Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2019
Editorial
Nicolae Breban ● Noi, europenii – 3
Eu le mulţumesc încă o dată Zeilor pentru că‑mi dăruiesc, astfel, trecutul. Sunt aproape încântat de faptul, de curajul de a mă apleca asupra… O, nu asupra mea, nu, ar fi cu totul fals. Mulţumesc pentru curajul, calmul de a privi şi de a urmări totul ca pe o altă existenţă
Polemice
Mircea Platon ● Elite şi conştiinţă naţională – 4
Înainte de Marea Unire de la 1918, a fost Mica Unire de la 1859. Iar înainte de Mica Unire a fost apariţia unei generaţii de tineri boieri care au înţeles că nu trebuie abandonate tradiţiile româneşti, dar trebuie scăpat de sub apăsătoarea tutelă culturală a Otomanilor şi a altor imperii
Lecturi
Marian Victor Buciu ● Cum citim literatura carcerală? – 5
Zguduitoare, provocatoare, această perspectivă polemică pe termen scurt pe un subiect fără limită temporală: posteritatea ca substitut al eternităţii. Cartea, foarte binevenită, inedită în substanţa ei, pe deasupra scrisă de un autor cu multe haruri (talente!), oscilează oţelit între tulburător şi tulbure
Ovidiu Morar ● Figura marginalului în istoria literaturii – 6
A căuta succesul înseamnă apoi a fi pregătit să accepţi şi alte compromisuri, de ordin moral, să renunţi adică la propria demnitate, ba chiar la propria umanitate pentru a fi pe placul puterii care deţine cheia succesului
Cărţi
Ştefan Borbély ● Cornish, Judeţul Arad, România – 7
Site‑ul de bună factură literomania demonstrează că ar mai fi şi alţi candidaţi dispuşi să se exileze în enclava respectivă
Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● Războiul sovietic – între idealizare şi demitizare – 8
Evenimentele Revoluţiei Ruse şi ale Războiului Civil suportă un proces de idealizare legitimatoare, fiind reprezentate în literatura sovietică drept momente cruciale, eroice şi chiar mitice în raport cu noua ordine social‑politică şi cu ascensiunea lui Stalin
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Armonia, faţă nevăzută – 9
Încercat de un amestec de dragoste şi spaimă mistică, poetul devine atent la murmurul iscat în subteranele fiinţei – interiorul fiinţei, spune Kierkegaard – iubeşte şi se lasă iubit, alegând din subtilitate, politeţe a inimii şi din egoism, în acelaşi timp, să dăruiască din tot ce s‑a aşezat de la naştere în foru‑i lăuntric, tratat cu respect şi luare‑aminte
Polemice
Theodor Codreanu ● Dezvelirea adevărului – 11
Derutat o clipă de lipsa totală de afectivitate pentru spaţiul românesc a celui cu care încă speră să dialogheze, Ioan‑Aurel Pop alunecă într‑o mirare inevitabilă: „Dar de ce era nevoie de negativism? De ce să ajungem la tablourile cele mai negre despre noi înşine, de care se oripilează şi mulţi dintre străinii care ne cunosc bine? De ce să ne autoflagelăm în aşa măsură încât să îndemnăm la autodistrugere, în lipsa oricărei raze de speranţă?”
Marginalii
Boris Marian ● Amos Oz a murit vineri, 28 decembrie 2018 – 12
Cel mai de seamă scriitor israelian, Amos Oz a încetat din viaţă în ajunul Anului Nou. Suferea de boala căreia medicina modernă nu a reuşit să‑i găsească miraculosul leac. Dar viaţa şi opera lui rămân ca modele de profesionalism şi cinste civică de necontestat. A candidat pe drept la Premiul Nobel, dar nici un premiu nu deţine monopolul valorii, este o distincţie. Presa mondială şi cea din România au anunţat prioritar această tristă veste. Opera lui Oz a fost tradusă în peste 40 de limbi, inclusiv în română.
