Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2024 + Ediție specială: Regina Maria – o mare româncă
Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2024 +
Ediție specială: Regina Maria – o mare româncă
Editorial
Nicolae Breban • Marta Petreu sau „trecutul infam al lui Cioran”?! / 3
A‑l alătura pe splendidul și extrem originalul tânăr filosof din mărginimea Sibiului propagandiștilor extremei fasciste reprezintă un abuz penibil, dacă nu un semn de carierism cultural josnic.
Un trecut infam: E.M. Cioran și ascensiunea fascismului în România (?!) și Cioran sau un trecut deocheat constituie o insultă la adresa marelui scriitor și filosof român.
Departe de a fi o poetă de renume mondial, cum e prezentată mai nou – hazardat! –, Marta Petreu nu e demnă să intre în Academia Română.
Evenimente • Academia Română
Primul Abecedar în limba bulgară / 4
„Omul și microbiomul…” / 4
Alegeri la Academia Română. Membri titulari, corespondenți și membri de onoare / 4
Cronica literară
Ştefan Borbély • O monografie dedicată lui Vintilă Ivănceanu / 5
O repunere în lumina adevărului integral al acestui copil teribil, dar oarecum uitat, al literaturii române, care a fost V. Ivănceanu, se cuvenea a fi făcută, și mă grăbesc să repet cuvântul integral.
Nutrea un histrionism extrovertit, zgomotos, decomplexat, în care – ciudat lucru pentru o vârstă literară a comportamentelor înregimentate, cuminți – majoritatea confraților i‑au recunoscut autenticitatea, cu excepția lui N. Manolescu.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • „Corectitudinea politică” / 6
Riscul este imens, fiindcă societatea nu este falită deocamdată. Corectitudinea politică pare să fie o invenție a stângii de la sfârșitul anilor 1960.
Corectitudinea politică, asezonată cu multiculturalismul (scos în prim-plan ca o lozincă), a devenit instrumentul de politică cel mai activ pentru transformarea societății existente.
Oricare comunitate, de oriunde și de oricând, are tarele sale, știut fiind că perfecțiunea există doar în „utopii” și că ea este apanajul lui Dumnezeu.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Sânziana Mureșeanu despre trecere, altfel / 8
Un similar Orient, devenit foarte familiar, dar mai precis localizabil pe malul asiatic al Bosforului inspiră tabloul‑parabolă din Caligraful din Üskűdar.
Am asociat‑o dintotdeauna pe Sânziana Mureșeanu cu arta de a trăi și de a transfigura liric receptarea temporalității la jumătatea distanței dintre criză și resemnare.
Diminețile licornului
Aura Christi • Darul Marii Amiezi / 9
Mă simțeam exact ca într‑un vers rilkean: ca un copil pierdut între oamenii mari. O parte din mine asculta cu atenție discuția ce curgea lin, frumos.
Miracolul peste fire va arăta cu totul altceva, aneantizând imposibilul.
Tradiție și modernitate
Cristina Popescu • Uniunea Poștală Universală – 150 de ani / 10
O carte‑eveniment
„Palatul Înaltei Curţi de Conturi şi ctitorul său, George I. Lahovari – 125 de ani” / 10
160 de ani de la înființarea Curții de Conturi, prin Decretul Domnesc 18/1864 semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.
Credință și cultură
† Timotei Prahoveanul • Monahul Trifon din Kapsala / 11
Fă ascultare, iubire și smerenie. Pentru problema ta, nu te necăji. O să trimit un om să vorbească cu starețul tău, să se bucure și mama ta care te privește din cer și se mândrește cu tine.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Trecutul viu / 12
Dincolo de aceste strategii prin care se caută (și, adesea, se obține) insolitarea perspectivei, este notabil în cartea de față felul în care poetul își orientează și își (dez)organizează fluxul memoriei.
Agenda culturală
„Dragostea face sufletele să vorbească cu îngerii”/12
Portrete în relief
Boris Marian • Elias Canetti şi basmele românești / 13
„E ciudat şi neliniştitor în acelaşi timp că, după trecerea a două mii de ani, problema etică de bază a rămas aceeaşi; a devenit doar mai stringentă, deşi cel ce spune Iubiţi‑vă ştie cât de puţin timp există pentru aşa ceva”.
Portrete în relief
Marius Miheț • Deontologia feminității / 14
Doamna de onoare ajunge în categoria celor care impun normele etice interne, dovedind, astfel, o superioritate morală. Transmise direct sau cele la care este martoră, secretele Reginei rămân în seiful unei discreții definitive.
