918)”, Palatul Suţu, 31 august‑29 octombrie 2017; „Leipzig‑Bucureşti‑Lipscani: o poveste europeană”, Primăria oraşului Leipzig, 6‑15 martie 2018; Gara Centrală din Leipzig, 12 aprilie‑6 mai 2018; Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, 17 mai‑30 iulie 2018, şi prezentarea filmului documentar la ICR Viena; „Războiul între mit şi artă” (Palatul Suţu, 5 aprilie‑24 iunie 2018).

Proiectele de emisiuni filatelice, realizate în colaborare cu Romfilatelia, care s‑au bucurat de succes sunt: „Renaşterea României în Pictură”, „Miniaturi în arta bisericească”, „Un secol de istorie. Făuritori ai Marii Uniri”, „Nicolae Minovici – 150 de ani de la naştere”, „Avangardă literară românească” şi „Mihai Kogălniceanu – lider al culturii şi istoriei moderne”.

Un amplu proiect de cercetare a fost reconstituirea fizionomică a craniului istoric care a aparţinut lui Mihai Viteazul. Această reconstituire a fost inclusă în expoziţia „Fizionomii unificatoare. «Toţi în unu» – povestea unui proiect de ţară” şi este şi în prezent în expunere permanentă la Palatul Şuţu.

De asemenea, o serie de evenimente publice au fost organizate în cadrul proiectului „Idei în Agora” şi coordonate de Sorin Antohi cu următoarele teme: „România Mare 2.0 – De la insula de latinitate la arhipelagul global” (Simpozion, 23‑24 noiembrie 2018); „Identităţi colective: limitele paradigmei naţionale” (Conferinţă, 16 octombrie 2018); „Ideile României Mari”, Colocviu, 20 octombrie 2018); „Cântarea României Mari. Dezbatere despre memorializarea festivă a Centenarului” (Conferinţă, 18 decembrie 2018). Toate aceste evenimente s‑au desfăşurat la Casa Filipescu‑Cesianu, din componenţa MMB.

Apariţiile editoriale au fost: „Leipzig‑Bukarest‑Leipziger Străße: eine europäische Geschichte/ Leipzig – Bucureşti – Lipscani – o poveste europeană” (volum disponibil doar limba germană), dr. Adrian Majuru (editor), dr. Dan Pîrvulescu, dr. Daniela Lupu, Editura MMB, 2018; „«Toţi în unu» – Povestea unui proiect de ţară”, editor coord. dr. Adrian Majuru, Editura MMB, 2019; „Bucureştii în primele decenii ale României Mari”, editor coord. dr. Adrian Majuru, Editura MMB, 2018.

Filmele documentare realizate în anul 2018 – „Evrei eroi în Primul Război Mondial”, „Leipzig – Bucureşti – Lipscani, 200 de ani de poveste europeană”, „Mihai Viteazul şi povestea reconstruirii chipului său”, „Pictori evrei în Primul Război Mondial”, „Memoria Cinematografică a Marelui Război 1914‑1916”, „Femeile în război şi pace – Regina Maria a României” şi „Bucureşti ‑ 100 de ani” – rulează şi în prezent în cadrul Cinema Museion, resursă disponibilă şi online pe site‑ul muzeului.

„Pentru cele cinci‑şase generaţii care s‑au scurs între 1800 şi 1920, harta viitorului a fost proiectul statului naţional unitar român, iar instrumentul de lucru se numea «Toţi în Unu». Iar începutul acestui drum s‑a numit profesionalizare şi s‑a investit enorm în factorul uman. Din neantul valah al anilor 1800, a apărut în cincizeci de ani o ţară nouă cu instituţii moderne consolidate deplin peste alţi cincizeci de ani. Iar acest lucru a fost posibil prin educaţie, pedagogie, şcolarizare şi, evident, profesionalizarea continuă a populaţiei sale. Se impune ca operaţiunea de reconstruire să înceapă cu o unealtă nouă, o creaţie de nou superior, cu funcţie de surpriză invincibilă. Iar această unealtă nouă este reprofesionalizarea. României îi trebuie astăzi o «hartă a viitorului», deoarece în ultimii 30 de ani de libertate de opinie şi de atitudine, foarte puţine au fost demersurile pozitive, susţinute prin argumente constructive, cu repere clare şi etape care trebuie urmate. Un proiect de ţară nu se poate înfăptui decât printr‑o populaţie sănătoasă, educată şi bine informată, demers la care Muzeul Municipiului Bucureşti se străduieşte să contribuie zi de zi prin munca susţinută pe care o desfăşoară”, a declarat Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al MMB.