Desfășurat relativ recent, Congresul Național al Istoricilor Români a fost deschis la Chișinău de acad. Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române, prin susținerea prelegerii O paralelă între două țări ale Țării: Transilvania și Basarabia, în prezența reprezentanților autorităților statului din România și Republica Moldova, a cadrelor didactice din cele mai importante centre universitare românești, a cercetătorilor din institutele academice și specialiștilor din instituțiile de cultură. Domnul acad. Ioan-Aurel Pop a spus, printre altele: „România e o țară de țări, Iorga a zis‑o demult și înaintea lui au zis‑o cronicarii frumos, ceea ce nu e nici bine, nici rău, ci este, adică există pur și simplu.
Fără să fie însă o situație singulară, în lume, Transilvania și Basarabia sunt două dintre țările‑țări și sigur că sunt pentru mine ca două surori multă vreme înstrăinate de părinți, adică de casa lor firească și de frații lor. E drept că Transilvania și Basarabia s‑au unit în 1918 prin voința locuitorilor lor cu țara mamă, dar numai Transilvania mai este astăzi parte a României. Sunt unii care și în privința asta cârtesc. Știu că vorbim astăzi în metafore simple cu frați și surori, și cu mame, ca în secolul trecut sau mai rău, ca în secolul al XIX‑lea, secolul romantismului istoriografic, cel puțin în prima parte. Știu că vorbind astfel îi voi scandaliza pe unii, mai ales dintre progresiști, neomarxiști, woke, dintre anulatorii culturii, dintre inamicii istoriei, dintre deconstructiviști și câți alții. Fiindcă lumea de azi are o mare componentă antinațională și‑i consideră pe cei care mai vorbesc despre patriotism sau despre națiune drept tarați iremediabil. Iar pe cei care definesc câteodată cu oarecare căldură, fiindcă un istoric nu poate vorbi și fără căldură sufletească, cei care mai definesc cu oarecare căldură națiunile îi pun, cum se zicea odată, la lada de gunoi a istoriei. Pentru mulți, a‑ți iubi națiunea proprie înseamnă a urî alte națiuni, ceea ce este complet greșit, fiindcă ei confundă dragostea de țară sau, să zicem, naționalismul lui Iorga cu xenofobia. Ei nu mai învață noțiuni și nu mai cunosc sinonimie. Neștiind gramatică, n‑au cum să vorbească corect nici românește și nici altă limbă. Vă spuneam că îmi asum riscul. Cât timp mai vorbim românește și mai credem în viitorul acestui popor, nimic nu e pierdut. Iar dacă credem în rostul poporului român, nu putem să nu vorbim și să scriem despre el, despre acest popor, decât cu sete de adevăr și cu oarecare căldură sufletească. Această atitudine consider că nu jignește pe nimeni, în primul rând, nu jignește alte popoare care își au rosturile lor, fiind cunoscute și respectate de noi toți.
Așa cum știți, aproape toate țările lumii sunt formate din provincii istorice, iar România nu face excepție. Cine și‑ar putea imagina Germania fără Bavaria și Saxonia sau Franța fără Auvergne sau Normandie sau Italia fără Toscana și Lombardia? Nu se poate. România este formată din trei provincii istorice mari care sunt Țara Românească sau Valahia, Moldova și Transilvania împărțite, la rândul lor, de istorie, în alte provincii mai mici. De exemplu, Moldova e formată din Țara de Sus numită de la o vreme Bucovina, Basarabia și Moldova propriu‑zisă, cam cât a rămas atunci când s‑a făcut Unirea de la 1859”.
