Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2019
Editorial
Nicolae Breban ● Secolul Meu / 3
Acest secol, îmi pare, dacă‑mi permiteţi, ca o felie enormă de existenţă plenară, istorică, evenimenţială, uriaşă, greu de cuprins între anumite limite, ca orice manifestare ce depăşeşte stricta, elementara normalitate
Profil
Marian Victor Buciu ● Un fel de înţelepciune / 4
Nistor revendică, liber, „o mai clară apreciere a situaţiei”. Un plus de cunoaştere, doar o nuanţă faţă de radicalismul absurd, lipsit de sens
Polemice
Mircea Platon ● Şcolile profesionale şi România politizată / 5
Abilităţile nu se descoperă decât prin instruire şi educaţie. Şi se testează prin probe
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Despre religie şi credinţă la Nae Ionescu şi Mircea Eliade / 6
Nae Ionescu şi Mircea Eliade au iniţiat „metoda istorico‑fenomenologică” de studiu al religiilor. Eliade, aprofundând cu performanţe internaţionale recunoscute aspectele istorice, iar Nae Ionescu mărginindu‑se mai mult la cele fenomenologice
Cronica literară
Ştefan Borbély ● „Aunt Jane, spinster” (I) / 7
Numai că, aşa cum vom vedea, insurgenţa feminină se va dovedi a fi mai puternică aici decât ritualistica socială consensuală sau reticenţa
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Chile – Călătoria ca experienţă completă / 8
Registrele multiple ale experienţei culturale funcţionează impecabil în capitolul rezervat contactului cu oraşul Temuco, transcris needulcorat, într‑un melanj armonios de repere personale, date geografice şi istorice, informaţii etnice, legende locale
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Prizonierii Zeului. „Ce este infinitul?” / 9
E ca şi cum ai înainta undeva, singur de tot, pierdut între lumi, nemaipăsându‑ţi de nici una dintre ele şi, regăsindu‑te într‑un târziu – când târziul se pulverizează şi lasă în trena sa ceva de neînţeles –, te‑ai bucura că exişti. Pur şi simplu, exişti, eşti viu şi totul vine parcă spre tine…
Contemporanul. Ideea europeană azi (III)
Ce reprezintă pentru dvs. Contemporanul. Ideea Europeană? Ce loc îi revine în peisajul revistelor de cultură naţionale? 
Radu F. Alexandru ● Un efort de a lumina şi apropia / 10
Sorin Lavric ● Contemporanul şi lupta pentru Mircea Vulcănescu / 10
Contemporanul de azi a fost alături de Academie când scriitori canonici au fost acuzaţi de vini inexistente, când s‑a luat apărarea limbii române, când s‑au indicat derapajele educaţiei şcolare, când au fost semnalate manipulări în istoria patriei etc. Şi datorită Contemporanului, astăzi, activitatea şi altitudinea culturală ale forului academic au primit un plus de vizibilitate mai mult decât necesar
Boris Marian ● O revistă de primă importanţă / 10
Constantina Raveca Buleu ● Suflul vital al culturii române / 10
Misiunea asumată eroic de către Contemporanul. Ideea Europeană rămâne, oricât de patetic poate suna, aceea de a asigura suflul vital al culturii române
Mircea Braga ● Contemporanul de azi, alături de Academia Română / 11
În ciuda imprecaţiilor la care e supusă de emulii atei ai progresului infailibil, Contemporanul este o revistă conservatoare în care simţul demnităţii face casă bună cu patriotismul cizelat
Teşu Solomovici ● Contemporanul – Mon Amour / 11
Evenimente • Academia Română
100 de ani de la naşterea academicianului Nicolae Cajal / 12
Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe Medicale, în parteneriat cu Fundaţia „Academician Nicolae Cajal”, a organizat evenimentul „100 de ani de la naşterea academicianului Nicolae Cajal”. Manifestarea s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române, din Calea Victoriei nr. 125. Personalitatea acad. Nicolae Cajal, vicepreşedinte al Academiei Române (1990‑1994), preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale şi preşedinte al Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România (1994‑2004), a fost evocată în discursurile acad. Victor Voicu şi acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinţi ai Academiei Române.
Modelul german în cultura română /12
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Valori Identitare Europene / 13
Creştinismul s‑a afirmat practic în Evul Mediu, când s‑a răspândit pe întreg continentul şi când numele de Europa era sinonim cu Republica Creştină
Eveniment • Academia Română
Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii. Măsuri necesare pentru România. Un manifest pentru adaptarea la era digitală / 14
Academia Română a iniţiat o serie de dezbateri pe teme actuale, cu impact major asupra omului şi societăţii contemporane. Prima dintre aceste dezbateri ştiinţifice a avut în centrul atenţiei tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi inteligenţa artificială (IA), punând accent atât pe efectul acestora asupra societăţii în ansamblul ei, cât şi pe rolul roboticii în dezvoltarea societăţii româneşti.
