Eveniment România și civilizația românească în Israel
Comunicat:
România și civilizația românească în Israel
„Anul cărții în Limba Română în Israel”
Fundația Culturală Ideea Europeană, în parteneriat cu Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română (ASILR) – sub egida Academiei Române – organizează o serie de evenimente cu genericul „România și civilizația românească în Israel” între 19 și 25 octombrie 2022 în Țara Sfântă. În anul 2022, declarat de ASILR „Anul cărții în Limba Română în Israel”, acest proiect de anvergură, cu o hartă bogată de evenimente (Tel Aviv, Ierusalim și Haifa), își propune să promoveze civilizația românească în Israel și să întărească legăturile comunității din diaspora cu România. Poate că împrejurările socio-culturale nu ne sunt neapărat favorabile, însă tocmai această situație ne obligă să ne îndreptăm atenția spre civilizația românească și spre raporturile acesteia cu lumea.
Seria de evenimente (conferințe, lansări și expoziție de carte, lectura publică, discuții interactive cu publicul, interviuri, donație de carte, Gala Premiilor „Contemporanul” și Fundația Culturală Ideea Europeană) va avea loc în perioada 20-24 octombrie 2022, la:
– Primăria Municipiului Ierusalim, Piața Safra;
– Casa Scriitorilor Israeliți, Str. Kaplan nr. 6, Tel Aviv;
– Biserica Ortodoxă Română din Ierusalim, Str. Shivtei Israel nr. 46;
– Biblioteca de carte românească din Haifa, Str. Nordau nr. 10, Haifa
Valorile identitare
Printre personalitățile-pivot, care și-au dat acordul să ne fie alături în acest demers, se află Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, Ada Shaulov-Enghelberg, Haim Rotter, Dragoș Nelersa ș.a. (Israel), Ștefan Borbély, Dana Oprica, Constantina Raveca Buleu, Aura Christi ș.a. (România). Se vor prezenta, fiind puse în dezbatere, o serie de cărți apărute recent la Editura Ideea Europeană, între care menționăm: Luiza Barcan, Răsărit · Ανατολή; Constantina Raveca Buleu, Splendor singularis; Maria Zambrano, Filosofie și poezie; Ștefan Borbély, Modus operandi; acad. Ioan-Aurel Pop, Istoria României moderne; Florin Zamfirescu, Actorie sau magie; Adrian Dinu Rachieru, Voci din exil; acad. Nicolae Breban, Bunavestire; Eugen Uricaru, Viața unui fluture; Mircea Platon, Treptele umbrei; Alexa Visarion, Cealaltă scenă; Theodor Codreanu, Europa în care putem crede; Mircea Braga, Ultima frontieră; acad. Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, Aura Christi, Psalmi, Veșnica întoarcere ș.a.
Amfitrioni: Dragoș Nelersa și Aura Christi
Protagoniști: Ștefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Jean-Jacques Askenasy, Dana Oprica, Menachem Falek, Ada Shaulov-Enghelberg, Andrei Potlog, Adrian Preda, Haim Rotter
Lectură publică de poezie: Psalmi de Aura Christi
Un perpetuu dialog identitar româno-israelian
Invitați de marcă vor vorbi despre aspecte vitale ale promovării României și a civilizației românești în Israel. Dr. Constantina Raveca Buleu, cercetător ştiinţific la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj-Napoca (Academia Română) se va referi la dialogul Jean-Jacques Askenasy – Sorin Antohi. Valențe identitare și culturale. Dialogurile lui Sorin Antohi cu Jean-Jacques Askenasy, reunite într-un volum apărut în 2021 la Editura Polirom sub titlul Oameni și patrii. Istoriile și geografiile identității, ilustrează modul în care „se articulează identitarul prin raportare la Celălalt, prin asimilarea fiecărei experiențe și prin decantarea culturală bidirecțională (română și israeliană), cartea integrând nu numai autobiografia picarescă a lui Jean-Jacques Askenasy pe pământ românesc, continuată de