La deschiderea CNIR, la Chișinău, au participat reprezentanți ai Președinției Republicii Moldova și ai Administrației Prezidențiale a României, ai Ministerului Educației din cele două țări, alături de autoritățile locale. Parteneri în organizarea CNIR și finanțatori ai evenimentului: Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), Ministerul Educației (România), Ministerul Educației și Cercetării (Republica Moldova) și Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” din Chișinău. Președinte de onoare al Congresului Național al Istoricilor Români 2024 este academicianul Alexandru Zub, director onorific al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași al Academiei Române. Președinții Comitetului Științific al manifestării: Academician Prof. univ. dr. Ioan‑Aurel Pop, Președintele Academiei Române; Academician Prof. univ. dr. Ion Tighineanu, Președintele Academiei de Științe a Moldovei; Prof. univ. dr. Igor Șarov, Rectorul Universității de Stat din Moldova și Prof. univ. dr. Mihai Dimian, Rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. Lucrările în plen au fost susținute de Acad. Ioan‑Aurel Pop, O paralelă între două țări ale Țării: Transilvania și Basarabia, Acad. Alexandru Zub, Câteva cuvinte despre istoriografia de astăzi, Acad. Victor Spinei, Întemeierea Statului medieval Moldova, Dr. Gheorghe Cojocaru, Congresul al III‑a al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească: context, dezbateri, semnificații și impact, Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Avram Iancu: adorare, contestare și valorizare, Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, O problemă neglijată. Evoluția istorică a capabilității oamenilor de a‑și determina existența, Prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti, „Idei conducătoare” în sinteza istorică xenopoliană.
Congresul s‑a desfășurat în acest an la Chișinău și Suceava, fiind organizat de Universitatea de Stat din Moldova în parteneriat cu Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Academia Română și Comitetul Național al Istoricilor din România. Ajuns la a patra ediție, evenimentul a avut ca scop promovarea cercetării românești în domeniul istoriei și încurajarea prezenței istoricilor în spațiul public, oferindu‑le un cadru optim de discuții și analize, pentru o mai bună comunicare profesională și transdisciplinară.
■ Jurnalist
„Omul și microbiomul. Între alianțe vechi și lupta pentru supraviețuire”
Academia Română și Fundația Culturală Dalles au organizat conferința „Omul și microbiomul. Între alianțe vechi și lupta pentru supraviețuire”, susținută de prof. univ. Mariana Carmen Chifiriuc, membru corespondent al Academiei Române, cadru didactic al Universității din București. Prof. Carmen Chifiriuc consideră că, pe măsură ce lumea actuală cunoaște mutații profunde, devine esențial rolul medicinei și al științelor vieții în decelarea mecanismelor complexe declanșate de evenimente globale dramatice, manifestate simultan, precum migrația forțată, dezechilibrele climatice, inechitatea socială și insecuritatea economică, pandemiile sau conflictele armate. De la infecțiile virale și rezistența la antibiotice până la imunitate și microbiom, provocările pentru cercetările actuale din microbiologie și imunologie sunt tot mai intense, atât pentru identificarea unor soluții realiste, cât și pentru susținerea unei informări corecte la nivelul societății privind importanța menținerii unei imunități echilibrate și a integrității microbiomului.
Expunerea demonstrează că disbiozele, implicate într‑o gamă largă de afecțiuni grave, sunt elemente care trebuie tratate cu seriozitate, acceptând că organismul uman este o structură complexă, programată să emită semnale ori de câte ori există un dezechilibru. Iar aceste semnale trebuie corect interpretate pentru menținerea stării de sănătate.
Carmen Chifiriuc este profesor abilitat de microbiologie și imunologie, coordonator al Institutului de Cercetare, Universitatea din București. Începând cu anul 2019 este prorector pentru cercetare în cadrul universității bucureștene. Și‑a început cariera de cercetare în 1997 ca biolog în laboratorul Vibrio din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „I. Cantacuzino”, București. A fost bursier al Rețelei Internaționale a Institutelor „Pasteur” din Bangui și Paris, iar în 2005 și‑a susținut teza de doctorat pe tema interacțiunii dintre paraziți şi statutul imunitar al gazdei. În calitate de manager național a contribuit la includerea României în Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice (EARSS).
