Premiile Contemporanul
Premieră: Gala Premiilor Contemporanul la Beijing · 2024 ·
Ediția a XXX-a a Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF · 2024) – unul dintre cele mai importante evenimente culturale de pe continentul asiatic –, desfășurat între 19-23 iunie 2024, a fost special pentru China și România. În 2024 sunt sărbătoriți 75 de ani de relații sino-române – un prilej de a aduce în luminile actualității valorile naționale ale celor două țări-prietene. Cele cinci zile extrem de dense au atras în capitala țării lui Confucius peste 2500 de expozanţi din 71 de ţări şi regiuni pentru a prezenta 220.000 de titluri. Editurile care au avut standuri la China National Convention Center, unde s-a desfășurat acest extrem de important târg internațional, au venit, precizează un comunicat al ICR Beijing, „din numeroase țări și regiuni ale lumii, jumătate fiind din Europa”
În cadrul celei de-a XXX-a ediții a acestui prestigios târg de carte din lume, Ambasadorul României în Republica Populară Chineză, ES Dan Horia Maxim, Liviu Țăranu, director al ICR Beijing, Andrei Potlog, director al Editurii Ideea Europeană, și poeta Aura Christi, redactor șef al revistei „Contemporanul. Ideea Europeană”, au decernat două premii de Excelență în Cultură „Ambasador al culturii și civilizației române în China” după ce Aura Christi a făcut un laudatio profesorului și traducătorului Ding Chao, și poetului, editorului și traducătorului Gao Xing. În premieră absolută Gala Premiilor Contemporanul – revistă care apare sub egida Academiei Române – a prefațat evenimentele gândite, create și așezate în pagina realității de Andreea Ema Stoian – minunata echipa a ICR Beijing, condusă de directorul Liviu Țăranu.
Premiile Contemporanul · 2024
Domnului Ding Chao
– Premiul de excelență în Cultură
Ambasador al Culturii Române în China
Ding Chao (n. 1959, Beijing, China), românolog, diplomat și traducător, este profesor universitar (din 2004) la Universitatea de Studii Străine din Beijing, vicepreședinte al Asociației de Prietenie China-România (din 2013), membru al Consiliului Asociației China-EU (din 2021). A urmat cursurile de limba română la USSB (1978-1982) și după absolvire lucrează la Catedra de română din aceeași instituție. A făcut specializare la Facultatea de Filologie a Universității din București (1986-1987), cu experiențe în diplomație la Consulatul General al Chinei la Constanța (1991-1993) și la Ambasada Chinei la București (1997-1999). A desfășurat o activitate îndelungată de predare a limbii și culturii române la studenți chinezi la Beijing. Este (co)autor al unor manuale și dicționare. Cărți și traduceri: Istoria relațiilor literaturilor chineză și română, 2008; Istoria schimburilor literare dintre China și Europa Centrală și de Est (în colaborare cu Song Binghui), 2015 (tradusă în limba română în 2020); coordonator a 4 volume de Studii și cercetări ale limbilor și culturilor europene, 2007-2012, al volumului Cronica răspândirii operelor culturale din antichitatea chineză în țările Europei Centrale și de Est, secolul XX, 2019; îngrijitor al ediției bilingve Mihai Eminescu, poezii, 2018; traducător al unor poeți români contemporani: Geniul inimii, roman în versuri de Aura Christi, 2018; Vremea vine dintr-o scoică, versuri pentru copii de Aura Christi, 2023 ș.a. I s-au decernat mai multe premii în China, iar în România: Diploma de Excelență acordată de MAE (2009), titlul de DHC al Universității „Spiru Haret” (2012) și al Universității „Ovidius” din Constanța (2017), Diplomă de Excelență, CopyRo, 2018 ș.a.
Domnului Gao Xing
– Premiul de excelență în Cultură
Ambasador al poeziei române în China
Gao Xing, poet, eseist, prozator, traducător şi diplomat, membru al Uniunii Scriitorilor din China. S-a născut în data de 22 aprilie 1963, în orășelul Tongli, provincia Jiangsu, din partea estică a Chinei. Situată la sud de fluviul Yangzi, pe malul lacului Taihu și al Marelui Canal antic Beijing-Hangzhou. A urmat cursurile elementare și liceale în satul natal. În 1979, a intrat la Universitatea de Limbi Străine din Beijing, limba și literatura română și engleză. După finalizarea masteratului în Literatura Est-Europeană, în 1987 a fost repartizat la Institutul de Cercetări a Literaturii Universale al Academiei Chineze de Științe Sociale. A debutat ca poet în anul 1990. În perioada 1995-1996, a fost oaspete al Universităţii din Indiana, iar din anul 2001 ocupă funcţia de Consul al Republicii Populare Chineze în Constanţa. A vizitat, a lucrat şi a locuit în peste 10 ţări europene ca scriitor, academician sau diplomat, şi a făcut parte din delegaţii ale scriitorilor chinezi care au vizitat România. În prezent este redactor-şef al revistei Literatura Lumii. Publicat în peste 80 de reviste şi antologii, Gao Xing a tradus în limba chineză autori precum Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Emil Cioran, Aura Christi, Marin Sorescu, Oscar Wilde, Milan Kundera sau Henry James. Printre scrierile sale se mai numără eseuri şi critică literară reunite în volumele O scurtă istorie a literaturii române, Praga – drumul pavat sub Ploaia Albastră şi Poezia în poezie, romanul în roman.
De un real succes s-a bucurat nr. 6/ 2024 al revistei Contemporanul. Ideea Europeană, în ale cărui pagini sunt inserate articole semnate de Nicolae Breban, Ștefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Ioan-Aurel Pop, Irinel Popescu, Alexandru Vladimir Ciurea, Aura Christi ș.a., acest număr festiv conținând un dosar dedicat acad. Victor Voicu la aniversarea de 85 de ani și o bogată iconografie. La revenirea în țară, vom constata că Jurnalul național a găzduit, în paginile sale, fragmente din dosarul aniversar publicat în paginile revistei care apare sub egida Academiei Române, ambele numere ale celor două publicații – Contemporanul și Jurnalul național – fiind prezentate, ca, de altminteri, și participarea de succes la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, în cadrul sesiunii festive organizate în Aula Academiei Române Victor Voicu · 85, sesiune moderată de Aura Christi, la care au ținut alocuțiuni acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte al Academiei Române, Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, Alexandru Vladimir Ciurea, membru de onoare al Academiei Române, Dragoș Vinereanu, membru corespondent al Academiei Române ș. a.
Gala Premiilor Contemporanul · 2024
Parteneri: Academia Română, Institutul Cultural Român, ICR Beijing, Muzeul Municipiului București, APLER, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Radio România Actualităţi
● Grupaj disponibil în revista Contemporanul nr. 8 August 2024 (Vezi aici)
Gala Premiilor Contemporanul · 2022 ·
„Anul cărţii în Limba Română în Israel”
Asociația Contemporanul, în parteneriat cu Fundația Culturală Ideea Europeană, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a organizat Gala Premiilor Contemporanul · 2022 în Țara Sfântă. Evenimentul a avut loc vineri, 21 octombrie 2022, ora 15.00, la Casa Scriitorilor Israelieni (str. Kaplan, nr. 6, Tel Aviv).
Printre personalitățile-pivot, invitate la evenimentele organizate la Tel Aviv, în incinta Casei Scriitorilor Israelieni (str. Kaplan, nr. 6, Tel Aviv), în data de 21 octombrie 2022, se află Jean-Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române, poetul și traducătorul Menachem Falek, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Israelieni, scriitoarea Vigda Erna Kretzer, jurnalistul Dragoș Nelersa, președinte al Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română din Israel, Ada Shaulov-Enghelberg, Haim Rotter ș.a. (Israel), Ștefan Borbély, Dana Oprica, Constantina Raveca Buleu, Aura Christi ș.a. (România).
Amfitrioni: Aura Christi și Dragoș Nelersa
Premiile Contemporanul · 2022
Domnului Jean-Jacques Askenasy
– Premiul de excelență în Cultură și Știință
Domnului Menachem Falek
– Premiul Ambasador al Culturii Române în Țara Sfântă
Domnului Dragoș Nelersa
– Premiul Ambasador al Culturii Române în Țara Sfântă
Doamnei Ada Shaulov-Enghelberg
– Premiul de Excelență în roman
Domnului Haim Rotter
– Premiul Ambasador al Culturii Române în Țara Sfântă
Doamnei Luiza Barcan
– Premiul de Excelență în Cultură
Gala Premiilor Contemporanul · 2022
– Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii –
Parteneri: Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, APLER, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Radio România Actualităţi
● Grupaj disponibil în revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2022 (Vezi aici)
Gala Premiilor Contemporanul · 2019 · Anul Cărții
Asociația Contemporanul, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale, a organizat Gala Premiilor Contemporanul · 2019.
