Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2019
Editorial
Nicolae Breban ● Realii sau falşii rataţi / 3
Acest secol, îmi pare, dacă‑mi permiteţi, ca o felie enormă de existenţă plenară, istorică, evenimenţială, uriaşă, greu de cuprins între anumite limite, ca orice manifestare ce depăşeşte stricta, elementara normalitate
O carte‑eveniment
Mirel Taloş, Undeva în Transilvania, Editura RAO, 2019
Marian Victor Buciu ● Romanul strict referenţial / 4
Romanul în care prevalează documentul, păstrător al memoriei tragice, care nu rescrie ficţional istoria, după aproape opt decenii, îi admite ultimul cuvânt.
Este redezvelit un fapt istoric de maximă gravitate, antisemitismul dirijat politic. Ca efect de răsfrângere a nazismului dictat de Hitler. Preluat şi de alte centre şi zone naţional‑etniciste, cu substrat religios.
Polemice
Mircea Platon ● Cultură şi tămăduire / 5
Cultura e, cu alte cuvinte, şi metodă, şi rezultat. E un mod de a structura, de a da sens, de a pune pe picioare. Adică de a verticaliza, de a ajuta ţărâna, fie ea şi dintr‑un om sau comunitate, să se înalţe, să rodească, să ridice capul spre cer
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Despre iubirea de Dumnezeu / 6
Acceptând că „începutul înţelepciunii este frica de Dumnezeu” (arche sophias phobos theou) şi, mai ales, dispariţia din zilele noastre a oamenilor cu „frica lui Dumnezeu”, am fost adesea tentat să vorbesc mai ales despre frică decât despre iubire
Cronica literară
Ştefan Borbély ● „Aunt Jane, Spinster” (II) / 7
Secţiunea finală a volumului, foarte consistentă, are drept scop ilustrarea universalismului cinematografic şi internautic de care se bucură, azi, personalitatea şi opera lui Jane Austen
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Etnologie şi literatură / 8
Prim‑planul este ocupat de repertoriul lirico‑epic tradiţional al satului Agrieş, care îi prilejuieşte autorului o nouă vizită în zona spirituală a Ţibleşului, în perimetrul unei lucrări în care discursul ştiinţific e dublat de o certă receptivitate artistică
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Prizonierii Zeului. Jidovul izgonit din cetate / 9
E o lume ce respiră în razele dogoritoare ale unor adevăruri ultime, care exclud cu desăvârşire cele două noţiuni, parcă arse în magma veşniciei, spre care se întorc aleşii damnaţi să vadă – dincolo de suprafeţe – Povestea. Mai exact, să vadă, să descrie şi să murmure Povestea. Bolborosind, ca Pitia, oracolul din Delphi, din vârful buzelor
Contemporanul. Ideea europeană azi (IV)
Ion Simuţ ● O ierarhie durabilă de valori / 10
Cătălin Ghiţă ● Un loc meritat între periodicele valoroase / 10
Simona-Grazia Dima ● Un profil perfect individualizat / 10
La 30 de ani de viaţă, adăugată la avatarurile Contemporanului de 138 de ani şi Ideii europene de 100 de ani, revista la care scriu de un sfert de secol este, mai nou, cea mai apropiată de Academia Română, prin problematică şi unii dintre colaboratori, o revistă vie
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Focul sacru al scrisului / 10
Programul editorial şi publicistic al revistei Contemporanul. Ideea europeană şi ale instituţiilor‑partenere, promovat prin iniţiativele, proiectele şi colecţiile sale conexe, dezvoltă şi concretizează o perspectivă europeană asupra valorilor naţionale
Marian Victor Buciu ● Constanţă, Constanţă / 11
Revista Contemporanul. Ideea Europeană, care, iată, împlineşte trei decenii, are un program mult mai apropiat de al interbelicii Ideea europeană, cu o lărgime a ariei de interes pentru actualitatea vie a literaturii naţionale, dar şi străine, cu un accent mai puternic, mai ales din ultimul deceniu, pe directa colaborare cu membrii Academiei Române
Cassian Maria Spiridon ● O schimbare radicală / 11
Evenimente • Academia Română
Academia Română redeschide Muzeul de Artă „George Oprescu” / 12
Ediţie Facsimilată „Psaltichie românească” / 12
Această nouă monografie a Ploieştilor este mai mult decât un eveniment editorial. Suntem în faţa unui monument istoriografic şi cultural.