În prezent prof. Chifiriuc este coordonator și responsabil pentru numeroase granturi de cercetare naționale și internaționale, ale căror principalele direcții de cercetare sunt investigarea rezervoarelor de virulență și rezistență la antibiotice din sectorul clinic și din mediu; studiul interrelațiilor gazdă‑agent infecțios, al rolurilor microbiotei în diferite patologii și al imunității antiinfecțioase; dezvoltarea unor metode rapide de diagnostic microbiologic; dezvoltarea și evaluarea unor noi strategii antimicrobiene, cu aplicații în domeniul biomedical și în ecologie.
„Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene”
Academia Română, Academia de Științe a Moldovei și Institutul Astronomic al Academiei Române‑AIRA au organizat simpozionul „Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene”.
Manifestarea științifică s‑a desfășurat simultan în Aula Academiei Române și Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei. Simpozionul este dedicat omagierii personalității astronomului Nicolae Donici, de la a cărui naștere se împlinesc anul acesta 150 de ani. Manifestarea științifică a pus în valoare personalitatea lui Nicolae Donici pe baza noilor cercetări istorice, precum și contribuțiile altor astronomi de pe meleaguri moldovene.
Personalitate științifică recunoscută pe plan internațional în special prin numărul record de eclipse de Soare observate, Nicolae Donici pionier al Uniunii Astronomice Internaționale‑UAI din anul 1919 și membru de onoare al Academiei Române (1922). Simpozionul a fost prilejul pentru lansarea cărții intitulate Cerul văzut de pe meleaguri moldovene de Magda Stavinschi.
Biroul de comunicare al Academiei Române
Limba română, celebrată la Cluj‑Napoca
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” a organizat o serie de activități culturale, academice și educaționale, înscrise sub egida: Săptămâna Limbii Române, un proiect dedicat celebrării și promovării limbii române, care s‑a desfășurat între 30 august și 6 septembrie 2024. Activitățile marchează celebrarea, în 31 august, a Zilei Limbii Române și au debutat vineri, 30 august, cu vernisarea expoziției Oameni, locuri și cuvinte. Atlasul lingvistic în imagini (curator: Gabriela Violeta Adam), urmată de conferința Limba română în dicționarele transilvănene. O călătorie prin istoria cuvintelor, susținută de cercetătorul Bogdan Harhătă, care au avut loc la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Palatul Reduta, str. Memorandumului, nr. 21.
Seria activită?ilor culturale programate ?n s?pt?m?na dedicat? limbii rom?ne a continuat mar?i, 3 septembrie 2024, cu?Ziua Por?ilor Deschise, unde publicul larg a avut ocazia s? descopere universul cercet?rii lingvistice. Vizitele au avut loc la sediul Institutului, str. Emil Racovi??, nr. 19?21, ?n timpul c?rora au fost prezentate laboratoarele ?i proiectele de cercetare derulate ?n cadrul Institutului.??n aceea?i zi, publicul a participat la atelierul de geografie lingvistic? ților culturale programate în săptămâna dedicată limbii române a continuat marți, 3 septembrie 2024, cu Ziua Porților Deschise, unde publicul larg a avut ocazia să descopere universul cercetării lingvistice. Vizitele au avut loc la sediul Institutului, str. Emil Racoviță, nr. 19‑21, în timpul cărora au fost prezentate laboratoarele și proiectele de cercetare derulate în cadrul Institutului. În aceeași zi, publicul a participat la atelierul de geografie lingvistică Cum se zice în zona mea la…? Cuvinte uitate – cuvinte regăsite, organizat în parteneriat cu Fundația Alma Mater Napocensis în cadrul programului „Universitatea Vârstei a Treia”.
Al XXI‑lea Simpozion de Dialectologie a încheiat săptămâna dedicată limbii române și s‑a desfășurat la sediul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”. Conferința de deschidere a fost prezentată de Acad. Gheorghe Chivu, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române.
Săptămâna Limbii Române este un proiect realizat în parteneriat cu Societatea Română de Dialectologie și Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu sprijinul Primăriei și al Consiliului Local Cluj‑Napoca, precum și cu susținerea Ghepard Communication.
Biroul de Comunicare al Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca
Un grupaj dedicat Zilei Limbii Române citiți în pag. 18‑23
Irina Airinei
