Ioan-Aurel Pop și Aura Christi – Laureați ai Festivalului Internațional de Poezie „Drumuri de spice” din Uzdin (Voivodina, Serbia)
Eveniment
Festivalul Internațional de Poezie „Drumuri de spice” din Uzdin (Voivodina, Serbia)
• Ioan-Aurel Pop – Marele Premiu al Culturii Românilor „Podul lui Traian”
• Aura Christi – Marele Premiu pentru Poezie „Sfântul Gheorghe”
Dumneavoastră aveți la Uzdin (Voivodina) cea mai activă societate românească din Serbia, prin intermediul căreia organizați câteva zeci de manifestări pe an, toate puse sub semnul păstrării și afirmării identității noastre naționale
Vă felicit că, în vremuri tulburi, în vremuri de restriște, reușiți să păstrați tradițiile, valorile, rădăcinile, identitatea, tot ce e sfânt și ne ajută să devenim ceea ce suntem în esență: sclipiri divine, ar fi spus Regele Solomon
Sub semnul Sfântului Gheorghe
La Uzdin (provincia Voivodina, Republica Serbia) a avut loc, în data de 24 iulie 2021, ediția a XXVIII-a a Festivalului Internațional de Poezie „Drumuri de spice”. Organizatorul acestui eveniment 
național, de o înaltă încărcătură românească, ca și în anii precedenți, este Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin – una dintre cele mai active societăți culturale ale românilor din Serbia. Evenimentul de decernare a premiilor s-a desfășurat în fața bustului poetului național Mihai Eminescu din centrul Uzdinului, la Casa de cultură „Doina”. Anelia Băbuț a interpretat imnul societății „Tibiscus”, festivalul fiind deschis de Gheorghe Rancu, cetățean de onoare al Uzdinului.
Laureatul festivalului căruia i s-a decernat Marele Premiu pentru Poezie „Sf. Gheorghe” este poeta Aura Christi. Despre opera literară a poetei au vorbit Vasile Barbu, președintele societății „Tibiscus” și talentata Anelia Băbuț. Poeta Aura Christi s-a referit la una dintre temele poeziei, eseurilor și romanelor sale: poezie și destin, menționând următoarele: „Mă aflu pentru prima dată la Uzdin – o veche localitate ocrotită de Sfântul Gheorghe. Biserica Sfântul Gheorghe din Uzdin a fost înălțată la 1802. Mă bucur foarte mult și sunt onorată de acest premiu literar, decernat sub semnul Sfântului Gheorghe – Purtătorul de Biruință, sfântul născut la Cappadocia și devenit ofițer în armata romană a Împăratului Dioclețian, mărturisindu-și credința ortodoxă în fața autorităților romane și atunci când a fost amenințat cu moartea și transformându-se prin martiriul asumat în simbol al curajului, fermității și victoriei.