Evenimentul a avut loc marți, 29 octombrie 2019, ora 16.00, la Muzeul Municipiului București, Palatul Șuțu – una dintre cele mai frumoase și încărcate de istorie edificii ale capitalei.
Printre invitați – personalități de marcă ale culturii, civilizației și științei române ca, de pildă, Ioan Cristescu, Mircia Dumitrescu, Alina Ledeanu, Virgil Nemoianu, Ioan-Aurel Pop, Victor Voicu, Răzvan Theodorescu, Victor Spinei, Mirel Taloș, Marina Roman, Alexa Visarion, Dumitru Radu Popescu, Angela Martin, Adrian Dinu Rachieru, Ana Blandiana, Maria-Ana Tupan, Cassian Maria Spiridon, Eugen Uricaru, Dana Duma, Dana Oprica, Teodora Stanciu, Alex Ștefănescu, Constantin Lupeanu, Mircea Martin, Marian Victor Buciu ș.a.
Amfitrioni: Nicolae Breban și Aura Christi.
Premiile Contemporanul · 2019:
Doamnei Maria-Ana Tupan
– Premiul național pentru excelență în teorie, istorie și critică literară
Domnului Virgil Nemoianu
– Premiul național pentru excelență în teorie, istorie și critică literară
Domnului Cassian Maria Spiridon
– Premiul național Convorbiri literare – revista anului 2019
Domnului Ioan Cristescu
– Premiul național pentru excelență în cultură
Domnului Adrian Dinu Rachieru
– Premiul național pentru excelență în teorie, istorie și critică literară
Domnului Constantin Lupeanu
– Premiul național pentru excelență în cultură
Doamnei Dana Oprica
– Premiul pentru debut – Fragmente de cer
Doamnei Dana Duma
– Premiul național pentru excelență în cultură
Doamnei Ana Blandiana
– Premiul național pentru excelență în poezie
Domnului Eugen Uricaru
– Premiul național pentru excelență în roman
Printre laureații de până acum ai Premiilor revistei Contemporanul. Ideea europeană se află personalități ca, bunăoară, Octavian Paler, Mircea Martin, Augustin Buzura, Nicolae Balotă, Ion Ianoși, Irina Petraș, Ștefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Teșu Solomovici, Angela Martin, Gabriel Andreescu, Călin Căliman, Ioan-Aurel Pop, Răzvan Theodorescu, Mirel Taloș, Victor Voicu, Andrei Marga, Nicoleta Sălcudeanu, Theodor Codreanu, Cornel Nistorescu, Lucia Hossu Longin, Eugen Simion, Dumitru Radu Popescu, Bogdan Crețu, Maya Simionescu, Vladimir Epstein, Marta Petreu, Magda Ursache, Ion Mureșan, Răzvan Voncu, Alex Ștefănescu, Silvia Radu, Mircea Platon, Ion Simuț, Vladimir Zamfirescu ș.a.
Gala Premiilor Contemporanul · 2019
– Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale –
Parteneri: Academia Română, Institutul Cultural Român, Muzeul Municipiului București, APLER, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Radio România Actualităţi
● Grupaj disponibil în revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2019 (Vezi aici)
Premiile Contemporanul • 2018
Asociaţia Contemporanul – revista Contemporanul a organizat Gala Premiilor Contemporanul · 2018 – eveniment de anvergură naţională care s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul Cultural 
Român în data de 12 decembrie 2018, ora 16.00, în Sala Mare a Institutului Cultural Român (Aleea Alexandru nr. 38, Bucureşti, sector 1). Gala Premiilor Contemporanul este un proiect finanțat în 2018 de Ministerul Culturii și Identității Naționale, selectat de Comisia interministerială şi dedicat sărbătoririi Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 2018. Menirea acestui proiect dedicat Centenarului Marii Uniri (1918-2018) e sărbătorirea culturii naţionale de vârf, a ştiinţei şi cercetării naţionale, sărbătorirea tradiţiei, a valorilor şi modelelor reale ale României, sărbătorirea elitei naţionale creatoare româneşti, de o amplă tradiţie şi vigoare într-o Europă culturală, o Europă a naţiunilor şi a valorilor fondatoare de extracţie elină şi iudeo-creştină.
Înființată la 1881, Revista lunară Contemporanul este una dintre cele mai prestigioase instituții de cultură din țară. La ora actuală, la împlinirea a 137 de ani de existenţă şi a 28 de ani de la alăturarea titlului Ideea europeană, revista Contemporanul are peste 50 de colaboratori din lume, între care romancierul Dumitru Radu Popescu, profesorul, criticul și istoricul literar Eugen Simion, istoricii Ioan-Aurel Pop, Răzvan Theodorescu şi Dan Berindei, oamenii de ştiinţă Maya Simionescu, Bogdan C. Simionescu, Victor Voicu şi Alexandru Surdu (membri ai Academiei Române), prozatorii Eugen Uricaru, Doina Ruști, profesorii, criticii, istoricii literari și scriitorii Virgil Nemoianu (Washington), Marian Victor Buciu (Craiova), Ștefan Borbély, Andrei Marga, Constantina Raveca Buleu (Cluj), Bogdan Crețu, Magda Ursache, Constantin Coroiu (Iași), Theodor Codreanu (Huși), Rodica Grigore (Sibiu), Olimpia Iacob (Satu-Mare), Ion Simuț (Oradea), Basarab Nicolescu, Paul Goma, Virgil Tănase, Dumitru Ţepeneag, Claudiu Soare (Paris), Monica Săvulescu-Voudouri, Victor Ivanovici (Atena), Dragoș Nelersa, Teșu Solomovici (Israel), Crișu Dascălu,
Doina Dascălu, Bogdan Mihai Dascălu, Adrian Dinu Rachieru (Timișoara), Maria-Ana Tupan, Dana Duma, Dana Oprica, Liviu Ioan Stoiciu, Octavian Soviany, Gelu Negrea, Alex Ștefănescu, Mircia Dumitrescu (București), Ionel Necula (Tecuci), Ileana Cudalb (Galați), acad. Mihai Cimpoi, Emilian Galaicu Păun (Republica Moldova), Emil Rațiu (Roma), Maria-Floare Pop (Madrid), Nicoleta Sălcudeanu (Târgu-Mureș), Vasile Tărâțeanu (Cernăuți), Gao Xing, Shu Cai, Jiji Majia (Republica Populară Chineză), Fernando Rendón (Columbia), Milosz Biedrzycki (Slovenia), Natalia Toledo Paz (Mexic), Zolani Mkiva (Republica Africa de Sud), Yolanda Casta (Galicia), Dino Siotis (Grecia), Françoise Roy (Quebec, Canada), Mite Stefoski (Macedonia), Philo Ikonya (Kenyan), Amir Or (Israel), Ashis Sanyal (India), Ataol Behramoğlu (Turcia), Javier Bozalongo (Spania), Helmuth A. Niederle (Austria) ș.a.
În curtea acestei vechi publicații de un real prestigiu a fost înființată o editură. S-au organizat turnee naționale, europene și internaționale.
Contemporanul înseamnă valoare, profesionalism, credinţă, eficiență, spirit european, tradiție, istorie națională, identitate.
Răstimp de circa 30 de ani, Contemporanul a promovat şi a susţinut în ţară şi dincolo de hotarele ei valorile naţionale ale României. Motto-ul sub care se desfăşoară conferinţele, turneele, lecturile publice, evenimentele organizate de instituţia noastră în ţară şi în străinătate – instituţie înfiinţată la 1881 la Iaşi – este apoftegma nietzscheană: „Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii mari, pe care îi are, ci mai ales prin felul în care îi recunoaşte şi îi stimează pe aceştia”.
În acest an, invitaţii noştri Mihai Cimpoi, Zanfir Ilie, Raluca Cimpoi Iordachi, Ştefan Iordachi, Mircea Platon, Teşu Solomovici, Ioan-Aurel Pop, Eugen Simion, Maya Simionescu, Răzvan Theodorescu, Alexa Visarion, Victor Voicu ş.a. au vorbit despre „România ideală” şi elita creatoare, prin a cărei operă se transcende cultura şi ştiinţa română majoră, naţiunea română care îşi sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri.
Amfitrionii Galei Premiilor Contemporanul: Aura Christi, Nicolae Breban, Mirel Taloş şi Andrei Novac.
