Academia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, a sărbătorit marţi, 4 aprilie 2023, în Adunare Generală festivă, 157 de ani de la înfiinţare. Evenimentul s‑a desfăşurat în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125. Sesiunea festivă a fost deschisă de alocuţiunea acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a evidenţiat cele mai importante momente din activitatea venerabilei instituţii de‑a lungul a peste un secol şi jumătate de istorie. Acad. Dorel Banabic, preşedintele Secţiei de ştiinţe tehnice, a prezentat succint evoluţia cercetării fundamentale în mediul academic şi rolul acesteia în societate.
Cu acest prilej, Academia Română a propus publicului pasionat de cunoaştere întâlnirea cu prof.univ.ing. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române, prin intermediul conferinţei intitulate „Libertate, frumuseţe, evoluţie, natură”, manifestare ştiinţifică de înalt nivel, care abordează tematica din perspective inter şi multidisciplinare.
Începând cu ora 12, în cadrul Zilei porţilor deschise, publicul a vizitat cele mai reprezentative spaţii din sediul Academiei Române: Aula Academiei, Clubul Academicienilor, Muzeul Memorial, şi a beneficiat de un tur ghidat în Biblioteca Academiei Române.
În cadrul zilei festive a avut loc, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Repere cronologice. Academia Română, forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească, îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866, prin care se înfiinţa la Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române. Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).
Un an mai târziu, în august 1867, Societatea Literară Română se constituie în Societatea Academică Română având drept scop „a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români” şi urmând să cuprindă trei secţiuni: literară‑filologică, istorică‑arheologică şi a ştiinţelor naturale. Într‑o a treia etapă, la 29 martie/10 aprilie 1879, a fost promulgată legea prin care Societatea Academică Română era declarată Institut Naţional cu denumirea Academia Română. Articolul 2 stabilea idealurile instituţiei: „Cultura limbii şi a istoriei naţionale, a literaturilor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”. Începând cu 1990, Academia Română are un număr de 14 secţii, acoperind domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, filosofie, psihologie, religie, pedagogie, matematică, fizică, chimie, biologie, ştiinţe geonomice, ştiinţe tehnice, ştiinţa şi tehnologia informaţiei, agronomie şi silvicultură, medicină, ştiinţe economice şi juridice, sociologie, arte, arhitectură.
Prin lege şi statut, Academia Română are un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară.
Prezidiul Academiei Române a hotărât, la 4 aprilie 2000, ca ziua Academiei Române să fie sărbătorită în fiecare an la această dată.
Dialoguri academice. O nouă emisiune TV dedicată Academiei Române
TVR Cultural, în fiecare duminică de la ora 22:30, reluare vinerea, ora 13:30. Academia Română a beneficiază, începând cu data de 2 aprilie 2023, de o nouă emisiune realizată de Televiziunea Română, difuzată pe postul TVR Cultural.
Intitulată „Dialoguri academice”, emisiunea a debutat duminică, 2 aprilie 2023, ora 22:30, avându‑l ca prim invitat pe preşedintele Academiei Române, acad. Ioan‑Aurel Pop. În cadrul grilei de primăvară, emisiunea cuprinde 11 ediţii. Amfitrion este acad. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, care intră în dialog cu membri ai Academiei Române, reprezentanţi ai secţiilor de cercetare şi personalităţi ale vieţii publice. Emisiunea „Dialoguri academice” e difuzată pe postul TVR Cultural în fiecare duminică, la ora 22:30, cu reluare vinerea, de la ora 13:30, şi e transmisă online pe canalul TVR+.
Ediţia din 2 aprilie 2023 a deschis seria manifestărilor dedicate Zilei Academiei Române, care a fost sărbătorită pe 4 aprilie în Aula Academiei Române, la împlinirea a 157 de la înfiinţare. Echipa de realizatori: Adina Toderaşcu, jurnalist; Daniel Paraschiv, producător.
Emmanuel de Martonne, geograful francez prieten al României
Institutul de Geografie al Academiei Române a organizat sesiunea omagială dedicată împlinirii a 150 de ani de la naşterea geografului francez Emmanuel de Martonne, căruia România îi datorează prima investigaţie ştiinţifică a geografiei sale, precum şi desenarea primei hărţi a României Mari. Evenimentul, purtând titlul „La cérémonie solennelle à l’occasion du 150e anniversaire de la naissance d’Emmanuel de Martonne”, s‑a desfăşurat în limba franceză şi a avut loc în Aula Academiei Române.
În deschidere au luat cuvântul acad. Nicolae‑Victor Zamfir, vicepreşedinte al Academiei Române, şi ES Doamna Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România. Manifestarea a fost moderată de acad. Dan Bălteanu, directorul Institutului de Geografie al Academiei Române şi preşedintele Comitetului Român de Geografie. Sesiunea a reunit la Bucureşti cercetători din cadrul Academiei Române, specialişti din mediul universitar românesc, precum şi invitaţi din universităţile franceze, între care prof. Amaël Cattaruzza, preşedintele Comitetului Francez de Geografie, prof. Eric Fouache, de la Universitatea Sorbona, şi prof. Gaëlle Hallair, de la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris.
Sesiunea a fost urmată de o aplicaţie de teren în Carpaţii româneşti, îndelung cercetaţi la începutul secolului al XX‑lea de savantul francez, pe care i‑a denumit Alpii Transilvaniei. Au participat profesori şi cercetători români şi francezi, iar aplicaţia se va încheia cu discutarea viitoarelor colaborări bilaterale.
Invitaţii francezi au luat parte la deschiderea lucrărilor Congresului Societăţii de Geografie din România, care a avut loc la Braşov, în sala de festivităţi a Liceului „Andrei Şaguna”. Sesiunea omagială este organizată în parteneriat cu Institutul Francez din România, Comitetele Naţionale de Geografie din România şi din Franţa, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, Universitatea „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca, Facultatea de Geografie.
Emmanuel de Martonne (1873‑1955), absolvent al Facultăţii de Litere din Paris, s‑a îndreptat spre studiul fizicii şi al geologiei, devenind unul dintre cei mai reprezentativi specialişti din Europa în domeniul topografiei şi desenului geografic. A elaborat două teze de doctorat, ambele cu subiect privitor la România: în 1902, teza de doctorat în litere „La Roumanie. Essai de monographie géographique”, iar în 1907 teza de doctorat în ştiinţe „Recherches sur l’évolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates méridionales)”. În 1898 a venit pentru prima dată în România, elaborând primele studii de maturitate pentru geografie. Opera sa geografică referitoare la ţara noastră cuprinde peste 70 de lucrări, între care: „Sur l’histoire de la vallée de Jiu”, „Sur la période glaciaire dans les Karpates Méridionales”, „La Roumanie. Géographie physique, géologie, climat, biogéographie, géographie économique, géographie politique”, „Les tremblements de terre de la Roumanie et leur rapport avec les lignes directrices de la géographie physique”, „Recherches sur la distribution géographique de la population en Valachie”, „La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe”.
În 1919 a elaborat Harta repartiţiei naţionalităţilor din ţinuturile în care domină românii, folosită ca principal argument pentru trasarea noilor graniţe la Conferinţa de Pace de la Paris, în cadrul căreia i s‑a încredinţat sarcina de secretar general al Comitetului de studii.
De numele său se leagă introducerea în cercetarea geografică din ţara noastră a metodei excursiilor interdisciplinare, pe care le‑a condus în special începând cu 1921, dar şi înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj, alături de G. Vâlsan.
A fost autorul articolului „România” şi al părţii rezervate României din Harta naţionalităţilor şi densităţii populaţiei în teritoriul sud‑est carpatic, ambele apărute în cunoscuta colecţie „Géographie Universelle”.
În Franţa a pus bazele Laboratorului de geografie din cadrul Universităţii din Rennes, pe care l‑a condus între 1927 şi 1944. Secretar general (din 1931), preşedinte (1938‑1949) şi preşedinte de onoare pe viaţă (din 1949) al Uniunii Geografice Internaţionale, membru al Académie des Sciences (1940), preşedinte al Societăţii de Geografie din Franţa (1947‑1952).
Academia Română, în semn de apreciere pentru excepţionala sa carieră ştiinţifică, l‑a ales membru de onoare în anul 1912. A fost, de asemenea, Doctor honoris causa al universităţilor din Cluj‑Napoca şi Iaşi şi cetăţean de onoare al municipiului Cluj‑Napoca.
Biroul de comunicare al Academiei Române