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Mircea Braga, sau exigenţele lecturii – 13
Structura cărţii este tripartită: o introducere în care interdisciplinaritatea este prezentată ca reflex metodologic firesc al unei episteme holiste ce a caracterizat atât teoriile despre universalul fizic, cât şi confluenţa disciplinelor în epoca postformală
Eveniment
Dana Oprica ● România Citeşte în Anul Centenarului Marii Uniri – 14
Cele patru zile în care s‑au desfăşurat lecturi publice, lansări de carte şi discuţii cu tineri, cu profesori, cu oameni ai bibliotecilor, cu vârstnici, toţi implicaţi în creşterea şi educarea permanentă, au demonstrat interesul pentru astfel de întâlniri vii, curiozitatea de a cunoaşte oameni şi lumi noi şi dorinţa de transformare în mai bun, mai înalt
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Politica faptului împlinit în crearea României moderne (I) – 15
Se spune adesea că românii au fost un pion pe scena istoriei şi că împlinirile lor se datorează împrejurărilor internaţionale, marilor puteri, victoriilor altora, simpatiilor de care aceştia s‑au bucurat printre conducătorii lumii, norocului. Este şi adevăr în această constatare, numai că ea nu‑i priveşte doar pe români
Premiile Academiei Române pentru anul 2016
Premiul pentru literatură „Mircea Eliade”
acordat Muzeului Naţional al Literaturii Române – 16
Academia Română a decernat premiile care recompensează cele mai bune lucrări şi prezenţe culturale şi ştiinţifice româneşti realizate de‑a lungul anului 2016. Ceremonia de decernare a premiilor a avut loc în Aula Academiei Române, în prezenţa membrilor Adunării Generale. Laureaţii au fost premiaţi de către Biroul Prezidiului, condus de acad. Ioan‑Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române.
Academia Română acordă, începând cu acest an, un număr de 81 de premii, purtând, fiecare, numele unei personalităţi din domeniul cultural sau ştiinţific reprezentat în cele 14 secţii ale Academiei Române: filologie şi literatură, istorie, matematică, fizică, chimie, biologie, geonomie, ştiinţe tehnice, agronomie şi silvicultură, medicină, economie, ştiinţe juridice şi sociologie, filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, arte, arhitectură şi audiovizual, ştiinţa şi tehnologia informaţiei. Din totalul celor 81 de premii, pentru anul 2016 au fost acordate 70, unui număr de 94 de lucrări sau grupuri de lucrări, creaţii individuale sau elaborate de colective de autori.
Eseu
Mircea Braga ● O „poveste” postmodernă despre poezie – 17
Poezia nu se află, acum, în faza de structurare a unei noi paradigme corespunzătoare realităţilor prezentului, fiindcă acestea, dintr‑un anumit punct de vedere, îi rămân exterioare sau, cel mult, ca un ecou filtrat. Poezia şi‑a creat şi şi‑a afirmat, nu de‑acuma, universul ei propriu
Poeme
Horia Zilieru – 18
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● C. Rădulescu-Motru şi Nietzsche – 19
E greu de spus dacă atunci când scria aceste rânduri despre Nietzsche, C. Rădulescu-Motru viza de fapt actualitatea românească, angajată în producerea propriei sale „aristocraţii” ca garanţie a progresului social
Marginalii
Victor Voicu ● De ce cred în România? – 19
Iată câteva dintre cele 100 de motive care fundamentează credinţa mea nealterabilă în Patria mea, România
România este unică pentru mine, este Patria mea.
Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Ion D. Sîrbu, epistolier – 21
Până la urmă, analiza strict estetică a cărţilor lui I.D. Sîrbu se dovedeşte nesatisfăcătoare, nota Ion Simuţ, el devenind „un caz semnificativ pentru condiţia scriitorului în comunism”, definind, sub unghi moral, o existenţă tragică
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● După 1 Decembrie 2018 – 22
Marea Adunare de la Alba Iulia s‑a desfăşurat în timp ce Transilvania era ocupată de armata austro‑ungară, iar trupele feldmareşalului Mckensen se retrăgeau, trecând prin Sebeş şi ocolind Alba Iulia, conform înţelegerii cu organizatorii Adunării, care au promis că nu vor dezarma soldaţii germani din grupurile răzleţe. Condiţiile Unirii de la Alba Iulia erau, deci, de dublă ocupaţie străină. Spunem aceasta pentru cei care mai susţin că Unirea s‑ar fi făcut sub presiunea şi ocupaţia armatei române.
Din fericire, după o sută de ani, sărbătoarea Centenarului Marii Uniri s‑a făcut fără ocuparea Transilvaniei de către cele două armate străine, cum mai sperau adversarii de atunci, ca şi cei de acum, ai României. Numai că România nu mai este aceea sperată pe atunci de români, şi nici măcar aceea dobândită ulterior cu acordul Marilor Puteri.
Eseu
Horia Bădescu ● Părintele Agârbiceanu – 23
O carte pilduitoare şi necesară această antologie. O oglindă în care să ne privim chipul adevărat şi, se pare, neschimbător, cu bunele şi suferirile sale
Eveniment
Premiile Muzeului Naţional al Literaturii Române – 23
În acest an, în cadrul Galei de decernare a Premiilor, Muzeul Naţional al Literaturii Române a oferit şi Premiul „Centenarul Marii Uniri”, în semn de apreciere pentru întreaga operă dedicată naţiunii şi culturii române. Distincţia a fost conferită Domnului Thierry de Montbrial, Preşedintele‑fondator al Institutului Francez pentru Relaţii Internaţionale, Membru de Onoare al Academiei Române, Domnului Academician Eugen Simion, Preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, Domnului Academician Ioan‑Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, şi Domnului Academician Răzvan Theodorescu, Preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei Române.
Eseu
Liliana Danciu ● Cultura Naţională într‑o lume multiculturală – 24
Tot mai obosit, superficial şi enclavizat, omul contemporan „nu mai are timp” şi această criză temporală îl proiectează, inevitabil, într‑un carusel de alte crize înlănţuite în esenţa lor: ontologică, identitară (individuală şi naţională), gnoseologică, valorică
Antologiile Contemporanul
Papa Francisc, Cugetări despre ştiinţă – 25
În primăvara anului 2019 Sfântul Părinte Francisc este aşteptat de întreg poporul român, cu dragoste, interes şi preţuire, să viziteze România pentru a continua cu autorităţile ecleziastice româneşti dialogul ecumenic avut de acestea cu Papa de fericită amintire, Ioan Paul al II‑lea, în 7‑9 mai 1999, în urmă cu exact 20 de ani
Corespondenţă din Spania
Maria Floare Pop ● La Muzeul Prado în an bicentenar – 26
La sfârşitul unei vizite prin 200 de ani de istorie a muzeului, două imagini rămân parcă în ochii sufletului: imaginea „furiilor” sau a celor patru condamnaţi din mitologie, Tityos, Tantal, Sisif şi Ixion, magistral reprezentaţi de Tiţian (două din aceste opere fiind încă prezente la Prado), şi imaginea Salvatorului, prin lumina crucii din opera lui Velázquez, ce domină una din sălile muzeului
Nouă mii de semne
Mirel Taloş ● Existenţialismul spaniol: generaţia de la 1898 – 27
„Conştiinţa colectivă a poporului nostru are nevoie de o criză care să producă ceea ce în psihologie se numeşte schimbare de personalitate; o demolare a vechiului eu pentru ca pe ruinele lui, şi hrănit din ruinele lui, să se înalţe un nou eu”
Eseu
Iulian Boldea ● Sub semnul permanenţei – 28
Desprinzând, din miile de pagini istoriografice ale lui Iorga, constante principii şi repere esenţiale, Vasile Netea subliniază ideea permanenţei, dar şi ideea continuităţii sau cea a tradiţiei, afirmate, argumentate şi documentate cu abnegaţie şi har de marele istoric
Antologiile Contemporanul
Iosif Brodski (1940-1996) – 29
Născut în Leningrad. În anul 1958, ziarul „Vecernii Leningrad” („Leningradul de Seară”) publică foiletonul „Un trântor de la periferia literaturii”, după care începe o perioadă de urmărire a poetului. În februarie 1964, Iosif Brodski este arestat. În urma unui proces aranjat, este trimis la o expertiză medicală, apoi internat la psihiatrie. În iunie 1964, este condamnat „pentru parazitism social”, deportat temporar în regiunea Arhanghelsk. În 1972 emigrează în Austria, în acelaşi an stabilindu‑se în SUA. A predat la universităţi americane şi britanice. În anul 1977 i se acordă cetăţenie americană. În anul următor este operat pe cord deschis.