Premiile Contemporanul 2018:
Domnului Alexa Visarion
Premiul de excelență pentru revigorarea teatrului românesc
Domnului Mihai Cimpoi
Premiul de excelență pentru studiul de o viață a operei și vieții eminesciene
Domnului Zanfir Ilie
Premiul de excelență pentru promovarea valorilor naționale românești
și pentru lucrările de sinteză exemplare
Domnului Mircea Platon
Premiul de excelență pentru admirația constantă față de tradiția românească
Domnului Mirel Taloş
Premiul pentru strălucitul debut literar cu romanul Colecţionarul de nuduri
Doamnei Maya Simionescu
Premiul de excelență pentru cercetare științifică de vârf
Domnului Răzvan Theodorescu
Premiul de excelență pentru promovarea și apărarea
valorilor naționale ale celor două Europe
Domnului Victor Voicu
Premiul de excelență pentru sprijinirea valorilor naționale de vârf
Domnului Ioan-Aurel Pop
Premiul de excelență pentru entuziasmul în susținerea valorilor naționale românești
Prin grupajele, dosarele ample dedicate personalităţilor româneşti în paginile revistei Contemporanul, prin premiile decernate răstimp de circa trei decenii, Contemporanul şi-a manifestat respectul şi recunoştinţa faţă de cetăţenii unei Republici a Spiritului, între care îi menţionăm pe Janina Ianoşi, Ion Ianoşi, Nicolae Balotă, Mircea Martin, Gabriel Andreescu, Jidi Majia, Vladimir Zamfirescu, Eugen Simion, Andrei Marga, Nicoleta Sălcudeanu, Theodor Codreanu, Lucia Hossu-Longin, Angela Martin, Cornel Nistorescu, Dumitru Radu Popescu, Ion Simuţ, Bogdan Creţu, Vladimir Epstein, Teşu Solomovici, Octavian Paler, Augustin Buzura, Ştefan Borbély, Irina Petraş, Ioan Mureşan, Eugen Negrici, Marta Petreu, Călin Căliman, Alex Ştefănescu, Constantina Raveca Buleu, Marian Victor Buciu, Ion Simuţ, Vasile Gorduz, Silvia Radu, Magda Ursache ş.a.
Unii dintre colegii noştri s-au retras pe Aleea Creatorilor din Cer, alţii îşi urmează, în continuare, vocaţia şi destinul de cărturari exemplari, care servesc cultura română naţională oriunde s-ar afla, în lumina credinţei puternice că naţiunea română are o cultură majoră, pentru că – menţiona G. Călinescu – a abordat teme majore.
Celebrul deja cuplu spiritual Raluca Cimpoi Iordachi şi Ştefan Iordachi au prefaţat şi postfaţat Gala Premiilor Contemporanul 2018 cu momente muzicale de vârf. Iar actriţa Ana Calciu a citit – din romanul în versuri Geniul inimii (Editura Contemporanul, 2017) – Rugăciunea inimii de Aura Christi.
● Suplimentul revistei Contemporanul nr. 12 Decembrie 2018
este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
Asociaţia Contemporanul
Proiect finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale
Parteneri: Academia Română, Institutul Cultural Român, APLER, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Radio România Actualităţi, Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”
Galeria Foto a evenimentului:
Premiile Contemporanul • 2016
Jidi Majia – Premiul de Excelenţă pentru Poezie
al revistei Contemporanul, decernat la Târgul Internaţional Gaudeamus
În acest an invitata de onoare a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură a fost China. Cu acest prilej, sub auspiciile programului Lecturi chinezeşti, au fost organizate o serie de evenimente de un real interes pentru publicul larg.
În data de 17 noiembrie 2016, au fost lansate trei volume semnate de Jidi Majia, Culoarea paradisului, Flacără şi cuvânt (poeme) şi În numele pământului şi al vieţii (eseuri, studii, discursuri), traduse de marele sinolog Constantin Lupeanu şi apărute la Editura Ideea Europeană. Lansarea a avut loc la standul invitatului de onoare al acestui an: China. Printre invitaţii care au participat la această lansare-eveniment se regăsesc Fan Xiaohong – Vicepreședinte al FLTRP, Excelența Sa Domnul Xu Feihong – Ambasador a Republicii Populare Chineze, Domnul Yan Jianwu, Consilier Cultural al Ambasadei Republicii Populare Chineze, Aura Christi – scriitor & editor, Director general, Editura Ideea Europeană, Bogdan Popescu – Director al Centrului Național al Cărții, reprezentant al Institutului Cultural Român, Eugen Uricaru – Președinte COPYRO (Societatea pentru Gestionarea Drepturilor).
În cadrul lansării, marelui poet Jidi Majia i-a fost decernat Premiul de Excelenţă pentru Poezie al revistei Contemporanul şi Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti.
Pe parcursul aceleiaşi zile, Fundaţia Culturală Ideea Europeană – Editura Ideea Europeană a încheiat câteva parteneriate şi acorduri de principiu cu câteva instituţii culturale (bunăoară, cu Editura Educației din Shandong – China, Centrul de Studii Central și Est-Europene, Universitatea de Studii Străine Beijing) de prim rang ale Chinei contemporane.
Parteneriatele încheiate vor permite instituţiilor române şi chineze să facă un schimb de valori naţionale, promovându-le în China şi, respectiv, România. Astfel, prietenul de departe, din China, va fi prezent în ţara lui Mihail Eminescu, Nichita Stănescu şi a lui Lucian Blaga – poeţi iubiţi şi apreciaţi în ţara lui Confucius – prin intermediul cărţilor şi valorilor în al cărui aer a crescut şi s-a format.
Jidi Majia, de naţionalitate yi, nuosu, este poet, scriitor chinez. S-a născut în anul 1961, în Munţii Marele Liang, provincia Sichuan. În 1982 a absolvit Secţia de limbă chineză din cadrul Institutului Naţionalităţilor din Sud-Vest. A fost secretar al Secretariatului Asociaţiei Scriitorilor din China, viceguvernator al Provinciei Qinghai. În prezent este membru al Comitetului Permanent al Comitetului Provinciei Qinghai, Şeful Departamentului de propagandă, Preşedintele Asociaţiei scriitorilor minorităţilor naţionale, Consilier al Asociaţiei de poezie a Chinei. Din anul 2007, organizează Festivalul internaţional de poezie Lacul Qinghai, fiind preşedintele Comitetului de organizare a festivalului, şi totodată preşedintele Comitetului de organizare şi preşedintele Comitetului de acordare a premiilor ale Festivalului internaţional de poezie Anvelopa Tibetană de Aur. A primit numeroase premii pentru poezie în China şi în străinătate. Opera sa a fost tradusă în engleză, franceză, germană, spaniolă, polonă, cehă, sârbă, coreeană, română, şi a fost publicată în mai bine de o duzină de ţări.
Domnului Jidi Majia
Premiul de Excelenţă pentru Poezie
Materialul video a evenimentului:
Galeria Foto a evenimentului:
În preajma unui an aniversar…
Premiile Contemporanul • 2015
Sub auspiciile Academiei Române, alături de vechi prieteni, colaboratori, lectori fideli ai revistei și membri ai „tribului” Conte, poeta Aura Christi şi romancierul Nicolae Breban au decernat joi, 12 noiembrie 2015, ora 16.00, la sediul Bibliotecii Metropolitane București, în str. Tache Ionescu nr. 4, următoarele premii:
Domnului Teşu SolomoviciPremiul de Excelenţă ca istoric al mentalităţilor
şi susţinător al limbii şi literaturii române în Israel
Domnului Mircea Martin
Premiul de Excelență în istoria şi teoria literaturii
Domnului Gabriel Andreescu
Premiul pentru curaj și radicalism
Domnului Vladimir Zamfirescu
Premiul de Excelenţă în Artele Plastice
Printre invitaţii revistei Contemporanul – care în anul 2016 îşi va sărbători aniversarea de 135 de ani de la înfiinţare – ne-am bucurat să-i avem pe Gabriel Andreescu, Augustin Buzura, Călin Căliman, Dana Duma, Mircia Dumitrescu, Sorin Ilieșiu, Lucia Hossu-Longin, Angela Martin, Ionuţ Vulpescu, Mircea Martin, Dan Necşulea, Vladimir Zamfirescu, Eugen Simion, Dumitru Radu Popescu, Ionel Valentin Vlad, Răzvan Theodorescu, Ionel Sinescu, Mihai Voiculescu, Irinel Popescu, Teşu Solomovici ş.a.
Dintre premianții revistei, de-a lungul anilor, alături de noi s-au aflat Eugen Negrici, Octavian Paler, Lucia Hossu Longin, Dumitru Radu Popescu, Augustin Buzura, Eugen Simion, Bogdan Crețu, Magda Ursache, Ion Simuț, Ion Mureșan, Marian Victor Buciu, Alex Ștefănescu, Călin Căliman, Cornel Nistorescu, Irina Petraș, Ștefan Borbély, Constantina Raveca Buleu, Marta Petreu, Radu Tudor, Mihai Gâdea, Dana Grecu, Oana Stancu, Adrian Ursu ș.a.