Monografia „Marea carte a ploieştilor”, lansată la Academia Română / 12
Muzeul de Artă „George Oprescu” al Academiei Române şi‑a redeschis porţile în faţa publicului, începând cu data de 1 decembrie 2019 şi poate fi vizitat în zilele de joi, sâmbătă şi duminică, în intervalul orar 10‑18.
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Iubirea de şcoală / 13
Aproape toate şcolile româneşti vechi din Transilvania au împlinit în 2019 o sută de ani. De ce doar atâţia? Este foarte simplu, fiindcă înainte de 1918 nu existau în provinciile româneşti ocupate de monarhia habsburgică şcoli româneşti de stat, adică şcoli în care toate materiile să fie predate în româneşte
Poeme
Rodica Braga / 14
Gala Premiilor Contemporanul • 2019 • Anul Cărţii / 15
Noi, la Academia Română, ne bucurăm şi afirmăm o frază pe care puţini o ştiu: Academia Română nu serveşte statul român, Academia Română serveşte naţiunea română, atenţie, de la 1866, când prima Asociaţie a Scriitorilor a înfiinţat acest organism de vârf, care după 16 ani s‑a numit Academia Română şi a luptat pentru Unirea Principatelor, pentru susţinerea regelui adus din Germania, Carol I, care a stabilizat România după războiul din 1877 şi care după aceea a făcut Marea, Marea, incredibila Unire a tuturor provinciilor.
Nicolae Iorga a ieşit în fruntea studenţilor, cerând un lucru – era, atunci, un tânăr profesor universitar –, cerând, aşadar, ca în Parlamentul României să nu se mai vorbească franţuzeşte. În urma acelei manifestaţii a studenţilor din Piaţa Universităţii, în Parlamentul României a început să se vorbească româneşte. Bătălia aceasta pentru limba română continuă.
Cred că revista Contemporanul aşa face. Promovând cultura, revista Contemporanul ne aduce pe toţi mai aproape de cer.
Eveniment
Alexandra Ion ● România Citeşte la Tecuci, Slobozia şi Bucureşti / 24
Odată recuperat trecutul şi odată conexată cultura populară la cea a elitelor naţionale, identitatea etnică este deja formată, rămânând să ne construim conştiinţa demnităţii şi a verticalităţii. Reţeta a fost una singură: un bine articulat sistem de învăţământ
Clubul Ideea Europeană
La 30 de ani de la revoluţia română din 1989
O aşezare sistematică a valorilor
Colaborări de Ioan-Aurel Pop, Vasile Puşcaş, Răzvan Theodorescu, Emil Constantinescu, Matei Vişniec
Grupaj realizat de Mihaela Helmis / 25
Gruparea numită poporul român s‑a născut organic de‑a lungul timpului şi nu o poate desfiinţa cineva printr‑o hotărâre luată de sus. Un individ poate decide să nu mai fie român. Dacă se mută în America îşi poate impune să nu mai vorbească româneşte, dar se răzbună şi pe el un pic nostalgia mai târziu. Însă calitatea de a fi român, francez, italian sau german ne vine din istorie.
Revenim la carte pentru a avea o abordare sistematică a lecturii şi în felul acesta ne întâlnim cu valorile aşezate la locul lor, căci o carte, o colecţie ne pune în faţă un sistem de valori. Societatea contemporană duce lipsă de o asemenea reaşezare sau aşezare sistematică a valorilor.
În România modernă, a existat un singur moment fast, un moment extraordinar, într‑adevăr, cu consecinţe importante – momentul Spiru Haret, care timp de 13 ani, cu mici întreruperi, a fost ministrul cultelor şi instrucţiunii, în două guverne liberale, şi care a reuşit să transforme în întregime faţa învăţământului nostru, de la cel primar şi gimnazial, în primul rând. D‑sa a reuşit să creeze – cum am obiceiul să spun – o Românie educată şi instruită.