Cărți
George Remete • Sfântul Grigorie Palama și teologia energiilor necreate / 15
Valoarea esențială a lucrării constă, desigur, în analiza și critica personală a teologiei energiilor necreate, a gândirii și ideilor Sf. Grigorie Palama.
Polemice
Constantin Toader • Impostura noastră cea de toate zilele / 16
România cunoaște în ultimele decenii o mare competiție între liderii politici în materie de impostură. Se bat recorduri și apar standarde din ce în ce mai înalte, mai ales când impostura este pusă în slujba altor țări.
Eseu
Marian Victor Buciu • „Aproapele” nostru, scriitorul / 17
N. Manolescu îi este un apropiat. Chiar prin prezența comună la invitațiile de nerefuzat (?) ale lui Gogu Rădulescu. Nu tocmai neprofitabile…
Trecerea de la soartă la destin, rost al existenței, e și aici o meditație esențială.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Georgeta Filitti – „E patrimoniul nostru național!” / 18
La Muntele Athos sunt mii şi mii de documente în slavonă, în chirilică, deci în limba română cu caractere chirilice, care îşi aşteaptă editorii.
Vă vine să credeţi că e programul Bologna, care tinde să uniformizeze învăţământul în întreaga Europă; că ţinem sau nu ţinem seama de el, asta este o altă problemă, dar superficialitatea îşi spune cuvântul.
Între altele, nu mai avem cursuri serioase de chirilică, de greacă, de latină şi aşa se face că rămân mii de documente în arhive şi sunt necunoscute.
Trebuia să mergi până la scris, şi Kogălniceanu. Mie mi se spune „doamna Kogălniceanu” pentru această ediţie.
Agenda culturală • Eveniment
Sub semnul armoniei și al împlinirii / 20
M‑am simțit, după foarte mult timp, ca un elev, și nu ca un profesor, care a avut parte de cea mai frumoasă lecție de cultură și spiritualitate primită în dar în cel mai nobil mod. A fost cel mai frumos început de an școlar din viața mea!
La deschiderea anului școlar la Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”, girată de doamna director Mariana‑Carmen Popescu, preotul Mihai Neagu și Aura Christi, au participat peste o mie de elevi și profesori.
Dana Oprica • Ne jucăm și citim împreună / 21
Organizate cu succes în septembrie 2024, sub semnul începutului anului școlar 2024‑2025, evenimentele au avut parte de o audiență peste așteptări.Fundația Culturală Ideea Europeană a organizat o serie de evenimente sub egida proiectului „Ne jucăm și citim împreună”.
Cărți
Carmen Săndulescu • Sub semnul lui Borges / 22
Această lume ar fi un univers diafan, guvernat de propriile lui legi de simetrie, la fel ca în cartea lui Lewis Carroll, și populat de creaturi livrești cu trupuri delicate, translucide, făcute din materia visului.
Agenda diplomației culturale
„Aura Christi – un ambasador al culturii române” / 23
„Răspândind poezia clasică, Aura Christi – un ambasador al culturii române – promovează cultura română în lume și spiritualitatea românească!”.
Nicolae Breban: „Aura Christi îngenunchează la altarul poeziei clasice, sperând să ajungă la ea însăși. Scopul e să se (re)descopere și să se exprime!”.
„Nietzscheean vorbind, ea îndrăznește să fie ceea ce este deja. Aura Christi e atacată pentru o ciudată originalitate: de a sluji cu o fervoare și un uriaș talent ceea ce numim Poezia clasică”.
Agenda diplomației culturale • 75 de ani de relații sino‑române
Serata de muzică și poezie la mijloc de toamnă / 25
Expoziția filatelică Prietenia româno‑chineză reflectată în domeniul filateliei a fost inaugurată cu succes la București, celebrându‑se astfel 75 de ani de relații diplomatice între România și China.
Festivalul Lunii este o sărbătoare a recoltelor și a reuniunii, iar poezia este o comoară a culturii chineze.
Prietenia româno-chineză / 25
Corespondență din SUA
Mirela Roznoveanu • Istoria literaturii despre literatura română în comunism / 26
Nicolae Manolescu își arogă atributul de împărat dominator și comentează ce îi place și ce vrea, neaducând la lumina zilei vreun scriitor nou sau revizuind vreunul.
Istoria… lui Alex. Ștefănescu, care reciclează recenzii apărute timp de patru decenii, publicate cu literă format mare, pe hârtie lucioasă într‑un op ce se oferă monumental, are menirea să impresioneze.