În 1987 a fost distins cu Premiul Nobel, iar în 1991 i s‑a acordat titlul de poet laureat al SUA.
Iniţial este înmormântat în cimitirul de pe lângă biserica Sfânta Treime din New York, pe malul Hudsonului, apoi, în iunie 1997, reînhumat la cimitirul San Michele din Veneţia.
Literatură străină
Livia Cotorcea ● Dostoievski şi moştenirea lui literară – 31
Şi acest interes este suscitat nu doar de prestigiul intelectual al domnitorului moldovean, ci şi de faptul că Antioh Cantemir s‑a format, cu precădere, sub zodia enciclopedismului şi universalismului cultural al părintelui său, reprezentant emblematic al iluminismului în cultura română, devenind, în final, poet de limbă rusă şi întemeietor al literaturii ruse moderne, recunoscut ca atare de toţi istoricii literari ruşi
Lecturi
Constantin Coroiu ● Cum mor scriitorii români – 33
Aurel Sasu precizează în prefaţă că nu a avut în vedere „fenomenul fizic al morţii imediate, ci momente din biografia scriitorului (o întâmplare, un episod, o disperare, o dramă) în măsură să‑l îndrepte spre ceea ce Mark Twain numea eternitatea care ne face pe toţi egali”
Polemice
Magda Ursache ● Nevoia de sacru, nevoia de patrie – 34
Am urcat singură spre mormântul tău pe 1 Decembrie. Cum am fi sărbătorit împreună acest miracol istoric prin voia Domnului,
Marea Unire!
Eveniment
14 premii pentru anul editorial 2017 la Gala APLER – 35
În Sala „Ion Băieşu” a Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (Calea Griviţei nr. 64‑66), a avut loc cea de‑a XX‑a ediţie a Galelor APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România). Juriul, format din prof.univ.dr. Silviu Angelescu (preşedinte) şi scriitorii Ioan Groşan şi Dan Mircea Cipariu, a acordat 14 premii pentru anul editorial 2017. Evenimentul a fost finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, având parteneri societatea de gestiune a drepturilor de autor – Opera Scrisă.ro, Radio România Cultural şi AgenţiadeCarte.ro.
Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Identitatea artaudiană în teatru – 36
Ca să rămână reprezentare a originii ca origine de fiecare zi a omului viu, şi nu un carnaval al simulacrelor vieţii cultural banalizate, teatrul trebuie să fie mereu înainte de el însuşi şi nu dincolo de sine
Film
Festivalul Internaţional al noului cinema latino‑american de la Havana
Dana Duma ● Poezie, violenţă şi farmec metis – 37
Un alt film despre un triunghi amoros, Vremea noastră/ Nuestro tiempo, i‑a asigurat mexicanului Carlos Reygadas Premiul Coral pentru regie, precum şi Premiul Criticii, oferit de Juriul FIPRESCI (din care am avut onoarea să fac parte)
Corespondenţă din China – Romane pe‑un picior
Constantin Lupeanu ● România 100 – 38
În România a nins cu repetiţie la sfârşitul anului 2018. Ne‑a spălat de păcate înaltul cer, cu milioane de sute de stele albe de zăpadă, pentru a veşnici unitatea pământului strămoşesc şi a da 
consistenţă rugii strângerii laolaltă a tuturor dacilor care ne privesc pe deasupra zidurilor nevăzute ale lăcomiei şi nemerniciei barbare omeneşti.