Eveniment organizat cu sprijinul Ministerului Culturii.
Parteneri: Fundatia Dignitas, Biblioteca Metropolitană București.
Parteneri media:
Asociatia Revistelor, Publicatiilor si Editurilor (ARPE), Radio Romania, Agentia de Carte, revista Cultura.
Gala Premiilor Contemporanul • 2014
Într-o atmosferă distinsă, cu invitați aleși, alături de vechi prieteni, colaboratori, lectori fideli ai revistei și membri ai „tribului” Conte, romancierul Nicolae Breban și poeta Aura Christi au decernat joi, 16 octombrie 2014, ora 15.00, la sediul Fundației Dignitas din str. Anton Pann nr. 21 (București, sector 3), următoarele premii:
Domnului Andrei Marga
Premiul de Excelență în istoria filosofiei
Doamnei Nicoleta Sălcudeanu
Premiul pentru curaj și radicalism
Domnului Theodor Codreanu
Premiul pentru erudiție mitteleuropeană
De-a lungul anilor, revista Contemporanul a decernat premii următoarelor personalități ale culturii române: Eugen Negrici, Octavian Paler, Lucia Hossu Longin, Dumitru Radu Popescu, Augustin Buzura, Eugen Simion, Bogdan Crețu, Ion Simuț, Ion Mureșan, Marian Victor Buciu, Alex Ștefănescu, Călin Căliman, Cornel Nistorescu, Irina Petraș, Ștefan Borbély, Marta Petreu ș.a.
Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii.
Parteneri: Fundatia Dignitas, Marshal Turism.
Parteneri media:
Asociatia Revistelor, Publicatiilor si Editurilor (ARPE), Radio Romania, Agentia de Carte.
Premiile Contemporanul 2013
Într-o atmosferă distinsă, cu invitați aleși, alături de vechi prieteni, colaboratori, lectori fideli ai revistei și membri ai „tribului” Conte, romancierul Nicolae Breban, poeta Aura Christi, Mircia Dumitrescu și domnul Primar Neculai Onțanu au decernat luni, 09 decembrie, ora 18.00, următoarele premii:
Premiul de Excelență pentru documentarul și cartea „Memorialul durerii” (vol. I-II)
Lucia Hossu-Longin
.
Premiul de Excelență în cultură
Angela Martin
Premiul pentru jurnalism de înalt profesionalism și onestitate civică
Cornel Nistorescu
Premiul de Excelență pentru excepționala operă de critic, istoric literar și editor
Eugen Simion
Premiul pentru sprijinirea valorilor de vârf ale culturii naționale
Domnului Primar Neculai Onțanu
Premiile Contemporanul 2012
► București este capitala cu cei mai mari poeți europeni: George Bacovia, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Vasile Voiculescu și Ileana Mălăncioiu.
► Bucureștiul este orașul în care au locuit și locuiesc cei mai mari romancieri români: de la Hortensia Papadat Bengescu și Camil Petrescu, la Marin Preda și Nicolae Breban, de la Augustin Buzura la Dumitru Radu Popescu
Între 18 – 20 octombrie 2012, la București, s-a desfășurat Festivalul București, mon amour, deschis cu Gala Premiilor Contemporanul de Aura Christi, Nicolae Breban și Augustin Buzura. Printre laureații de până acum ai revistei Contemporanul – publicație de cultură, politică și știință – se află personalități marcante ale literaturii, culturii și publicisticii române, între care Octavian Paler, Augustin Buzura, Radu G. Țeposu, Ion Mureșan, Eugen Negrici, Ștefan Borbély, Călin Căliman, Constantina Raveca Buleu, Alex Ștefănescu, Marian Victor Buciu, Silvia Radu, Marta Petreu, Răzvan Voncu, Sorin Roșca Stănescu.
Premiile din anul 2012, decernate în incinta Sălii Voievodale a legendarului Han Manuc, restaurat de Dinu Șerban Cantacuzino, sunt următoarele:
■ Premiul de Excelență decernat unuia dintre
seniorii romanului românesc postbelic –
Dumitru Radu Popescu
■ Premiul de Excelență
pentru critică și istorie literară –
Ion Simuț
■ Premiul de Excelență decernat unei promisiuni de înaltă ținută
în critica literară contemporană –
Bogdan Crețu
■ Premiul de Excelență pentru cel mai longeviv
Târg de carte –Gaudeamus,
îngerului lucid cu cartea în mâini – Vladimir Epstein
Câteva dintre premiile Conte au fost înmânate de seniorii jurnalismului postdecembrist Cornel Nistorescu și Sorin Roșca Stănescu, Victor Opaschi, Secretar de Stat la Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, realizatoarea serialului de excepție Memorialul durerii, Lucia Hossu-Longin și regizorul Dan Necșulea, președinte al Asociației Profesioniștilor din Televiziunea Română.
În ultima zi a evenimentelor-maraton, în atelierul Gorduz, au ținut conferințe Dan Hăulică, Nicolae Breban și Aura Christi, în prezența invitaților sculptorului Silvia Radu: poeți, prozatori, sculptori, graficieni, studenți de altădată ai uriașului sculptor Vasile Gorduz.
Prin această serie de manifestări, care au adunat personalități de vârf ale culturii, literaturii și jurnalismului național românesc, Asociația EuroPress, organizatorul festivalului, Academia Română, Muzeul Național al Literaturii Române și revista Contemporanul, cu sprijinul Hanului Manuc, al Administrației Fondului Cultural Național și Ministerului Patrimoniului și Culturii, în parteneriat cu Antena 3, Cotidianul, APTR, Universitatea de Știință și Artă „Gheorghe Cristea”, ARPE – Asociația Revistelor, Publicațiilor și Editurilor, CORECTbooks au adus în prim-plan, în plină criză a modelelor, de care este marcată societatea românească în ultimele peste două decenii, modele de înaltă ținută, readucând aminte publicului românesc că București este capitala cu cei mai mari poeți europeni: George Bacovia, Ion Barbu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Vasile Voiculescu și Ileana Mălăncioiu. Bucureștiul este orașul în care au locuit și locuiesc cei mai mari romancieri români: de la Hortensia Papadat Bengescu și Camil Petrescu, la Marin Preda și Nicolae Breban, de la Augustin Buzura la Dumitru Radu Popescu.
Printre protagoniștii Festivalului București, mon amour figurează personalități de vârf ale culturii, literaturii și vieții sociale românești ca, de pildă, Nicolae Breban, Dumitru Radu Popescu, Augustin Buzura, Eugen Uricaru, Ion Simuţ, Vladimir Epstein, Victor Opaschi, Gabriel Dimisianu, Geta Dimisianu, Bogdan Creţu, Maria-Ana Tupan, Lucia Hossu Longin, Dinu Flămând, Dan Necşulea, Ion Ianoşi, Janina Ianoşi, Sorin Ilieşiu, Ardian-Christian Kuciuk, Aura Christi, Cornel Nistorescu, Sorin Roşca Stănescu, Iolanda Malamen, Mircia Dumitrescu, Liviu Ioan Stoiciu, Luiza Barcan, Dana Duma, Călin Căliman, Silvia Radu, Dan Hăulică ș.a.
Au fost lansate cărți. S-au dat numeroase autografe pe titluri de un real interes, apărute relativ recent: Eugen Uricaru, Supunerea, Dumitru Radu R. Popescu, Simonetta Berlusconi. Călugărul Filippo Lippi şi călugăriţa Lucrezia Buti, Nicolae Breban, Singura cale, Ştefan Borbély, Existenţa diafană, Ion Lazu, Veneticii, Constantina Raveca Buleu, Paradigma puterii in secolul al XIX-lea, Aura Christi, Nietzsche şi Marea Amiaza, Lev Tolstoi, Jurnal, Uriaşul Gorduz, Europa, acasă, Şocul crizei, Bucureşti, mon amour etc.
Premiile Contemporanul 2011
Revista Contemporanul in parteneriat cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Muzeul National al Literaturii Romane, a sarbatorit vineri, 14 octombrie, ora 13.00, la sediul Muzeului National al Literaturii Romane, aniversarea de 130 ani a acestei vechi si prestigioase publicatii (anul fondarii revistei Contemporanul: 1881), aparuta, dupa 1990, cu subtitlul Ideea Europeana, in seria lansata si girata de romancierul Nicolae Breban, membru titular al Academiei Romane.