un interes avid pentru cultura română, ci și evoluția acestuia după plecarea în Israel. Neurolog de reputație internațională, născut la Sofia în data 13 noiembrie 1929, cu o copilărie petrecută în Franța (până la nouă ani) și stabilit ulterior în România, cu studii la Craiova, București, Timișoara, Cluj, Paris și New York, plecat în Israel încă din 1972, Jean-Jacques Askenasy este membru de onoare al Academiei Române. Cultivat de două spirite afine, dialogul pe care îl prezintă scriitoarea română revelează o prietenie profundă, ancorată în comuniune sufletească și comunicare intelectuală, formulată dincolo de orice posibilă tensiune și indiferentă la frecvența întâlnirilor. Atent consemnate în paginile cărții, aceste întâlniri se coagulează în jurul identității, receptate în termenii perspectivei relaționale și ai detabuizării alterității, ceea ce înseamnă un perpetuu dialog româno-israelian. De altfel, mefient faţă de orice etichetare etnică și în deplin acord cu interlocutorul său, în opinia căruia «toți oamenii au identități fluide, multiple, comunicante, în evoluție, interactive, plastice, mereu în stare de flux, curgătoare», Jean-Jacques Askenasy precizează: «Despre complicatul proces al identității mele, cu multiplele sale fațete – neuropsihologice, etnice, antropologice, sociale, filosofice și religioase –, aș putea scrie o enciclopedie». Dialogurile despre care va vorbi Constantina R. Buleu reprezintă o impresionantă ilustrare a acestei realități umane şi intelectuale, precum și un imbold pentru promovarea indentității românești și ebraice, ca identități fluide, care conviețuiesc și conlucrează”.
Prof. univ. dr. em. Ştefan Borbély, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, va face o evocare a Margaretei Sterian, despre care profesorul emerit susține, că ei, „Margaretei Sterian (n. Weinberg), generaţia mea îi datorează câteva cărţi de formare excepţionale (Aud cântând America, 1973, 2005; Mâhnirea e mai grea decât marea, lirică irlandeză, 1974; Eternă bucurie-i frumuseţea, lirică britanică, 1977 etc.) şi-n principal întreţinerea unei atitudini de cosmopolitism elevat în anii ’60-’70, când puterea politică era departe de a încuraja asemenea deschideri. Nu-i întâmplător, aşadar, că una dintre reeditările recente ale cărţilor autoarei e însoţită de un text semnat de Mircea Cărtărescu, în care se sugerează, printre altele, că fără discreta, dar foarte eficienta influenţă catalitică a traducerilor Margaretei Sterian, poezia generaţiei ’80 s-ar fi scris altfel. În facultate fiind (1972-1976), m-am documentat asupra Margaretei Sterian după ce am procurat Aud cântând America şi aşa am descoperit, cu recunoştinţă, atât opera picturală şi grafică a artistei, cât şi antologiile mai vechi (Poezia poloneză contemporană, în 1935, sau cea dedicată poeziei americane moderne în 1947). Inevitabil, paşii m-au purtat înspre scrierile de beletristică şi, preponderent, înspre prozele cu caracter biografic (Castelul de apă, 1972; Oblic peste lume, 1979). Medalionul dedicat M. Sterian în Scriitori români de azi, de Acad. Eugen Simion, evocarea foarte caldă a lui Iordan Chimet (Indian Woman) din Cartea prietenilor mei (2006) şi Suplimentul special al Realităţii evreieşti din ianuarie 2008 îmi propun să constituie fundamentul bibliografic principal al unei prezentări a profilului literar inconfundabil al Margaretei Sterian, înscrisă în perspectiva unei tipologii umane cu totul speciale, foarte greu de găsit astăzi. Nu voi ocoli, desigur, arealul exegetic dedicat poetei şi prozatoarei M. Sterian și contribuția ei la promovarea culturii și civilizației românești”.