La trei ani şi câteva luni de la înfiinţare, Institutul Cultural Român de la Beijing, China, însumează vreo 300 şi ceva de evenimente artistice şi a încheiat Anul Marii Uniri prin activităţi, pe care, dacă le‑am numi de valoare, n‑am reuşi să transmitem întregul conţinut edificator, pilduitor, grăitor în faţa prietenilor chinezi. De‑ar fi numai cartea „Istoria Românilor” de acad.prof. Ioan-Aurel Pop, prima traducere în limba chineză a unei istorii a românilor, şi ar fi prilej de admiraţie. De‑ar fi numai recitarea în limba chineză de către actori chinezi a unei piese dedicate Marii Uniri, „Prima zi a ultimei luni” de Ilie Cristescu – oare câte piese cu această nobilă tematică s‑au jucat anul acesta în ţară şi în străinătate? ICR Beijing a descoperit această piesă de teatru, prin căutări asidue. De‑ar fi numai concertele dedicate şi ele Centenarului românesc, care s‑au ţinut pe tot parcursul anului în Beijing şi în alte localităţi ale Chinei.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Un an fructuos şi liniştit – 38
Anul 2018 a fost unul de referinţă pentru statul Israel. S‑au împlinit 70 de ani de la declararea independenţei, sărbătoare la care israelienii au prezentat lumii o ţară puternică, dezvoltată şi prima în lume în multe domenii.
Israelul este o ţară mică înconjurată de vecini care au încercat să şteargă patria evreilor de pe hartă. Guvernul israelian şi armata au arătat lumii că promisiunile unor organizaţii teroriste precum Hamas, Hezbolah sau ameninţările venite din Iran nu vor fi niciodată mai mult decât cuvinte.
În ciuda numeroaselor mişcări de boicotare, a creşterii antisemitismului în toată lumea, Israelul a continuat să fie un far de speranţă şi să înfrunte toate piedicile. Ţara Sfântă şi‑a consolidat legăturile cu Statele Unite, Australia, India, Brazilia, un număr de ţări arabe şi, dincolo de acestea, a stabilit un număr de turişti record.
Corespondenţă din Spania
Dan Munteanu Colan ● Jucării, jocuri, locuri… – 39
Au zburat aceşti ani frumoşi într‑o clipită şi a sosit vremea de a merge la şcoală.
În 1948, mama s‑a recăsătorit cu Victor (Bebe) Maican, fost ofiţer în marina regală, absolvent al Academiei Comerciale. Alegere neinspirată pentru acele vremuri, dar amorul e orb. Tot în ’48 a venit naţionalizarea, una din primele măsuri radicale ale noii Republici Populare Române, ale revoluţiei proletare. Bunicul a pierdut tot: şantierul naval, turnătoria de fontă, atelierul de reparaţii din Turnu‑Severin, şantierul naval din Orşova şi altele. Chiar şi casa unde locuiau. Ne‑am mutat într‑o casă alăturată, mult mai mică, unde stăteam bunicii, mama cu mine, şi unchiul Vainu (Octavian) Colan cu soţia lui Maria. La scurt timp, prin 1950, într‑o noapte tata‑mare a fost „ridicat” şi nu l‑am mai văzut şapte ani. A stat în cele mai groaznice puşcării din România, Gherla, Jilava, Văcăreşti, Aiud, Craiova şi altele. Niciodată n‑a vrut să povestească despre aceşti ani. Fusese condamnat ca exploatator şi colaborator al partizanilor din Mehedinţi.
Ostrovul Învierii de Aura Christi – 39
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2019
este disponibilă în format pdf (Click aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