O ediție‑eveniment
Marina Mureșanu Ionescu • Traducerile baudelairiene în limba română / 27
Să spunem că ediția alcătuită de Simona Modreanu devine, pe acest fundal impresionant, un al patrulea „pilon”.
Încercând un bilanț, putem afirma, fără riscuri, că Charles Baudelaire, este bine ancorat în spațiul cultural românesc. Se sprijină pe câțiva „piloni” trainici care au servit drept repere.
Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Corectitudinea politică nu este o ficțiune a adversarilor ei / 28
Corespondenţă din Viena
Hans Dama • Adam Müller‑Guttenbrunn – un mare prieten al românilor / 28
Corespondență din Stockholm
Dorina Brândușa Landén • Floarea-soarelui în artă (1889‑2024) / 29
Printre zeii care se îndrăgostesc și seduc oamenii, soarta tragică a Klytiei și iubirea divină neîmpărtășită sunt unice.
Polemice
Magda Ursache • „Bunul canibal ne cântă” / 30
Realitatea e mai imprevizibilă decât ficțiunea. Iată de ce în cartea mea, Femeia care citește și așteaptă, sunt episoade de roman‑ziar.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Centenarul manifestului suprarealist / 31
Citite unul în continuarea celuilalt, manifestele poeticii lui André Breton din 1924, 1935 și 1953 jalonează istoria unui curent care a dominat al doilea pătrar al secolului trecut și a revenit cu forță în atenție în ultimii ani.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Pictura ca oglindă a lumii celeste / 32
Expoziția „La început a fost Cuvântul” are două calități majore: se fundamentează pe un capitol esențial al Vechiului Testament, și anume „Geneza”, și este rodul unui travaliu artistic considerabil, și din punct de vedere al utilizării tehnicilor dar și din punct de vedere al dimensiunilor lucrărilor expuse.
Tânără artistă bine ancorată în realitățile artistice ale lumii contemporane, dar, în același timp, preocupată de subiectele și temele majore, de natură spirituală, niciodată epuizabile, ea ne conduce spre ideea că limbajul picturii ne poate ajuta să intrăm în dialog cu lumea nevăzută.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Ana Maria Măciucă‑Pufu. Portretul: imagine și oglindire / 33
Practicat încă din Antichitate, portretul ocupă un loc ambiguu în ierarhia genurilor, nefiind în concordanță cu simțul moral al criticilor, care nu văd în acest gen decât glorificarea vanității personale.
Autoportretul, reprezentarea ca alter ego, exemplificând dictonul lui Socrate cunoaște‑te pe tine însuți, apare ca o dezvăluire spirituală a sinelui.
Film
Dana Duma • Animest, pe harta festivalurilor importante / 34
Programul Animest de anul acesta a fost interesant nu numai pentru peliculele selectate în competiţii (cu cele opt programe), ci şi (mai ales) pentru programele paralele.
De semnalat că proiecte prezentate în trecut la acest modul al programului au ajuns acum în competiţie şi chiar au fost premiate.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Paul Goodwin – „Se impune perspectiva istorică” / 35
Este o compoziție atât de incredibilă, care, deși în România este considerată una dintre cele mai mari ale lui Enescu, nu este suficient de cunoscută în restul lumii.
Orchestrația și subtilitățile dinamice ale poemului simfonic „Vox Maris” sunt uimitoare și contribuie la peisajul sonor structurat pe multe nivele.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Să trăiți, dom’ profesor! / 36
Te jupoi de viu. Te mănânc cu mujdei și cu muștar! Bucureștiul o să ne tragă‑n țeapă.
Nu v‑a spus nimeni cum s‑a trecut de la denumirea camioanelor dac la roman?
Cultura între Paris și Stockholm
Sînziana Ravini • Trăiască suprarealismul / 37
Breton a fost profund inspirat de psihanaliză. A descoperit teoriile lui Freud în 1916 și l‑a vizitat la Viena în 1921.
Întâlnirea cu părintele psihanalizei a ajuns să aibă o influență decisivă asupra mișcării suprarealiste, precum practicarea scrisului automat și utilizarea visului ca generator de imagini.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Mircea Bochiș – Camera densă / 38
Prezența lui este mult mai solidă în mediul cultural exterior, în special în cel vest‑european și american, decât în proximitatea imediată.
Percepția lui Mircea Bochiș pe scena artei românești este sub potențialul remarcabil al operei sale de a proiecta și de a releva lumi complexe, unice în peisajul artistic contemporan.