Lecţii de istorie
Răzvan Theodorescu ● Apărarea românităţii în discursurile de recepţie în Academia Română (1916-1923) / 15
Acum un veac, când se înfăptuia ultimul mare proiect politic al românităţii, Unirea cea mare, două oştiri luptau pentru apărarea fiinţei naţionale: cea cu arma în mână care a condus, după Mărăşeşti şi Oituz la eliberarea Transilvaniei, a Basarabiei şi a Bucovinei, la fixarea unor frontiere în cele din urmă acceptate internaţional, la stăvilirea pericolului bolşevic din Ungaria şi cealaltă, cu condeiul în mână, care, în cea mai înaltă instanţă culturală a României, Academia, a desfăşurat chiar înainte de Marele Război, dar mai ales în anii cruciali ai Conferinţei de Pace de la Paris, lupta sa profund patriotică şi plină de ştiinţă întru apărarea celei mai importante izbânzi – adaug, irepetabilă – pe care au dobândit‑o românii în întreaga lor istorie.
Evenimente • Academia Română
Conferinţa Internaţională Espera • 2019 / 16
Nicolae Bălcescu – 200 de ani de la naştere / 16
„Apărarea frontierelor Marii Uniri – 1919” / 16
Dan Dungaciu: Academia Română aduce la Bucureşti o bucată din Zidul Berlinului / 16
Inclusiv pentru a marca mai pregnant prezenţa românească în această naraţiune europeană a luptei pentru libertate, ilustrată plenar de căderea Zidului Berlinului, am decis să marcăm mult mai vizibil trecerea celor 30 de ani. Este o sarcină pe care, spre onoarea ei, Academia Română şi‑a asumat‑o şi e un lucru care are, sunt convins, asentimentul întregii societăţi româneşti
Eseu
Bogdan Creţu ● Critica estetică şi teoriile occidentale. 
E. Lovinescu şi „teoria rezonanţei” / 17
Teoria lui Lovinescu, cu versiuni anterioare mai puţin laborioase, datează din 1929. Problema este că, în epocă, esteticul era ideologizat, considerat o garanţie a excelenţei naţiunii, o sursă a identităţii
Eveniment
Editura Rediviva din Milano, ediţia în limba italiană a volumului Identitatea Românească de Ioan-Aurel Pop / 18
Culegerea de eseuri – scrie în prefaţa volumului reputatul istoric şi profesor italian Cesare Alzati – pe care acum Editura Rediviva o oferă publicului italian – a apărut la Bucureşti în 2016 cu acelaşi titlu şi un subtitlu foarte elocvent: Felul de a fi român de‑a lungul timpului
Gala Premiilor Contemporanul • 2019 • Anul Cărţii / 19
Asociaţia Contemporanul, în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, a organizat Gala Premiilor Contemporanul · 2019. Evenimentul a avut loc marţi, 29 octombrie 2019, ora 16.00, la Muzeul Municipiului Bucureşti, Palatul Şuţu – una dintre cele mai frumoase şi încărcate de istorie edificii ale capitalei.
Eveniment • România Citeşte la Craiova şi Timişoara
Alexandra Ion ● Două zile la bordul vasului România Citeşte / 20
Cui i se adresează o operă literară? Cum o citeşte cel care primeşte sau cumpără o carte? Ce trebuie să caute un cititor, cu ce trebuie să rămână? Cum să o înţeleagă?
Corespondenţă din Belgia
Mihaela Helmis ● Europalia – Un festival al punţilor între culturi / 22
Am început cu dreptul Festivalul Europalia, s‑a vernisat expoziţia „Constantin Brâncuşi. Sublimarea Formei”, despre care îndrăznesc să spun că este cel mai important eveniment organ
izat vreodată de Institutul Cultural Român. A fost o provocare logistică şi organizatorică, cu care ICR nu s‑a mai întâlnit, şi este cea mai importantă expoziţie Brâncuşi din ultimii 30 de ani
Film
Dana Duma ● Împotriva tiraniei machiste / 26
Lungmetrajul a fost şi favoritul criticii internaţionale (care i‑a oferit Premiul FIPRESCI), dar şi al juriului internaţional, care, impresionat de efortul cineastului „de a face vizibile multe vieţi invizibile”, i‑a acordat Premiul „Spicul de argint
Eveniment
Recital Ana Blandiana – Un regal liric pe scena Festivalului Internaţional de Poezie Poemad / 27
Prezenţa sa a reprezentat o premieră pentru scena lirică madrilenă, pentru publicul spaniol, care a primit‑o cu multă căldură, entuziasm şi un real interes pe Ana Blandiana, una dintre figurile esenţiale ale poeziei europene actuale
Cărţi
Adrian Lesenciuc ● Contururi, obiecte & goluri / 28
Al patruzecilea volum de versuri al unui scriitor care a renunţat la arhitectură pentru a se exprima liber profesionist în literatură nu poate trece oricum cu vederea, chiar dacă discursiv volumul nu există o variaţie semnificativă în raport cu cele recente. Dar tocmai această condensare/ esenţializare şi menţinere în mainstream‑ul discursului poetic propriu al ultimilor ani, fără diluare, fără alunecări înspre alte vârste şi tendinţe ale organizării discursive, fac din Trecerea în alt ocean (2018), delicatul volum al lui Constantin Abăluţă, unul special, reprezentativ, identitar poate. Spune Constantin Abăluţă, într‑o notă de pe pagina de început a cărţii, că simte că acest volum va fi unul special, poate asemenea celui care deja îl defineşte identitar, Drumul furnicilor.