Cred că poezia rămâne a fi limbajul familiar îngerilor, deci, e vorba de un dar, cum spuneam și alte dăți, cum am scris de atâtea ori, referindu-mă la acest dar prin care se revigorează viul, ontosul, fiinţa. Poezia e darul prin care este onorată Viața. Pentru greci poezia se confunda – de la o limită încolo – cu viaţa. Poezia înseamnă suflet. Poezia înseamnă Viață. Pornind 
de la grecii din vechime, pun un semn de egalitate între poezie şi viul dinlăuntrul nostru – condiţie a dialogului cu Dumnezeu. Prin atitudinea lor faţă de poezie, înţelepţii Greciei de altădată vorbeau de atitudinea faţă de viaţă, deci, faţă de fiinţă, faţă de ceea ce se numeşte viu – un concept ultracriptic, de care abundă Sfânta Scriptură. Apropiată de mine rămâne a fi credinţa romanticilor în puterea de a-ţi construi destinul şi de a-ţi decide devenirea. Ca şi opera, aşadar, destinul, viaţa rămân a fi o construcţie şi, da, un templu, sub a cărui amplă, spectaculoasă, incredibilă, deci, adevărată cupolă împărtăşesc credinţa lui Friedrich Nietzsche, conform căreia singura justificare a vieţii este cea estetică. Arta, estetica, frumuseţea alcătuiesc însăşi viaţa, viaţa activă, vie. Regăsindu-mi rădăcinile identitare clătinate, am început să-mi construiesc o identitate în poezia tratată ca un destin în devenire. Poate inclusiv din acest motiv mă raportez la poezie ca la un destin, ca la o patrie şi un loc ales – da-da, un loc divin de vreme ce redăruieşte şi recreează viaţa, modelându-te – ca la un punct de sprijin într-o lume din ce în ce mai alienată. Vă felicit că, în vremuri tulburi, în vremuri de restriște, reușiți să păstrați tradițiile, valorile, rădăcinile, identitatea, tot ce e sfânt și ne ajută să devenim ceea ce suntem în esență: sclipiri divine, ar fi spus Regele Solomon. Vă mulțumesc foarte mult. Acest premiu – cu numele Sfântului Gheorghe – mă intimidează, mă onorează și mă obligă. Vă sunt profund recunoscătoare”.
Marele Premiu al Culturii Românilor „Podul lui Traian” – domnului acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care (lipsind din motive de sănătate) a trimis un cald salut: „Sunt 
profund onorat ca, de la Cluj, dintr-un colț al pământului românesc, să Vă pot adresa salutul meu – Dumneavoastră, aflați într-un colț al acestui spațiu «binecuvântat între toate de Domnul pre pământ». Este evident că Dumneavoastră aveți la Uzdin (Voivodina) cea mai activă societate românească din Serbia, prin intermediul căreia organizați câteva zeci de manifestări pe an, toate puse sub semnul păstrării și afirmării identității noastre naționale. Vă sunt adânc recunoscător că, în cadrul celei mai de seamă manifestări a dumneavoastră – Festivalul Internațional de Poezie «Drumuri de spice», ajuns la a XXVIII-a ediție – m-ați invitat și mi-ați acordat mie Marele premiu al culturii românilor «Podul lui Traian». Vremea și vremurile un-mi permit, de astă dată, să fiu lângă dumneavoastră și cu dumneavoastră direct, la Uzdin, așa cum s-ar cădea, dar mă simt ca și cum aș fi. Mă bucur mult că ai mei colegi de la Contemporanul, în frunte cu poeta Aura Christi – și Domnia Sa premiată cu Marele Premiu pentru Poezie «Sfântul Gheorghe» – sunt acolo unde se cuvine. Mă simt ca și cum aș fi cu dumneavoastră și eu chiar și sunt cu sufletul meu și cu inima mea.
Nicolae Iorga – marele învățător al neamului nostru, venit pe lume acum 150 de ani – într-un elan național și sentimental, înainte de Marea Unire, afirma că românii vechi un aveau denumiri deosebite pentru deosebitele ținuturi pe care le locuiau și că toate se pierdeau pentru ei «în acest cuvânt mare, covârșitor și foarte frumos de Țară Românească». Chiar dacă această consemnare are mai mult valoare simbolică și artistică decât istorică, eu mă simt ca și cum aș fi cu dumneavoastră și nădăjduiesc că și reciproca este valabilă. Adesea, noi purtăm patria în suflet și ne-o reprezentăm cel mai bine prin limba română «ca un fagure de miere».
Vă mulțumesc, din nou, pentru cinstirea cea mare și vă doresc să aveți puterea să duceți mai departe sufletul neamului nostru românesc, «în veacul vecilor»”.
