Binecunoscută personalitate a vieţii publice româneşti, foarte apreciat în mediul financiar şi bancar, prof. dr. Florin Georgescu a lansat de curând, în somptuoasa clădire a Cercului Militar Naţional, lucrarea Capitalism şi capitalişti fără capital în România, în două volume, carte apărută la Editura Academiei Române. Cartea se adaugă celei care a văzut lumina tiparului în anul 2018, tot la Editura Academiei Române, cu titlul Capitalul în România postcomunistă, în trei volume. Autorul îşi organizează triadic suma atât de mare a studiilor şi sintezelor de până acum, astfel încât asistăm la construirea uneia dintre cele mai ample teorii economice care se configurează în spaţiul românesc de către un intelecual din vechea, nobila spiţă a economiştilor români. Amploarea informaţiei culese la vârf din toate domeniile, sectoarele economiei naţionale dă un cert statut enciclopedic acestei lucrări în cinci volume, iar dialogul deschis, actual, cu marii economişti ai lumii întăreşte caracterul ei teoretic; erudiţia se împleteşte metodic cu jocul de idei, făcând din acest tratat o frescă a abordărilor economice asupra vieţii, istoriei şi o meditaţie gravă asupra umanului ca proiecţie istorică pe dimensiunile prezent – trecut – viitor.
Dacă secolul al XX‑lea se mai hrănea încă din deviza historia magistra vittae, impulsionat de munţii de tratate şi sinteze ale istoriei omenirii de la origini încoace, secolul în care trăim deja de ceva timp pare a schimba paradigma: oeconomia magistra vitae ne spun apăsat analiştii prezentului. Istoria are avantajul factologiei, nesfârşite practic, prin care se pot trage linii, direcţii, serii pe baza asemănărilor; economia lucrează cu experienţe consumate ori în consolidare, dar asumate, nu atât de multe la număr ca faptele istorice, dar destul de numeroase, totuşi – experienţe care se supun analizei ce poate fi întreprinsă din perspective diferite. Istorie fără economie nu se mai poate astăzi şi, desigur, nici invers; în acest binom, însă, economistul este avantajat, pentru că adaugă la informaţia reală sinteza cifrică oficială, normativă; el deţine mai multe capete de drum.
În fond, preluând o sugestie din metafora titlului, „capitalişti fără capital”, şi bazându‑ne pe obiceiul (dexteritatea) finanţiştilor, a economiştilor în general, de a recurge la proverbe, parabole,
vorbe de spirit, Florin Georgescu însuşi citează inspirat din Sava (2001): „Obiectivul construirii capitalismului după prăbuşirea socialismului este unic în istorie, iar anectoda cu borşul de peşte care trebuie transformat în acvariu arată dificultatea maximă a acestui demers”. Am putea spune în completarea definiţiei capitalului/ capitalismului că noţiunea de capital, adăugată ad‑hoc contextului, este foarte sugestivă. Ea vine de la caput, ‑tis latinesc, cu sensul general de cap, capăt – şi se poate spune că economia în general se ocupă cu aceste capete de sfori, linii, serii: cine deţine capetele este deţinător de capital, este capitalist. Undeva, într‑o mână, se strâng şi sunt strunite capetele sforilor, ale drumurilor banului, averilor, investiţiilor etc. O mână de mâini, două mâini, trei, patru etc.: capitalul este, cum spune un filosof, tot lucru făcut de mâini omeneşti. Ce este, în acest context metaforic, capul fără mână/ mâini? Iată capitaliştii fără capital de la noi şi de aiurea: ei nu ţin/ deţin ceva ferm în mână, sunt oameni spectrali, oamenii mască ai vremurilor…
Ce se mai întâmplă, însă, când mâna ţine iluzii de capete, când trebăluieşte în averi ca să se afle în treabă? Atunci, desigur, iei haotic, cu zece mâini, cum spune proverbul, şi abia dacă mai dai cu una.
Şi la aceste întrebări‑parabolă răspunde studiul lui Florin Georgescu, pentru că d‑sa propune la tot pasul lectura în cheie istorică, dar şi pe aceea în chei metaforice. Un alt citat fundamental este din Pasti (1995) şi priveşte începutul capitalismului actual la români: „După înlăturarea lui Ceauşescu, românii se purtau ca şi când ar fi fost victorioşi şi ar fi aşteptat recompensele Occidentului pentru asta; în realitate, noi pierduserăm un război, Războiul Rece, iar acum, în loc să aşteptăm premii, aveam de plătit costurile pentru patru decenii de «rătăcire» pe un drum pe care istoria nu l‑a confirmat”. Câtă istorie, atâta economie şi atâta gravă meditaţie asupra fiinţei unui popor pornit cu mâinile goale să caute frâiele, capetele…
Noi, ca editor, apreciem că prin aceste lucrări de profundă analiză micro şi macroeconomică a structurilor economice în perioada de libertate a cuvântului, perioadă în care toată activitatea economică anterioară a fost rapid, prea rapid destructurată, dl. prof. dr. Florin Georgescu pune o piatră importantă la temelia analizelor prezentului şi viitorului. Cele cinci volume apărute până acum se constituie într‑un adevărat monument ce trebuie parcurs cu atenţie şi pasiune pentru adevăr (această pasiune se desprinde şi pe parcursul lecturii) de decidenţi, la orice nivel s‑ar situa, pentru că sugerează căi de urmat. Sunt lucrările unui profund cunoscător ce iubeşte oamenii şi vrea să‑i înarmeze cu arma cunoaşterii.
Cărţile semnate de Florin Georgescu se găsesc în reţeaua Editurii Academiei Române, în librăriile din sistemul Centrului de librării Bucureşti. Spor la citit, bucurie la frumosul teoretic şi practic dintre coperţile acestei lucrări‑monument.
Bibliografie
Sava I.N. (2001), Prefaţă la Eyal G., Szelényi I., Townsley E. (2001) [1998], Capitalism fără capitalişti: noua elită conducătoare din Europa de Est, Editura Omega, Bucureşti.
Pasti V. (1995), România în tranziţie. Căderea în viitor, Editura Nemira, Bucureşti.
■ Economist
Ion Prică