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● O rivalitate filosofică: C. Rădulescu-Motru şi L. Blaga / 29
Cei doi gânditori de care discutăm, C. Rădulescu-Motru şi Lucian Blaga şi‑au construit concepţiile lor filosofice pe nişte fundamente spirituale cu totul diferite
Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Matei Călinescu şi „cultura cititului” / 30
Să observăm că deliranta revoltă lichteriană, sub protecţia urâtului şi asumarea ridicolului, sfidând cunoaşterea comună, se consumă paralel cu realitatea
Clubul Ideea Europeană
Elena Condrei în dialog cu Theodor Codreanu.
Stilistica geniului eminescian / 31
Această profeţie eminesciană, în ce priveşte Basarabia şi Bucovina, se va împlini abia în 1918, chiar dacă minunea Daciei Mari pe care o visa în 1882, cu prietenii din Societatea „Carpaţii”, va dura numai până la al Doilea Război Mondial
Polemice
Magda Ursache ● România Citește Contemporanul. Ideea Europeană! / 32
Ce a făcut de la excelent în sus revista? A adus Academia mai aproape de public, i‑a făcut cunoscute campaniile pentru latinitate
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Evul mediu… ne‑întâmplător / 33
Sub pretextul participării la un pariu al Fabianei, menit, de fapt, unui curtezan nedorit, dar mai ales din dorinţa de solitudine şi meditaţie asupra sensurilor istoriei pe care o studiază, Ralf se angajează să trăiască în izolare într‑o cabană
Eseu
Elvira Sorohan ● Permanenţa şi devenirea lui Iuda / 34
Iuda modern e un mutant, culpa morală nu‑i mai tulbură liniştea, nu mai este încercat de crize de conştiinţă
Romane pe‑un picior
Corespondenţă din China
Constantin Lupeanu ● Yang Zheng. Te iubesc, România / 35
Pentru Ziua României, am primit acest poem de la Yang Zheng, scriitor prolific şi fotograf de artă, doctor în ştiinţe, profesor, diplomat, funcţionar ONU etc. A călătorit pretutindeni în China şi a străbătut peste o sută de state, realizând vreo trei sute de mii de fotografii. A publicat poezie, roman, teatru şi scenarii de film, note de călătorie şi altele.
Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Pe muzica lui Mozart, Don Juan este fascinant şi trist… / 36
Această magie captează ceva din lume, care eliberează ceva din viaţă, o energie vitală, încât inspiraţia este văzută ca suflu ce aparţine fiinţei spirituale a creatorului
Cronica plastică
Luiza Barcan ● „Inefabil” – expoziţia de grafică a Emiliei Kiss / 37
Cu totul plină de farmec şi de sens se dovedeşte a fi această delicată poetică a reprezentării, susţinută de culoarea diafană, de utilizarea unei game cromatice relativ restrânse
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Puterea soarelui în mâinile noastre / 38
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Opera Twitter cu şase personaje şi doi interpreţi / 38
Cifra şase indică armonia universală, dar e şi cifra păcatului, a iubirii, a Afroditei, este numărul destinului mistic. În fapt, există doar doi interpreţi vocali ce preiau pe rând cele şase personaje
Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Philadelphia – un oraş istoric / 39
Georgetown, oraş mai vechi, renumit pentru universitatea sa, a existat cu mult timp înaintea capitalei Washington D.C. (District of Columbia), în care Casa Albă şi cartierul guvernamental au fost construite pe 10 mile pătrate într‑o regiune sălbatică abia în anul 1800. Pentru majoritatea imigranţilor din spaţiul european germanofon, Philadelphia fusese prima staţie de oprire. Din punct de vedere istoric, este un oraş important – în 1776 a fost semnată aici Declaraţia de independenţă –, considerat locul natal al naţiunii americane.
Vă dorim lectură plăcută!
Gala Premiilor Contemporanul • 2019 (Vezi aici)
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2019
este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
Noutăți editoriale (Vezi aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
