Poeme de James Meredith
James Meredith trăieşte in Belfast, Irlanda. Este scriitor. Povestirile şi poemele lui au fost publicate în Irlanda, Regatul Unit, Europa şi Statele Unite. Irlanda i-a decernat premiul “the Brian Moore Short Story Award”. Este autorul unei piese în două acte (Waiting to Inhale’/ În aşteptarea unui respiro) şi al unui monolog (Shadow & Light.’/Umbră şi Lumină). Este colaborator permanent pentru Ralph McLean Country, la BBC Radio Ulster.
MOZAIC LIRIC
Bilet de pe un pat de suferinţă
Nu sunt bine.
Trădarea îmi stă în gât ca un nod,
ameninţându-mi glasul
cu muţenia.
Urechile mele
s-au revoltat
au zădărnicit totul
mai puţin vocea-mi interioară,
care şopteşte
nebun, trădător, ticălos.
Trupul meu
se răzbună pe mine
pentru tot
ce i-am refuzat.
*
pustiu de iarnă
tăcerea dintre două gânduri ─
moarte lentă şi renaştere
REMEDIA AMORIS
A dat peste o dedicaţie
într-un exemplar al Elegiilor de Dragoste
ale lui Ovidiu pe care îl descoperise
într-un magazin de caritate
aflat pe Ormeau Road. „Pentru L” scria, „Sper
că vei preţui această carte aşa cum
preţuiesc şi eu dragostea ta, John.”
*
Năluciri ─
soarele se prinde în părul ei
în nopţi reci de iarnă.
AICI S-A MISTUIT TRECUTUL
Pustie e odaia acum.
În grădină ploaia cade pe florile sălbatice
smulse cu rădăcină
dintre crăpăturile aleii de beton.
Apusul aruncă o pată violacee
peste pereţii spoiţi cu var.
Noaptea e rece. Răsuflarea
lui e ca aburul înaintea lui.
Îşi aminteşte de ţigări şi ceainice
care fierb. Îşi vâră adânc mâinile tremurânde
în buzunare când o linişte desăvârşită
începe să îi umple mintea.
*
chiciură pe prag
în casă şi în zâmbetul tău ─
cuib de fericire
FUGĂ
Patul e tare,
trupul ei cald,
lumina soarelui se revarsă
peste podea.
Îl trezeşte sunetul unui pian
la care se cântă Bach
Mireasma primăverii
înmiresmează aerul,
el nu mai ştie
cine e sau pentru ce sau
cum de i s-a făcut inima uşoară ca un funigel
plutind în aer.
*
vânt aspru de iarnă ─
o zarvă de frunze căzute
sfârşit tomnatec hulitor
COLIVIA AURITĂ
Iubirea ei
e specială
precum cântul lui Hua Mei,
şi tainică precum
lacrimile în ploaie.
*
singur în zăpadă
cu ochi plecaţi, gârbov, picioare ude ─
vişin în floare
*
beţie iernii
chipul lunii în descreştere
ajunge la inimă
Traduceri de Olimpia IACOB
James. Photo (Moochin Photoman)