RECORD. Peste 100 de volume semnate de autori români vor fi traduse în 2021
Printre cele peste 100 de opere care vor fi traduse cu finanţare ICR se află şi unele semnate de Aura Christi, Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Ioan‑Aurel Pop, Ioana Pârvulescu, Doina Ruşti, Radu Paraschivescu, Gabriel Chifu şi Eugen Uricaru…
Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec şi Tatiana Ţîbuleac sunt câţiva dintre autorii ale căror opere vor beneficia de traducerea şi publicarea în spaţiul european şi internaţional, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în anul 2021. Toate proiectele editoriale se vor desfăşura prin programele Translation and Publication Support Programme (TPS) şi Publishing Romania, din cadrul direcţiei ICR Centrul Cărţii.
În 2021, un număr record de 119 volume româneşti vor fi traduse şi promovate internaţional, atât prin parteneri editoriali, cât şi prin cele 18 reprezentanţe ale ICR din lume. Comparativ cu anii precedenţi, numărul cărţilor traduse aproape că s‑a dublat.
Vestea bună vine ca urmare a încheierii Sesiunii de primire a dosarelor de candidatură în cadrul programelor TPS şi Publishing Romania 2019‑2020. Această sesiune s‑a organizat pentru primirea
solicitărilor de finanţare din partea editurilor şi organizaţiilor culturale străine care doresc să traducă şi să publice lucrări de ficţiune şi non‑ficţiune din domeniile literatură, artă, ştiinţe umane şi sociale, fie aparţinând autorilor români, fie dedicate culturii şi civilizaţiei româneşti. Lista completă poate fi consultată pe site‑ul oficial al Institutului Cultural Român, www.icr.ro.
Italia, Franţa, Spania şi Bulgaria – ţările cele mai interesate de autori români
Perioada de desfăşurare a sesiunii a fost 15 noiembrie 2019 – 15 iulie 2020. O comisie de experţi independenţi a evaluat dosarele de candidatură înregistrate, membrii acesteia fiind Răzvan Voncu (cadru didactic universitar, critic şi istoric literar), George‑Valentin Volceanov (cadru didactic universitar, traducător literar) şi Coriolan‑Dan Pleşa (scriitor şi editor).
În topul ţărilor care s‑au arătat interesate de traducerea operelor literare româneşti se află Italia (19), Franţa (12), Bulgaria (10), Spania (10) şi Germania (8). Edituri din Grecia (6), Republica Cehă (6), Austria (5), Marea Britanie (5), Ungaria (5), Serbia (5), China (3) şi Portugalia (3) sunt şi ele preocupate să aibă pe piaţă autori români, în timp ce SUA (2), Croaţia (2), Ucraina (2), Macedonia de Nord (2), Slovacia (1), Olanda (1), Danemarca (1), Elveţia (1), Suedia (1), Turcia (1) şi Polonia (1) se află la coada candidaturilor pentru traducerea operelor româneşti depuse la Institutul Cultural Român.
Poezie românească tradusă în Columbia
În schimb, state precum Etiopia (3), Columbia (1), Brazilia (1), Mexic (1) şi Peru (1) doresc exotismul literaturii româneşti. Astfel, etiopienii vor putea citi operele lui Mihail Sebastian Oraşul cu salcâmi şi Femei, dar şi volumul semnat Benjamin Fondane, Lunea existenţială. Antologia de poezie Me como mis versos (titlu de lucru) de Angela Marinescu/ Ioan. Es. Pop va fi tradusă în Columbia, Vara în care mama a avut ochii verzi de Tatiana Ţîbuleac, în Brazilia, Om cu vâslă pe umăr de Dinu Flămând, în Mexic, iar Alternativă la fuga în Egipt de Gabriel Gafiţa, în Peru.
Cei mai traduşi autori români ceruţi de editori străini în această sesiune TPS a Centrului Cărţii sunt Ana Blandiana (6: Antologie poetică, Variaţiuni pe o temă dată, Sertarul cu aplauze), Matei Vişniec (6: Buzunarul cu pâine. Caii la fereastră. Păianjenul în rană, Mansardă la Paris cu vedere spre moarte, Cabaretul Dada, Sindromul de panică în Oraşul Luminilor, Antologie de teatru, Iubirile de tip pantof. Iubirile de tip umbrelă…), Mircea Cărtărescu (5: Solenoid, Nostalgia, Orbitor, vol. I. Aripa stângă), Tatiana Ţîbuleac (4: Vara în care mama a avut ochii verzi, Grădina de sticlă), Mihail Sebastian (3: Oraşul cu salcâmi, Femei, Jocul de‑a vacanţa. Ultima oră. Steaua fără nume).