Teatru
Dana Pocea • Doctorul de Robert Icke, în regia lui Andrei Șerban – un spectacol‑manifest / 39
Pe lângă faptul că asigură intensitate dramatică și încărcătură confesivă întregului ansamblu de scene, obligând spectatorii la conștientizare și reflecție, Doctorul lui Andrei Șerban are și o puternică amprentă de spectacol‑manifest.
Ruth Wolff, femeie profesor, medic fondator al Institutului „Elisabeth”, centru de cercetări ce are în vedere demența, maladia secolului, e un personaj ce excelează prin profesionalism.
• Ediție specială:
Regina Maria – o mare româncă
În loc de editorial
Narcis Dorin Ion • Regina Maria – o mare româncă / 3
Venită din Anglia victoriană, ca nepoată a reginei Marii Britanii, împărăteasa Indiilor, și a țarului Alexandru al II‑lea al Rusiei, tânăra principesă de nici 17 ani sosea la gurile Dunării în mijlocul unui popor latin.
Citatul lunii / 3
Tudor Vișan‑Miu • Regina Maria, în slujba idealurilor țării ei: de la Războiul Întregirii la Conferința Păcii / 4
Pentru rafinata intelectuală Alice Voinescu – prietenă apropiată a principesei Ileana – regina Maria a României a fost „o icoană de umanitate superioară. A adunat în Ea tot ce poate simți și trăi o femeie, un om, și s‑a liberat cu anii de cătușele trupești și sufletești. Ce carieră de Om! O adevărată, o mare femeie. Nu se putea naște decât Regină”.
„Oricâte greșeli va fi comis regina Maria înainte și după război, războiul rămâne pagina ei, pagină cu care se poate făli, pagină care se va așeza în istorie la loc de cinste”.
Suverana României și Augustele Sale vlăstare cutreieră spitalele de răniți de dimineața până seara, împărțind daruri și flori soldaților noștri drept laudă pentru faptele lor vitejești.
Dar mai presus de aceste daruri, M.S. Regina împarte bravilor noștri soldați răniți cuvinte de încurajare și de mângâiere ce exaltă simțul lor patriotic în cel mai înalt grad.
A devenit legendară replica probabil anecdotică pe care regina Maria i‑ar fi adresat‑o lui Clemenceau (supranumit „Tigrul”), când acesta i‑a atras atenția că România, revendicând în continuare „tot Banatul”, „cere partea leului”: „De aceea, Leoaica se adresează vărului ei, Tigrul”.
Guvernul și Curtea regală au convenit organizarea unei călătorii a reginei Maria în Franța și Marea Britanie, în martie și aprilie 1919, pentru a obține bunăvoința liderilor politici europeni.
Aura Christi • Când vorbește sufletul… / 7
Regina Maria, mai mult decât oricine altcineva, s‑a bătut pentru a asigura reîntoarcerea Transilvaniei, Basarabiei şi Bucovinei la România, la sfârşitul Primului Război Mondial. A dormit pe câmpurile de luptă ale celui de‑Al Doilea Război Balcanic şi ale Primului Război Mondial, alături de soldaţii săi.
D‑le Carp, aţi greşit când aţi vorbit de interesele dinastiei. Nu cunosc interesele dinastiei, nu cunosc decât interesele ţării. În conştiinţa mea aceste două interese se confundă. Dacă m‑am hotărât să fac acest pas grav, e fiindcă, după matură chibzuinţă, eu am ajuns la convingerea, adâncă şi nestrămutată, că el corespunde cu adevăratele aspiraţiuni ale neamului…
Georgeta Filitti • Regina Maria – o mamă greu încercată / 9
Indiferent la consecințe, răsfățatul vlăstar regal, tratat de mamă ca prieten și mai puțin ca fiu ce trebuia să fie ascultător, se căsătorește cu aleasa inimii, generând un scandal de pomină.
Și Octavian Goga simte nevoia să se confeseze Reginei. Plăcerea acesteia e evidentă când primește mărturisirea poetului politician.
M‑am întors spre ei ca o tigroaică, întrebându‑i cu ce drept au pronunțat asemenea sentință. Au ridicat din sprâncene și s‑au uitat la mine ca doi farisei disprețuitori.
A fost cea mai blândă formă de pedeapsă pentru ce a făcut Nicky. „Ce a făcut Nicky?” „A pus în pericol viața Regelui și pacea Statului!”.
Narcis Dorin Ion • Maria a României. Regina artistă / 11
O copilărie în care Maria va descoperi mai mult singură arta și cultura, acestea nefiind grija principală a părinților săi, Alfred, duce de Saxa‑Coburg și Gotha, și Maria Alexandrovna, marea ducesă a Rusiei.