Eseu
Bogdan Creţu ● Critica estetică şi teoriile occidentale.
G. Călinescu şi R.G. Collingwood / 28
Călinescu nu este străin în concepţia asupra istoriei literaturii de ideile lui R.G. Collingwood, pe care desigur că nu le‑a consultat direct, dar care erau în spiritul vremii
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Lucian Blaga şi cenzura transcendentă / 29
Vocaţia şi omul de vocaţie care o întrupează formează principalele pârghii de progres social ale unei societăţi. Cultura unui popor este asigurată de oamenii de vocaţie activi în sânul ei
Cărţi
Alina Bako ● Locuind materia şi memoria: poezia lui Marcel Mureşeanu / 30
Poezia lui Marcel Mureşeanu rezistă prin viziunea puternică generată de efectele timpului/ durată asupra fiinţei umane
Agenda culturală
Aura Christi la Festivalul Internaţional BookCity / 31
Il genio del cuore/ Geniul inimii vorbeşte despre ceea ce sintetizează titlul: capacitatea inimii de a vedea lucrurile cu claritate. Cu claritatea bronzului sau a unui răsărit
Polemice
Magda Ursache ● Vreau dreptate critică! / 32
Revizuirea, normală în orice literatură, n‑ar trebui să se prefacă în iconoclastie. Numai că defăimarea scriitorilor de prim raft e trendy, ba chiar răsplătită cu un locşor printre noii canonici, de gaşcă mică sau măricică
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Istorii minoritare / 33
Ea trebuie să‑şi însuşească valorile civilizaţiei de adopţie, fiind examinată dacă i‑a citit pe Dante, Petrarca şi dacă ştie rugăciuni
Romane pe‑un picior – Corespondenţă din China
Constantin Lupeanu ● Mandatul preşedintelui / 34
Din 1687, după editarea în latină a Analectelor, China a început să fie cunoscută nu numai prin mătase, porţelan şi ceai, dar şi prin această doctrină, gândirea confucianistă atribuindu‑se fiecărui chinez
Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Măiestria smerită / 35
Creaţia artistică, asemenea celorlalte fapte vii din lumea noastră, nu‑ţi cere decât să fii tu însuţi, să surprinzi perfect şi total viziunea ta lăuntrică, să exprimi desăvârşit experienţa ta
Film
Dana Duma ● Un cinema serializat captivant / 36
Serialul are de câştigat şi din harul de dialoghist al lui Mirică, cel cu o ureche sensibilă la argoul actual al interlopilor, la limba vorbită în mahalaua bucureşteană de azi, unde se mănâncă şaorme şi se umblă cu şlapi chinezeşti
Cronica plastică
Luiza Barcan ● O poetică a imaginii – arta textilă a Danielei Frumuşeanu / 37
Spiritul ordonator al Danielei Frumuşeanu face casă bună cu sensibilitatea ei de sorginte poetică, iar ambele, susţinute printr‑o cultură solid construită, concură la articularea unei creaţii reprezentative pentru arta românească contemporană
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Netanyahu, între ciocan şi nicovală / 38
Mai există un scenariu. Din acest moment, orice membru Knesset, inclusiv Netanyahu, are la dispoziţie 21 de zile să formeze o coaliţie
Agenda educaţiei
„Educaţie şi conştiinţă – repere culturale româneşti” / 38
FAE a demarat un proiect naţional având drept obiectiv identificarea valorilor culturii româneşti aşa cum sunt ele prezente ori, dimpotrivă, lipsesc, în educaţia şcolară de azi
Corespondenţă din SUA
Hans Dama ● Pe autostrada de vise spre Arizona / 39
Sausalito este cunoscut şi prin pădurile sale cu copacii uriaşi Sequoia sau copaci‑mamut, care, ajungând la 80 m înălţime şi la o vârstă de 1000 de ani, emană linişte şi o zonă recreativă.
Vă dorim lectură plăcută!
Gala Premiilor Contemporanul • 2019 (Vezi aici)
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2019
este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
Noutăți editoriale (Vezi aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