Printre cele peste 100 de opere care vor fi traduse cu finanţare ICR se află şi unele semnate de Aura Christi, Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Ioan‑Aurel Pop, Ioana Pârvulescu, Doina Ruşti, Radu Paraschivescu, Gabriel Chifu şi Eugen Uricaru.
Exclusiv. Ana Blandiana: „Mă bucur că suntem atâţia autori români traduşi!”
ICR: De ce credeţi că operele dumneavoastră sunt dorite în Italia, Spania, Maria Britanie şi în Germania?
Ana Blandiana: În Spania s‑a petrecut un adevărat fenomen! Aceste două traduceri recente (Antologie poetică, Variaţiuni pe o temă dată – n.r.) sunt a noua sau chiar a zecea traducere din cărţile mele. Au apărut traduceri după traduceri. Am fost întotdeauna emoţionată de aceste veşti, mai ales că aş putea spune că s‑a scris despre mine mai bine în Spania decât în România. Ajunseseră la un moment dat să se vândă foarte bine traducerile din Spania şi în Columbia. Iar în Italia, ce pot să spun, eu chiar cred că cei mai mari iubitori de România sunt romaniştii din Italia. Glumeam deseori spunând că ei sunt naţionaliştii noştri. Profesorii de romanism din universităţile italiene educă studenţii, le transmit această dragoste faţă de România. Este un fenomen şi aici, pe care trebuie să‑l întreţinem.
Ce alt public v‑ar plăcea să vă citească volumele?
Eu, în general, mă bucur când aflu că tinerii îmi citesc cărţile. Indiferent de unde sunt. De aceea, lansările de carte în universităţi mă bucură cel mai mult.
Ce ar trebui să mai realizeze ICR pentru promovarea creativităţii româneşti în lume?
Să aibă mai mulţi bani! În cazul volumelor de poezie, de pildă, traducerile vin prin edituri mici, care nu au bani şi pentru promovarea cărţilor publicate. Şi se întâmplă ca multe volume să apară, dar aproape nici să nu se ştie de ele. În cazul meu, este o excepţie ca o editură mare ca Bompiani să se implice în traducerea Antologiei. De obicei, o fac după multe apariţii la edituri mai mici, dar bine primite. Aşadar, este posibil ca ICR să poată, cu finanţare serioasă, să susţină apariţiile autorilor români traduşi cu o promovare temeinică. Cred că aceasta ar trebui şi pregătită printr‑o apropiere de lumea criticilor, a publiciştilor şi a explicării spaţiului literar românesc şi nu numai. În general, cred că sunt în măsură să‑mi dau seama ce înseamnă ICR şi ce au însemnat programele de traducere ale ICR, pentru că, înainte de ICR, eram singură la festivaluri internaţionale de carte. Nu prea erau autori români traduşi, însă acum este un fenomen. Nu mai sunt singură.
Poveştile lui Petre Ispirescu ajung în Italia
Cunoscuţii autori Nichita Stănescu, Eugen Simion, Duiliu Zamfirescu, Ioan Slavici, Lucian Blaga, Mateiu Caragiale, Mircea Eliade, Dinu Pillat, Petre Ispirescu, Emil Cioran şi Ion Minulescu vor fi şi ei citiţi în ţări ca Spania, Italia sau Franţa, precum şi în Austria, Serbia sau Republica Cehă.
TPS – Translation and Publication Support Programme, programul de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români, lansat în anul 2006, îşi propune să faciliteze accesul publicului străin la cultura română şi să sprijine prezenţa autorilor români pe piaţa internaţională de carte, prin finanţarea costurilor de traducere (şi editare, atunci când este cazul). TPS sprijină traducerea şi publicarea în lume a operelor relevante de ficţiune şi non‑ficţiune din domeniile literatură, artă, ştiinţe umane şi sociale, aparţinând autorilor români.
■ Jurnalist, Director Comunicare ICR
Miruna Olteanu