Intr-o atmosfera distinsa, cu invitati alesi, alaturi de vechi prieteni, colaboratori si lectori ai revistei, membri ai „tribului Conte”, domnul acad. Nicolae Breban, directorul publicatiei omagiate, impreuna cu doamna Aura Christi, redactor sef, au decernat urmatoarele premii importante:
Premiul de excelenţa pentru romanul romanesc –
domnului Augustin BUZURA
Augustin BUZURA (n. 22 septembrie 1938, Berinta, Maramures) este un psihiatru, prozator si eseist roman contemporan, autorul unor scenarii cinematografice. Din 1992 este membru al 
Academiei Romane.
Urmeaza Liceul la Baia Mare. Absolva Facultatea de Medicina si Farmacie din Cluj (1958-1964). Renunta la profesia de medic psihiatru si se dedica literaturii. Metodele psihiatrice de investigare a constiintei umane se vor regasi in romanele sale.
Debuteaza cu volumul de nuvele Capul Bunei Sperante in 1963.
A fost redactor la revista Tribuna din Cluj. Din 1990 devine presedintele Fundatiei Culturale Romane, iar intre 2003-2004 al Institutului Cultural Roman. In prezent este directorul revistei Cultura.
Romane publicate
- Absentii (1970)
- Orgolii (1974)
- Fetele tacerii (1974)
- Vocile noptii (1980)
- Refugii (1984)
- Drumul cenusii (1988)
- Recviem pentru nebuni si bestii (1999)
- Raport asupra singuratatii (2009)
Premiul Mister Contemporanul –
domnului Calin CALIMAN
Calin CALIMAN s-a nascut la 17 mai 1935 in Brasov . A absolvit Facultatea de Filologie a Universitatii Bucuresti, specializarea limba si literatura romana (1957) si sectia de teatrologie
-filmologie a actualei Universitati Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica, U.N.A.T.C. (1958). Este membru in Consiliul de Conducere al Uniunii Cineastilor. A publicat si publica studii si cronici de film in mai multe reviste din tara si strainatate.
Carti: Filmul documentar romanesc, Editura Meridiane, 1967; Jean Mihail, Editura Meridiane,1996; Ion Bostan, Editura Meridiane, 1997; Secretul lui Saizescu sau Un suras in plina iarna, Editura Crater, 1997; Istoria filmului romanesc (1897-2000), Editura Fundatiei Culturale Romane, 2000; Cinci artisti ai imaginii, Editura Reu Studio, 2009; Ilarion Ciobanu, Editura Artprint, 2010.
Premii: Uniunea Cineastilor: Premiul pentru critica cinematografica (1985), „pentru indelunga sa activitate in promovarea filmului romanesc”; Asociatia Criticilor si Filmologilor: Premiul pentru carte de film, „Istoria filmului romanesc,1897-2000” (2001).
Premiul pentru ştiinţa enciclopedica şi graţie literara –
doamnei Constantina Raveca BULEU
Constantina Raveca Buleu s-a nascut la 16 martie 1979 la Bistrita. A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, specializarea limba si literatura romana – limba si literatura germana (
2002), apoi masteratul Istoria imaginilor – istoria ideilor din cadrul aceleiasi facultati (2003). In 2008 a obtinut titlul de doctor in filologie, cu distinctia Summa cum laude, cu teza Paradigma puterii in secolul al XIX-lea. Petrece un stagiu de cercetare la Universitatea din Bologna (2005) si un stagiu de cercetare la Jawaharlal Nehru University, New Dehli, India (2009), participa la mai multe congrese si conferinte nationale si internationale. Este membra al Uniunii Scriitorilor din Romania si a Asociatiei de Literatura Generala si Comparata
din Romania. Publica studii si cronici literare in mai multe reviste din tara si din strainatate.
Premii: Biblioteca Judeteanã “Octavian Goga”, in cadrul celei de-a doua editii a “Anului editorial 2007 – carte si presa clujeana”, premiul pentru eseu.
Carti:
– Reflexul cultural grec in literatura. Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003
– Dostoievski si Nietzsche. Congruente si incongruente. Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004
– Patru eseuri despre putere. Napoleon, Dostoievski, Nietzsche, Foucault. Prefata de Stefan Borbely, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2007
Articole in volume colective:
1. Despre Dostoievski. Fragment. In: Cuvinte. Almanah literar 2006. Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006, p. 79
2. Despre Nietzsche. Fragment. In: Cuvinte. Almanah literar 2006. Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006, p. 80
3. Minoratul perpetuu. Dialog intre Kant si Foucault. Fragment. In: Caietele Colocviului National al Tinerilor Scriitori. Editia a doua, 3-4mai 2007, Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007, p. 15
4. Minoratul perpetuu. Dialog intre Kant si Foucault. In: Literatura tanara. 2007. volum alcatuit de Irina Petras, Uniunea Scriitorilor din Romania, Filiala Cluj, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2007, pp. 251-254
5. Triptic rasfrant in oglinzi multiple. In: Iop Popescu-Bradiceni: Metodologia focului viu. Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007, pp. 231-233
6. Manipularea formelor simbolice. In: Forme ale manipularii opiniei publice. Coordonator: Ilie Rad, Editura Tribuna, Cluj-Napoca, 2008, pp. 93-106
7. Parisul conspiratiilor. Francmasoni, iluminati si reflexiile lor literare – Dumas si Balzac. In: Orasul si literatura. Coordonator Dumitru Chioaru, Cuvant inainte de Paul Cornea, Editura ART, Sibiu, 2009
8. SF-ul ca profesiune de credinta . In: Cornel Robu: Teoria pierde omenia. Theory Kills Sympathy. Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2009, pp. 521-523
Studii, articole si cronici literare: articole, studii si cronici literare publicate in: „Apostrof”, ,,Discobolul”, ,,Echinox”, ,,Tribuna”, ,,Steaua”, „Observator cultural”, ,,Caietele Echinox”, „Contenporanul/ Ideea Europeana”.
Premiul de excelenţa in artele plastice –
doamnei Silvia RADU
Silvia Elena Radu (n. 30 iunie 1935, in satul Patroaia) este un scuptor si pictor roman, personalitate de prim rang a artei plastice romanesti. Silvia Elena Radu este sotia scuptorului roman Vasile Gorduz.
Absolventa, in 1960, a Academiei de Arte Frumoase (Institutul de Arte Plastice ,,N. Grigorescu“), clasa Profesorului Ioan Lucian Murnu.
Din 1961 expune la majoritatea expozitiilor anuale, municipale si ocazionale organizate de Ministerul Culturii si de Uniunea Artistilor Plastici din Romania.
Expozitii personale- selectie: 1965 Expozitie la Sala Dalles, Bucuresti 1986 Expozitie de pictura la Muzeul de Arta din Constanta 1989 – pictura, sculptura, portelan, Sala Dalles, Bucuresti; 2003 Galeriile U.A.P. din Bistrita si Tg. Mures; Biserica Evanghelica din Herina; 2003 Muzeul de Arta, Cluj-Napoca, impreuna cu Vasile Gorduz 2007 Galeria Calina, Timisoara. Expozitii de grup- selectie: 1979 Expozitia Bienalei de la Venetia 1992 Expozitia U.N,E.S.C.O., Paris, impreuna cu Mircea Corneliu Spataru 1998 Expozitia Internationala de la Budapesta, organizator Sorin Dumitrescu Lucrari de arta monumentala: 1965 – “Legenda Mesterului Manole” Parcul Herastrau, Bucuresti; 1986 – „Statuie comemorativa pentru eroii neamului”, satul Potlogeni 1969 – “Sculpturi ambientale” statiunea Costinesti; 1971 – “Neptun”, sculptura de marmura, statiunea Neptun; 1994 – “Sfantul Gheorghe” sculptura in bronz, piata Sf Gheorghe, Timisoara. Premii: 1968 – Premiul al 2 lea pentru sculptura al Uniunii Artistilor Plastici, 1974 – Premiul al 2 lea pentru arta monumentala; 1999 – Premiul Expozitiei Memorie si Proiect 2003 – Premiul „Prometeus Opera Omnia” al Fundatiei Anonimul, impreuna cu Vasile Gorduz.
Premiile Contemporanul 2010
Ieri, 3 noiembrie 2010, ora 17.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, în parteneriat cu CORECTbooks, Aura Christi şi Sorin Roşca Stănescu, director general al portalului CORECTbooks, au decernat, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, Premiile Contemporanul – veche şi prestigioasă publicaţie naţională, numită „nava-amiral” a culturii române.
Înfiinţată la 1881, Contemporanul este o foaie de cultură, politică şi ştiinţă, care se apropie, iată, de vârsta de 130 de ani de la fondare, prilej cu care a fost lansată Editura Contemporanul.
În Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române, care găzduia o expoziţie de fotografii realizate de neobositul, inspiratul Dan Vatamaniuc, avându-l ca protagonist pe regretatul prozator Gheorghe Crăciun, lume multă, lume bună, majoritatea dintre aceştia fiind membri ai „tribului” Conte: Ion Ianoşi (ne-a urat noroc; şi-i mulţumim domnului Profesor pentru efortul pe care l-a făcut, ca să fie cu noi!), Alex Ştefănescu, Ştefan Borbély (ne-a adus, mulţumim, semnalele la o carte de referinţă, semnată de d-sa: „Pornind de la Nietzsche”), Eugen Negrici, Dan Mircea Cipariu, Ion şi Lidia Lazu, Domniţa Ştefănescu, Steluţa Roşca Stănescu, Andrei Potlog, Liviu Ioan Stoiciu, Marian Victor Buciu, Cosmin Ciotloş, Răzvan Voncu, Maria-Ana Tupan, Mihail Gălăţanu, Adrian Dinu Rachieru. Presa scrisă. Jurnalişti invitaţi de la Radio şi TV. De la câteva agenţii de presă. Echipa de la TVR Cultural. Entuziasta Ileana Bâja, îngerul purtător de cuvânt la scriitorilor, fermentul viu al literaturii române, prezentă, ca de obicei, monopolizând cu graţie şi farmec, poeţi, romancieri, critici.
• Jurnalistul Sorin Roşca Stănescu, devenit membru de onoare al „tribului” Conte – grup literar alcătuit din mari personalităţi ale culturii române, membri ai Academiei Române, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, personalităţi de vârf ale literaturii române – a vorbit aplicat despre megaportalul CORECTbooks, operă de pionierat în contextul actual autohton, construită la sugestia soţiei jurnalistului, Steluţa Roşca Stănescu (Zexe), operă digitală, care debutează cu o librărie de carte în format electronic securizat, anunţând evenimentul acestei toamne: în curând va fi lansată cea mai complexă platformă online integrată din România, CorectBooks fiind una dintre componentele acesteia. Odată cu această lansare-eveniment, Sorin Roşca Stănescu, incomodul ziarist, născut la Braşov, autorul unor anchete, analize incendiare, care au bulversat nu o dată opinia publică, personalitatea care a sprijinit puternic literatura română, oferindu-i un spaţiu generos în paginile cotidianului Ziua, lansând, în 2006, împreună cu Aura Christi şi Nicolae Breban, Apelul pentru salvarea culturii române vii, a anunţat provocarea de ultimă oră a CORECTbooks:
„Nicolae Breban a ales CorectBooks pentru a lansa incendiarul volum Istoria dramatică a prezentului”
„Istoria ne arată că uneori se îmbolnăvesc şi comunităţile, nu numai indivizii. Şi pentru sau contra acestor boli, ciudate foarte, mai se găsesc şi vraci din cei mai ciudaţi: războiul; sau o formă sau alta a dictaturii” sunt cuvintele care deschid primul capitol al acestei cărţi publicate în exclusivitate în format digital pe CorectBooks. „Lansarea acestui volum reprezintă, susţine Sorin Roşca Stănescu, o dublă premieră pentru piaţa din România, fiind prima carte a unui autor consacrat editată în exclusivitate în format digital şi primul eveniment de lansare de carte a domnului acad. Nicolae Breban realizată cu ajutorul platformei Skype, prin care acesta va putea dialoga cu reprezentanţii presei şi bloggerii din România”. „Îi mulţumesc marelui romancier Nicolae Breban pentru încrederea acordată atunci când ne-a încredinţat manuscrisul său şi ne-a oferit posibilitatea de a-l publica în exclusivitate în librăria noastră. Sunt convins că această carte va naşte polemici şi controverse dar nu va putea fi ignorată” a declarat Sorin Roşca Stănescu, Director General Virtual Big Bang, compania care deţine CorectBooks. „Istoria dramatică a prezentului reprezintă viziunea personală a acad. Nicolae Breban asupra felului în care a fost influenţată evoluţia României de către cele 4 dictaturi prin care a trecut în secolul XX şi este disponibilă exclusiv pe CorectBooks începând din data de 7 noiembrie 2010”.
„Sunt încântat că am acceptat provocarea de a ţine pasul cu tehnologia, fără suspiciune şi fără rezistenţă. Am făcut-o din dorinţa de a împărtăşi generaţiilor de astăzi şi de mâine perspectiva mea de scriitor asupra istoriei tumultuoase a acestei ţări pe care, parţial, am şi trăit-o. Este viziunea mea asupra unei realităţi pe care aceştia nu o pot cunoaşte decât, fragmentat, din cărţile de istorie” a declarat Nicolae Breban. Marele scriitor, autor a 13 romane, 10 povestiri şi nuvele, trei piese de teatru şi două scenarii de film, va utiliza pentru prima dată platforma Skype pentru a se alătura presei din România, în direct de la Paris, pe data de 7 noiembrie 2010. Cu o zi înainte, dialogul d-sale cu domnul Sorin Roşca Stănescu în care prezintă, printre altele, şi motivele pentru care a acceptat colaborarea cu librăria virtuală, va fi publicat pe site-ul şi pagina de Facebook CorectBooks, precum şi pe YouTube.
Aura Christi i-a făcut un elogiu jurnalistului Sorin Roşca Stănescu, omul-acţiune, omul-legendă, forţa căruia devine evidentă inclusiv atunci când vezi ce duşmani puternici are. Poeta l-a comparat cu jurnalista-legendă Anna Politkovskaia, vorbind despre profesionalismul, eficienţa şi pragmatismul acestui jurnalist, dar nu mai puţin despre farmecul d-sale şi despre zeul bucuriei de care se lasă locuit uneori-adeseori.
Într-o atmosferă caldă, neobosit de vie, Doamna Conte, Aura Christi, şi Sorin Roşca Stănescu, membru de onoare al „tribului Conte”, au decernat Premiile Contemporanul:
Omului-Munte: Alex Ştefănescu – Premiul „Criticul Anului 2010”
Alex Ştefănescu, unul dintre cei mai importanţi critici români din perioada postbelică, este bucovinean, deşi s-a născut la Ligoj. În ciuda faptului că s-a născut, a fost crescut şi „şcolit” în România, este, după cum declară ritos d-sa, un om serios; e un profesionist de prim rang, are cultul lucrului bine făcut, îi este străină lenea, lucrul lăsat la jumătatea „facerii”, detestă fuşereala, atacurile la persoană, adoră singurătatea, cu toate că are mulţi prieteni, ar face statui din oceanul de cireşi înfloriţi în faimoasa-i grădină. Îngrijeşte punctual, ca englezii, gardul viu din jurul casei sale, un gard alcătuit din peste două mii de brazi divini, absolut divini, mai ales, iernile, când aceştia se transformă într-un zid de un alb incredibil. E fermecător ca o hetairă, este inteligent, fin, puternic şi totodată de o fragilitate care ar concura-o, fără complexe, pe cea a poeţilor ciopliţi din coasta lui Rilke. Îi plac enorm femeile, şi spune în gura mare aceasta (s-a şi grăbit, în fuga mare, să-i facă o declaraţie de dragoste, spre surpriza lui Sorin Roşca Stănescu, fermecătoarei Zexe), o iubeşte exclusiv însă pe femeia vieţii sale, Domniţa. Spre deosebire de N. Manolescu, care nu are talent şi, în ciuda aparenţelor menite să sugereze contrariul, a părăsit terenul literaturii române vii, Alex Ştefănescu iubeşte constant literatura română, şi, susţinea acad. N. Breban, este cel mai talentat critic şi istoric literar român din ultima jumătate de secol. Poetul Aura Christi l-a botezat „Omul-Munte”, făcându-i un elogiu de zile mari şi mulţumindu-i pentru darul făcut tribului Conte, devenind membru al acestuia în primăvara acestui an. Alex Ştefănescu, un ferment viu al literaturii române vii, a creat emisiuni literare, a sprijinit şi lansate zeci de tineri. Şi a scris, a scris şi a citit tot timpul, dând literaturii române un raft de cărţi, dintre care menţionăm, în mod special, Preludii, Dialog în bibliotecă, Jurnal de critic, Introducere în opera lui Nichita Stănescu, Întâmplări, Ceva care seamănă cu literatura, corolarul operei d-sale fiind Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), concepţia grafică: Mihaela Şchiopu, fotografii de Ion Cucu, Bucureşti, Editura Maşina de scris, 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor. Este una dintre cărţile de un succes major ale literaturii române, admirate, contestate, atacate cu virulenţă în presa literară.