Artele și diplomația culturală
Scriitoarea Dana Oprica se va referi la Marcel Iancu și Contimporanul, Ion Pribeagu și Zaraza: „Cel care își lasă bine amprenta în Bucureștiul interbelic este pluridisciplinarul Marcel Iancu (1895 București – 1984 Ein Hod), pictor, arhitect, eseist și publicist, dacă ne referim la inițiativa fundării influentei reviste de avangardă Contimporanul, împreună cu Ion Vinea, în 1923. Viața artistului poate fi împătțită în două capitole: 46 de ani în Europa și 43 de ani în Israel, iar lucrările lui sunt colorate de simboluri românești și evreiești. În nordul țării, în cel mai frumos colț din Israel, Ein Hod, înființează colonia artiștilor în 1953. Tot în nordul țării, la Baia Mare, Simon Hollosy, Karoly Ferenczy, Istvan Reti înființau, în 1896, Colonia de la Baia Mare, într-o zonă în care natura își arăta toate nuanțele de verde. Mulți dintre pictorii Școlii de la Baia Mare erau evrei din Sighetu Marmației, recunoscuți internațional. Ideile au circulat și circulă întotdeauna și ceea ce e de remarcat e entuziasmul și ruperea monotoniei pe care o recomandau și cei de la Baia Mare, dar și Marcel Iancu, întru-un stil unic: «Ne proclamăm în stare de revoluție permanentă față de tot ceea ce devine procedeu, sistem, rețetă și gargară în artă indiferent de ordinea lor cronologică: de la realismul osificat până la suprarealismul în putrefacție, totul se poate închide sub același epitaf al neputinței și istovirii” scria Marcel Iancu în numărul 100 al revistei Contimporanul.
Poetul cu două patrii și el, binecunoscut atât în România, cât și în Israel este Ion Pribeagu. Plin de umor ca majoritatea evreilor, Ion Pribeagu (1887 Sulița, Botoșani – 1971 Tel Aviv) sau Isac Lazarovici se joacă, în stilu-i caracteristic, cu propriul prenume, Isac, ajungând de la Saky Disperatu-Buzatu până la Ion Vraiște, Vasile Ispravă, Vasile Găină. Nouă, românior ne lasă versurile tangoului Zaraza, iar israelienilor, poezii românești. Umorul e același oriunde ne-am afla”.
Aura Christi va vorbi despre valorile de vârf naționale românești, promovate de Academia Română și despre accentul pus de acest prestigios for pe conservarea, păstrarea și promovarea identității românești în țară și în lume. Vor fi prezentate, în acest context, câteva cărți-eveniment: romanul Bunavestire – capodopera prin care s-a revoluționat proza românească de după Cel De-al Doilea Război Mondial – semnată de Nicolae Breban, apărută în ediție definitivă la Editura Ideea Europeană și, respectiv, tradusă în mai multe limbi europene, inclusiv în franceză, la prestigioasa Editură Flammarion; volumul de excepție semnat de marele istoric Ioan-Aurel Pop, Istoria României moderne, și publicat relativ recent și în versiune chineză; „o carte a cărților” a marelui erudit Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, care urmează să apară și în versiune chineză; cartea-eveniment a Luizei Barcan – Răsărit – unde un loc important îi revine identității culturale, lingvistice și religioase din România și Israel, precum și volumul Danei Oprica Fragmente de cer.
Aura Christi va vorbi despre Fundația Culturală Ideea Europeană și programul acestei instituții europene, rolul și locul unui poet în ziua de azi în societate, felul în care poezia poate, mai poate salva, astăzi, lumea. Despre arte ca instrument al diplomației culturale ș.a. Artele se reunesc sub cupola diplomației culturale – ca mod de promovare a civilizației românești în Țara Canaan, poezia fiind corolarul artelor. Poeta va susține o lectură publică de psalmii incluși în volumele: Psalmi, Orbita zeului, Grădini austere, Geniul inimii ș.a.
Comunicat realizat de Adrian Preda
Proiect realizat sub egida
Academiei Române
Acest proiect este realizat cu sprijinul
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni
Partener de proiect: Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română – ASILR
Parteneri media: Muzeul Național al Literaturii Române, APLER/ Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, revista Contemporanul. Ideea Europeană, agentiadecarte.ro, Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română – ASILR, Gazeta Românească, Editura Familia ș.a.