Figură marcantă a monarhiei noastre, Maria a României a rămas în istorie nu numai prin faptele eroice din timpul Marelui Război, remarcate și comentate de contemporanii săi, ci și prin latura artistică a ființei sale, manifestată încă din copilărie și tinerețe.
Sosită în România la vârsta de 17 ani, principesa Maria va nutri pentru țara pe care o va conduce mai târziu o iubire sinceră și nedezmințită.
Primele impresii sunt puternice și îi rămân în amintire: „Toate acestea le vedeam și ochii mi se deschideau mari și firea mea de artist se umplea de bucurie. Da, aceasta era România… țara de la Soare‑Răsare…”.
Realizate în cadrul atelierelor Școlii de Arte și Meserii din Sinaia, piesele de mobilier concepute de principesa Maria – multe dintre ele păstrate cu grijă în colecțiile Muzeului Național Peleș – au decorat interioarele Castelului Pelișor.
Pe lângă pictură, regina Maria a fost pasionată și de pirogravură și sculptură, creațiile sale din acest domeniu subsumându‑se în special designului de mobilier.
Liviu Țăranu • Regina Maria – scriitor de calibru orientat către înțelepciune și frumos / 15
Regina Maria s-a implicat în multe din deciziile politice, le-a influențat, având relaţii cu majoritatea oamenilor politici, apropiată fiind de mai toţi diplomaţii străini acreditaţi la București și în contact cu lumea politică europeană.
A avut știinţa dialogului, stăpânind arta conversaţiei. Totdeauna foarte bine informată, discuta cu regele chestiunile mai mult sau mai puţin importante, primea miniștri, diplomaţi, oameni politici sau de cultură și artă, ţinea discursuri, participa la festivităţi, avea iniţiative, exprima puncte de vedere.
Mircea‑Alexandru Hortopan • Castelul Pelișor. Reședința de vară de la Sinaia a regelui Ferdinand I și a reginei Maria / 17
Din analiza schițelor de fațade aflate în fondul documentar al Muzeului Național Peleș reiese intenția unor soluții plastice elaborate, ce încercau să dea Pelișorului o notă suplimentară de monumentalitate.
La Sinaia, tânăra principesă Maria a sosit pentru prima oară în vara 1893, în compania soțului ei, principele moștenitor Ferdinand de Hohenzollern.
Nicolae Mareș • Regina Maria și relațiile româno‑polone / 19
Pe malul Senei, Regina se va întâlni cu proaspătul prim‑ministru și ministru al Afacerilor Externe, Ignacy Paderewski, cunoscut în lumea largă ca pianist în mare vogă.
La solicitarea insistentă a mareşalului Piłsudski, în ciuda faptului că România se afla în plin conflict cu trupele lui Béla Kun, s‑a aprobat dislocarea în Bucovina a trupelor române, respectiv a Diviziei a VIII‑a.
Ştefania Dinu • Cotroceniul iubit al Reginei Maria / 20
O mare creatoare de locuinţe a fost, fără îndoială, Regina Maria, care avea o adevărată „patimă” de a construi „case de vis” cum le numea ea.
Visul vieţii oricărei femei – scria regina – este să aibă o casă a ei. N‑are a face cât de mică şi de smerită, numai să fie într‑adevăr a ei, cuibul, adăpostul, retragerea.
Cea dintâi aventură a tinerei principese Maria în decorarea încăperilor la Palatul Cotroceni a început în jurul anului 1900, în plină perioadă Belle Époque.
Regina Elisabeta ar fi spus că noua cameră a principesei „este ceva între un templu indian şi un decor de basm, atât de frumos… uimitor de frumos şi de original”.
Narcis Dorin Ion • Ultimele zile ale Reginei Maria / 22
„Dulcea Țară” este subliniat de regină și scris în limba română, ca semn al iubirii necondiționate cu care suverana României Mari a înconjurat țara pe care destinul i‑a hărăzit s‑o conducă în vremuri de război și de pace.
Dragostea aceasta o regăsim exprimată și în emoționanta scrisoare adresată de regină „Țărei mele și poporului meu”, în care Maria evoca modul în care a cunoscut poporul român. Am devenit a voastră prin bucurie și prin durere. Privind înapoi, e greu de spus ce a fost mai mare: bucuria ori durerea? Cred că bucuria a fost cea mai mare, dar mai lungă a fost durerea.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2024
+ Ediție specială Regina Maria – o mare româncă
Revistă culturală finanțată cu sprijinul
Ministerului Culturii
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