Profesorului: Marian Victor Buciu – pentru consecvenţă în istoria literaturii române
Unul dintre criticii şi istoricii literari de forţă, pe care i-a dat în ultimele decenii literatura română, profesorul Marian Victor Buciu are cultul Operei, al construcţiei, mergând împotriva curentului în vogă la ora actuală. Persuasiv şi plin de farmec, nefiindu-i străine recursul la metaforă, stilul elegant, expresia fină, inteligenţa percutantă, Marian Victor Buciu este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universităţii din Craiova, predă cursuri de istoria literaturii române interbelice, din perioada comunistă şi postcomunistă, cuprinzând analize şi sinteze ale unor curente şi opere de mare interes artistic. A publicat în reviste numeroase cronici, studii şi eseuri literare. Menţionăm volumele: Celălalt Arghezi. Eseu de poetică retorică a prozei, Breban. Eseu despre stratagemele supravieţuirii narative, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii. A publicat monografii, eseuri, sinteze axate pe opera unor scriitori ca, de pildă, Cioran, Caragiale, Ţepeneag, Dieter Schlesak, monografii substanţiale despre cei mai importanţi prozatori ai literaturii române: Zece prozatori exemplari. Perioada interbelică, Zece prozatori exemplari. Perioada postbelică, la Editura Contemporanul văzând lumina tiparului relativ recent volumul intitulat provocator: 10 + 10 prozatori exemplari. Stă să apară o monografie despre N. Manolescu şi Panorama literaturii române din secolul XX.
Un spirit critic inconfundabil în contextul literaturii române, care prin critica literară, transformată în instrument, „încearcă să descopere o cunoaştere lucidă şi pătrunzătoare, analitică, sintetică, evaluativă (canonică, ierarhizatoare) a literaturii, în limite con-textuale concentrice, clar precizate, de la individual la categorial şi universal”.
Lordului de pe malurile Dâmboviţei: Răzvan Voncu – pentru critică şi istorie literară
Un critic şi istoric literar puternic, neafiliat nici unui grup literar, afişând un aer de independenţă şi singurătate asumată, „un tânăr care nu mai e demult tânăr, are însa, în ciuda tinereţii, lecturile puse la punct, un critic profesionist care tratează vecinătatea unor maeştri vii drept un nesperat dar, având – un detaliu rar, tot mai rar, din păcate, întâlnit – emoţia prezenţei unui maestru; un critic format la şcoala lovinesciană, căutând între multele cărţi citite: Cartea, Autorul, Capodopera, dorinţa de a construi Opera. Avem, în aceste pagini splendide – repet, splendide – un spirit lipsit de astâmpăr, un spirit constructiv în pofida pornirilor departe de a fi edificatoare ale cotidianităţii postrevoluţionare. Avem un scriitor care, spre deosebire de alţi, nu puţini scriitori, ştie să scrie, aflându-se în posesia convingerii că literatura este o vocaţie capricioasă la extrem, ca să nu repet – şi cu acest prilej – aserţiunea gnomică a Annei Ahmatova, conform căreia «literatura este o luptă a caracterelor puternice», definiţie care, presimt, nu-i va displace lui Răzvan.” (Aura Christi)
Răzvan s-a născut la Constanţa. Îşi face studiile la Facultatea de Litere din capitală, unde îşi susţine şi doctoratul, fiind, la ora actuală, lector universitar la Catedra de literatură română a aceleiaşi universităţi. Debut în literatură: 1988. Scrie critică şi istorie literară, eseu, literatură confesivă. A colaborat şi colaboreaza la câteva dintre revistele de prestigiu din ţară. Publică, de asemenea, în reviste literare din Serbia. Este membru al Asociaţiei Scriitorilor din Serbia, nu şi membru, surprinzător, al Uniunii Scriitorilor din România. Dintre cărţile publicate de Răzvan Voncu, menţionăm, între altele, Jurnalul unui an satanic, Secvenţe literare contemporane, Despre Preda, Orizonturi medievale, Eseuri critice, Textul confesiv în literatura română veche, România de zi cu zi. O lectură, Pieton prin tranziţie, Un deceniu de literatură română, Fragmente de noapte. I s-au decernat Premiul „Titu Maiorescu” pentru critică literară al Academiei Române pe anul 2001 (2003); Premiul Naţional „Marin Sorescu” (2002); Premiul pentru jurnalistică al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu” (2004)
Ecouri
Ion Lazu:
Aseară, la Rotonda MNLR, premiile revistei Contemporanul. În sală, mai ales colaboratori ai Contemporanului, revistă ce va împlini 130 de ani de la apariţie. Şi prieteni ai literaturii, cititori, actanţi ai vieţii culturale bucureştene. Televiziune, interviuri, fotografi. De remarcat neobositul Dan Vatamaniuc, cel căruia i se datorează fotomontajele de la MNLR, mereu schimbate, totdeauna interesante, performante. În ultimele săptămâni: o expoziţie cu scriitoarele românce de limbă franceză, apoi Gheorghe Crăciun, Gellu Naum, acum din nou Gh. Crăciun. De câte ori intri în Rotondă, ai ceva de văzut, ai de învăţat. Trăim în era vizualului, ar fi păcat să nu folosim toate prilejurile de a etala aspecte din istoria literaturii. Au rostit alocuţiuni: Aura Christi (despre acţiunile Contemporanului, desigur; câteva exprimări: „noi venim cu fapte”, „noi adunăm la Contemporanul tot ce e bun”, „o dată intrat la Contemporanul nu mai poţi să pleci”), Sorin Roşca Stănescu (despre noua iniţiativă a unui portal pe internet, cu literatură românească digitalizată, care are avantajul de a fi accesibilă tuturor cititorilor de carte românească, de aici şi din toată lumea, de la metropolă la bibliotecile săteşti, dând în acelaşi timp şanse egale fiecărui autor să-şi prezinte cărţile, etc), Dan Mircea Cipariu (cu precizări privind această iniţiativă, ce oferă facilităţi pentru cei ce lucrează cu cartea), Ion Ianoşi (o evocare a vizitei de acum doi ani în Grecia, în cadrul unui turneu de conferinţe şi întâlniri cu publicul), Eugen Negrici. Au fost premiaţi şi au rostit alocuţiuni interesante: Alex Ştefănescu (succes de public asigurat!), Marian Victor Buciu, criticul literar venit de la Craiova, autor a câtorva monografii de autor importante, şi Răzvan Voncu, devenit colaborator al Contemporanului după ce schimbase câteva reviste unde nu se simţea confortabil, nici apreciat cum se cuvine. La începutul festivităţii, jurnalistul SRS primise el însuşi o diplomă de onoare, semn de bun început în acţiunea Corectbooks, aflată în tratative cu cca 40 de edituri şi care nădăjduieşte să aducă pe suport electronic 8.000 de titluri din literatura română, o adevărată panoramă a ceea ce oferă scriitorimea noastră confruntată cu provocarea internet. La finalul serii Contemporanul, Aura Christi a citit 7 poeme de ultimă oră, iar Lidia Lazu a recitat din Blaga: poezia Noapte la mare şi apoi, în română, franceză şi engleză poezia Lumina, încheind cu unul dintre trilurile care au făcut-o inconfundabilă. Marele absent al serii, scriitorul Nicolae Breban, care de la Paris anunţă apariţia pe suport electronic a unei noi cărţi cu titlu incitant: Aventurierii politicii româneşti, se pare un eseu despre vârfurile politicii noastre din ultimele două decenii. Lansarea acestei cărţi se va face de asemenea online.
În sală: Maria Ana Tupan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Gălăţanu, Adrian Dinu Rachieru, Cosmin Ciotloş, George Gibescu, Teodora Stanciu, Oana Georgiana Enăchescu, Paul Şuster-Stein, Andana Călinescu, alţi actanţi mie cunoscuţi doar din vedere.