Au mai fost decernate următoarele premii: Premiul cultural „Gheorghe Bulic” –Gheorghe Rancu și Pavel Bălan; Premiul cultural „Tibiscus” – Emilia Mihăilescu, directorul Centrului cultural „Nichita Stănescu” din Drobeta Turnu Severin, Viorel Cioloca și Delia Munteanu; Premiul pentru fotografie artistică „Constantin Șoșdean” – Theona Andrada Rămianț; Premiul Uzdinului cultural „Casa românească” – Adrian Borca și Vasile Morar din Chelința, jud. Maramureș; Premiul pentru poezie avangardistă „Petru Cârdu” – Nicolae Toma; Premiul „Hrisov de excelență” – Mirela Ioana Dorcescu, Mia Rogobete și Lințu M. Lința; Premiul literar „Pelerin pe meridiane românești” – Costel Simedrea, Giurița Kârstin și Gabriel Băbuț. Premiul „Mecena românilor” – Lică Conciatu, Mihai Gheorghe Bârlea, Daniel Rogobete și Titu Dinuț. Trofeul festivalului – Minca și Miron Krnjajić. Premiul pentru contribuții la publicistica românească „Pavel Gătăianțu” – Anicica Barbu, Iancu Murărescu și Editurii „Castrum de Tymes” din Timișoara.
Premiile „Pro Fidelitas” au revenit următorilor invitați: Milan – Tale Andrić, Victor Simu, Nicu Scheianu, Vidu Velici, Daniel Luca, Eleonora Miclea, Todor Boier, Pavel Râmianț, Clubului de fotbal „Unirea”, Vasile Linția, Dimitrie Miclea, Ghiță Blajușcă,Vasile Popuța, Doru Dinu Glăvan, Ionel Stoiț.
Poetul Teodor Groza Delacodru a lansat cartea de poezie Silabe îngândurate, Editura Universul Gutenberg din Arad.
Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” are noi membri aleși: acad. Ioan-Aurel Pop și Aura Christi.
Printre laureații edițiilor trecute se regăsesc: Petru Cârdu, Cezar Ivănescu, Arcadie Suceveanu, Mircea Dinescu, Ion Miloș ș.a.
Poezie și destin
În data de 25 Iulie 2021, la Muzeul orașului Vârșet (Republica Serbia), a avut loc lansarea volumului Neplodni vrtovi/ Grădini austere de Aura Christi (România), în traducerea lui Vasile Barbu.
Prestigioasa casă de editură din Serbia, Comuna literară Vârșeț (CLV) din Vârșeț, a pregătit un amplu eveniment litarar pentru a marca lansarea în cultura sârbă a volumului de poeme Neplodni vrtovi/ Grădini austere, semnat de Aura Christi în traducerea din limba română în limba sârbă făcută de poetul și ziaristul Vasile Barbu din Uzdin. Volumul de psalmi Neplodni vrtovi/ Grădini austere de Aura Christi a apărut în Colecția Atlasul Vânturilor – înființată de minunatul poet și om de cultură, regretatul Petru Cârdu –, sub ale cărei auspicii au mai apărut cărți traduse în limba sârbă și semnate de Virginia Woolf, Emily Dickinson, Sapho ș.a. Redactor de carte este poetul și traducătorul Gabriel Babut.
Evenimentul a fost deschis de doamna Ana Cârdu, președintele Comunei literare Vârșeț. Despre carte și despre autor a vorbit poetul Gabriel Băbuț, redactor la CLV, Vasile Barbu, traducătorul cărții și poeta Aura Christi, care atât la festival, la lansarea volumului, cât și în cadrul filmului realizat de Iulian Ursulescu pentru TV Novi Sad a conferențiat – cu sprijinul Institutului Cultural Român – despre poezie și destin, poezie și istorie, poezie și multiplele identități, poezie ca patrie, și a citit poeme din volumul Grădini austere și din romanul în versuri Geniul inimii. În limba sârbă poemele Aurei Christi au fost citite de Sanja Vukelić.
Evenimentul s-a desfășurat în eleganta sală a Muzeului orașului Vârșeț, în prezența unui public numeros, care a respectat măsurile epidemiologice pentru protejarea împotriva COVID-19.
Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” din Uzdin
(Voivodina, Republica Serbia)
Fototeca:
