Mă încearcă în aceste zile o tristeţe şi emoţie legate de artistul, omul şi prietenul Tavi Penda. Octavian Penda s‑a născut în 1956 şi a murit în 2011, la doar 55 de ani. Este considerat unul dintre cei mai mari gravori români ai tuturor timpurilor. A fost preocupat şi de ceramică, sticlărie, sculptură, dar rămâne faimos pentru gravurile sale în aquaforte, tehnică dificilă şi din ce în ce mai rar utilizată de artişti, care preferă astăzi alte tehnici, precum xilogravura sau litografia. El se remarcă încă din 1982, la doi ani după absolvirea facultăţii, când câştigă proiectul medaliei comemorative „2050 de ani de la crearea statului dac”, concurs la care au participat numeroşi artişti români şi din străinătate, printre care şi faimosul Salvador Dalí. De altfel, Octavian Penda va fi preocupat de‑a lungul carierei de o direcţie a ilustraţiei rar abordată de graficieni: bancnotele şi timbrele.
Prima bancnotă tipărită după Revoluţia din 1989 la noi, faimoasa bancnotă de 500 de lei cu chipul lui Constantin Brâncuşi, este opera sa, de altfel el şi semnându‑se pe bancnotă, alături de guvernatorul băncii naţionale. La Institutul de Arte Plastice (actuala Academie de Arte Frumoase) a fost elevul lui Octav Grigorescu, devenind şi el, la rândul său, profesor.
Un alt domeniu în care a excelat ca ilustrator a fost filatelia, el realizând numeroase machete ale unor timbre comemorative lansate de Romfilatelia, precum cele create pentru aniversările din 1999, cu portretele lui Honore de Balzac, J.W. Goethe, George Călinescu, Gheorghe Cartan, sau cele dedicate eclipsei totale de soare din acelaşi an, marcarea celor zece ani de la Revoluţia Română, 165 de ani de la crearea Uniunii Poştale Universale, 50 de ani de la înfiinţarea Uniunii Europene, sau 500 de ani de Cultură şi Civilizaţie Europeană. Ultima serie de timbre realizată de artist a fost cea dedicată celor 12 zodii. În ultimii ani ai vieţii şi‑a dedicat eforturile Muzeului Hărţilor şi Cărţii Vechi, al cărui director fondator a fost. Acest muzeu unic în ţara noastră a fost creat de Penda, pornind de la o donaţie a politicianului Adrian Năstase, la vremea respectivă prim‑ministru. Despre acest muzeu, Penda spunea la un moment dat: „Din cele peste şapte sute de instituţii muzeale existente în România, nici una din ele nu prezenta publicului până acum o colecţie sistematizată de hărţi şi gravuri vechi capabile să introducă privitorul în universul unor epoci trecute – scene rurale sau din viaţa urbană, costume, clădiri vechi sau alte aspecte. Muzeul devine astfel o prezenţă inedită în peisajul cultural românesc şi nu numai, având un statut de unicat şi pe plan european”.
Un foarte bun specialist în costume de epocă, blazoane şi armuri, Penda şi‑a ales adesea teme alegorice, istorice sau mitologice, în care îşi etalează măiestria de desenator şi gravor ce‑l apropie de marele său înaintaş Albrecht Dürer. Minuţiozitatea şi precizia cu care lucra fiecare detaliu, combinate cu o dexteritate ieşită din comun îl fac o prezenţă unică în grafica noastră.
O emisiune filatelică de referinţă a anului 2010, „Stemele Dunării”, încununează, prin valoarea machetelor realizate, munca de neîntrecut maestru a lui Octavian Penda în domeniul desenului pentru gravuri de înaltă clasă. Cele două coliţe filatelice ale emisiunii, ilustrând simbolic drumul sinuos al Dunării de la izvoare până la vărsare în Marea Neagră, traversând opt ţări, rămân posterităţii ca opere de artă fără pereche. Imaginaţia, trăirea şi măiestria se adună armonios într‑un ansamblu de imagini care surprinde într‑un spaţiu în care păienjenişul liniilor trasate cu precizie de execuţie şi poziţionare, deosebite, dezvăluie esenţa monumentalităţii şi simbolisticii artei de neegalat a Antichităţii.
În trăirile şi momentele de sensibilitate ale unui artist, regăsim la artizanul de neegalat Tavi Penda o anume meticulozitate şi originalitate a pieselor gravate în acord cu operele marilor artişti ai vremii, lucru care te îndeamnă spre plăcerea de a identifica poveşti şi legende, o asociere sugestivă a imaginii cu tematică ilustrată.
Omul Octavian Penda a plecat prematur dintre noi, dar opera sa vastă şi surprinzătoare rămâne ca un tărâm mirific ce‑şi aşteaptă încă exploratorii.
■ Economist, publicist, jurist
Cristina Popescu