Liviu Ioan Stoiciu:
În această seară am participat la Premiile revistei Contemporanul, acordate de redactorul-şef Aura Christi (felicitări!), ajutată de… surprinzător, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu (care mai nou a pus la punct un portal intitulat CorectBooks, vrea să rupă gura târgului cu cărţile pe suport exclusiv electronic, vândute amatorilor de pe Internet). Există se pare un proiect comun al Aurei Christi şi Contemporanului cu Sorin Roşca Stănescu şi acest portal CorectBooks de a pune lumea la cale pe o zonă de pionierat literară – în care sunt incluşi şi criticii Alex Ştefănescu, coordonator şi Răzvan Voncu, consilier (ei vor face selecţia cărţilor „postate”). (…) În sală, lume bună critică şi eseistică: Eugen Negrici, Ion Ianoşi, Alex Ştefănescu, Ştefan Borbely, Marian Victor Buciu, Răzvan Voncu, Cosmin Ciotloş (singurul care semnează cronica literară în România literară, e de necrezut că i s-a dat pe mână acestui tânăr cronica literară; de regulă îi laudă fără măsură, necondiţionat, pe tineri şi le caută nod în papură celor care nu mai sunt tineri; dar N. Manolescu pariază pe discernământul critic al tânărului Cosmin Ciotloş; eu îi strâng mâna), dar şi Adrian Dinu Rachieru sau Maria Ana Tupan (îl las la o parte de fostul critic de revistă George Gibescu). Plus poeţii Mihail Gălăţanu, Dan Mircea Cipariu sau scriitorii Lidia şi Ion Lazu (pe ei i-am notat la prima vedere; Lidia e poetă şi actriţă, a recitat la final; să reţin, i-a apărut la Editura Ideea Europeană patronată de Aura Christi o carte de versuri intitulată „În voia luminii”). Curios, a fost permanent pomenită soţia lui Sorin Roşca Stănescu (cu… frumuseţea ei interioară şi exterioară, chiar aşa s-au exprimat vorbitorii), n-am înţeles de ce. Directorul revistei Contemporanul, N. Breban e azi la Paris. Din câte a anunţat Sorin Roşca Stănescu, N. Breban va publica o carte electronică pe CorectBooks în curând, intitulată Aventurierii politicii româneşti (a celor ce afectează conştiinţa românească), va fi lansată pe Internet…
Premiile Contemporanul 2009
Contemporanul. Ideea Europeana la 20 de ani dupa Revolutie
– seria acad. Nicolae Breban –
Premiile revistei “Contemporanul. Ideea Europeana”
seria acad. Nicolae Breban, oferite de domnul Primar Neculae Ontanu
Fundatia Culturala Ideea Europeana, revista Contemporanul. Ideea Europeana in parteneriat cu Primaria sector 2 Bucuresti, a sarbatorit marti, 3 noiembrie, ora 14.00, la sediul Muzeului National al Literaturii Romane, aniversarea de 20 de ani a acestei vechi si prestigioase publicatii (anul fondarii revistei Contemporanul: 1881), aparuta, dupa 1990, cu subtitlul Ideea Europeana, in seria lansata si girata de romancierul Nicolae Breban, membru titular al Academiei Romane. In paginile acestei importante „foi” de cultura, politica si stiinta, au publicat de-a lungul anilor: G. Calinescu, Nichita Stanescu, Iosif Sava, Gabriela Melinescu, Matei Calinescu, Ion Vianu, Ana Blandiana, Nicolae Manolescu, Augustin Buzura, Ion Ianosi, Janina Ianosi, Leon Volovici, Eugen Negrici, Paul Cornea, Stefan Borbély si alte personalitati marcante ale culturii romane.
Intr-o atmosfera distinsa, cu invitati alesi, alaturi de vechi prieteni, colaboratori si lectori ai revistei, membri ai „tribului Conte”, domnul acad. Nicolae Breban, directorul publicatiei omagiate, impreuna cu domnul primar Neculae Ontanu, declarat „mecena artistilor capitalei”, „Ministru al Culturii orasului Bucuresti”, doamna consilier Ruxandra Garofeanu, doamna director Mariana Georgescu si doamna Aura Christi, redactor sef, au decernat trei importante premii:
„Premiul pentru radicalism in istoria literaturii romane” – domnului profesor Eugen Negrici. (Bucuresti)
Eugen Negrici s-a nascut la 28 noiembrie 1941, in Ramnicu Valcea. Este critic, istoric literar si profesor de literatura romana contemporana la Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti.
A publicat urmatoarele volume:
Antim. Logos si personalitate (Minerva, 1971; editia a II-a revazuta, DU Style, 1997); Naratiunea in cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin (Minerva,1972, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti; editia a II-a, DU Style, 1998); Expresivitatea involuntara (Cartea Romaneasca, 1977); Figura spiritului creator (Cartea Romaneasca, 1978, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania); Imanenta literaturii (Cartea Romaneasca, 1981); Introducere in poezia contemporana (Cartea Romaneasca, 1985, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania); Sistematica poeziei (Cartea Romaneasca, 1988; editia a II-a, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1999); Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitatie si propaganda (o antologie a poeziei proletcultiste, cu o prefata de Eugen Negrici, Editura Pro, 1995); Poezia medievala in limba romana (Vlad&Vlad, Craiova, 1996, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania, Premiul Soros); Literature and propaganda in communist Romania (The Romanian Cultural Foundation Publishing House, 1999); Literatura romana sub comunism, vol. I, Proza (Editura Fundatiei Pro, 2002), vol. al II-lea, Poezia (Editura Fundatiei Pro, 2003); Iluziile literaturii romane (Editura Cartea Romaneasca, 2008).
„Premiul pentru eruditie mitteleuropeana” – domnului profesor Stefan Borbély (Cluj)
Stefan Borbely (n. 31 oct. 1953, in Fagaras) este profesor universitar la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, in cadrul Catedrei de literatura universala si comparata. Doctorat in literatura comparata (1999).
Echinoxist ca formatie, a debutat editorial in 1995, cu volumul de eseuri Gradina magistrului Thomas. A mai publicat: Xenograme (1997), Visul lupului de stepa (1999), De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul (2001), Opozitii constructive (2002), Matei Calinescu. Monografie (2003), Cercul de gratie (2003), Proza fantastica a lui Mircea Eliade. Complexul gnostic (2003), Mitologie generala, vol. I. (2004), Despre Thomas Mann si alte eseuri (2005), O carte pe saptamana (2007). A coordonat volumul colectiv „Experienta externa” (1999) si a realizat cateva traduceri. Este membru al Uniunii Scriitorilor. Face parte din consiliul de coordonare al revistei Observator cultural. A colaborat la numeroase volume colective, printre care: „Dictionarul Scriitorilor Romani” (DSR, I-IV), „Dictionarul Esential al Scriitorilor Romani” (DESR), „Dictionar Analitic de Opere Literare Romanesti” (I-IV). Bursier multiplu al Colegiului Noua Europa din Bucuresti, a beneficiat de stagii de pregatire in Marea Britanie (Oxford, 1999) si Statele Unite: bursier Fulbright in 1992, la Indiana University, Bloomington; visiting fellow la New York, Columbia University, respectiv la Institute for Psychohistory (1997, 1999, 2000) si la University of North Carolina, Chapel Hill (2001). Publica constant in Contemporanul. Ideea Europeana, Apostrof, Observator cultural, Euphorion, Viata Romaneasca si Caietele Echinoctiu.
„Premiul pentru patosul revoltei” – doamnei Magda Ursache (Iasi)
Magda Ursache s-a nascut la Bucuresti, la 20 decembrie 1943. A absolvit Colegiul „B.P. Hasdeu” din Buzau si Facultatea de filologie a Universitatii „Al.I. Cuza” din Iasi, cu diploma de merit, in 1967. A lucrat in redactia revistei Cronica (redactor, Sectia Poezie) si la Universitatea „Al. I. Cuza” (asistent la Catedra de Limba romana). A debutat in revista Cronica (1968) cu o recenzie la volumul Rod de Cezar Ivanescu. Debut editorial cu volumul A patra dimensiune (eseuri despre poezia contemporana), 1973.
Bibliografie selectiva:
- romane: Universitatea care ucide, Asta vara n-a fost vara…, Striga acum…, Conversatie pe Titanic, Rau de Romania, Bursa de iluzii;
- editii critice: Mircea Eliade, Mesterul Manole, studii de etnologie si mitologie, Mihai Eminescu, Doina, Mihai Eminescu, Luceafarul,
- antologii: Duh si slova, antologie de poezie crestina, Mircea Eliade, Arta de a muri;
- publicistica: Bolile spiritului critic. Eseuri atipice. Colaborari la Cronica, Convorbiri literare, Luceafarul, Bucovina literara, Oglinda literara, Pro Saeculum, Dacia literara etc.
Membra a Uniunii Scriitorilor din Romania. Premiul „Duiliu Zamfirescu” pentru volumul Conversatie pe Titanic, Focsani, 2001; premiul Asociatiei „Duiliu Zamfirescu” pentru sprijinirea culturii romane, Focsani, 2002; premiul Festivalului literar „Mihai Eminescu” pentru Luceafarul, editie critica, Suceava, 15 ianuarie 2002, Medalia omagiala „Nichita Stanescu”, Ploiesti, 2006, acordata de centrul Judetean pentru conservarea si promovarea culturii traditionale.
La multi ani, Contemporanul. Ideea Europeana! La multi ani, literatura romana!
Iar daca doriti, aveti posibilitatea sa descarcati fotografii realizate de Dan Vatamaniuc la acest important eveniment national.