Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2024
În loc de editorial
Nicolae Breban • Diversiune şi manipulare / 3
Când am trecut pe la Uniunea Scriitorilor, atunci, a doua zi după întoarcerea mea, au venit sute de oameni să mă vadă, nici lor nu le venea să creadă că s‑a întors cineva. Eram ca un om întors din cavou.
Profesând public antieuropeismul, chiar dacă avea dreptate – dar dreptate poţi să ai, repet, numai într‑o zonă obiectivă, calmă, liberă, nu când poliţia are acelaşi punct de vedere – Noica, vrând‑nevrând, apăra ideile poliţiei politice.
Academia Română • Evenimente
În apărarea unui simbol al culturii naţionale: Bojdeuca lui Ion Creangă / 4
O epocă a marilor libertăţi şi a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii şi istoriei românilor, simboluri care au supravieţuit atrocităţii războaielor, calamităţilor naturale şi regimului comunist
Evocare Dan Berindei (1923‑2021) / 4
Explorând moştenirea culturală şi etnografică / 4
Astfel de „proiecte de restaurare” acţionează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului naţional.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Trecutul recuperabil / 5
Lucrurile nu stau deloc roz, paradoxul fiind că toată lumea este conştientă de această inerţie, dar puţini ştiu ce se va întâmpla cu arhivele pe care le deţin după ce ei nu vor mai fi.
Primul raft
Mircea Platon • Prin fereastra temniţei / 6
România a murit de mai multe ori şi nu a înviat niciodată. Nu s‑a sculat ca să iasă din mormânt niciodată. Mai‑marii noştri nu ne‑au strigat niciodată cu glasul adevărului care învie.
Am avut şcoală fără credinţă, politică fără cinste, oaste fără dragoste de ţară, stat fără binecuvântarea lui Dumnezeu. De acolo ni s‑a tras năruirea şcolii, a politicii, a oştirii şi a statului. Douăzeci de ani ne‑am străduit să nu fim noi înşine, de aceea străinii ne‑au învăluit cu întunericul lor.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Postmodernitatea şi criza identităţilor / 7
Postmodernitatea a privilegiat principiul diferenţei în defavoarea principiului identităţii, marcând o victorie efectivă a nominalismului.
Agenda academică
„Durerea, de la Aristotel şi Descartes la teoria controlului porţii” / 7
Editura Academiei Române • 75
O Carte‑Eveniment – Bolile neurodegenerative / 7
Portret
Constantina Raveca Buleu • Marcel Mureşeanu – 85 / 8
Spectru gemelar al fiinţei, în poezia lui Marcel Mureşeanu trecerea timpului magnetizează spectacolul intim al disimulării.
Privilegiu al copilăriei inocente în Acolo departe, capacitatea de a metamorfoza totul în poveste – inclusiv rugăciunea mamei, care duce înspre un dialog direct cu divinitatea –, anulează cu un umor tandru distanţa dintre planul uman şi cel celest.
Dimineţile licornului
Aura Christi • Demnitatea României. Nihil sine Deo. „Sus să avem inimile!” / 9
Timpurile când vom ajunge să condamnăm ororile capitalismului sălbatic şi epoca cancel culture după ce fuseseră puse la stâlpul infamiei cele comise – e adevărat, cu o stranie înverşunare, inexistentă sub dictatură – în real socialismul sălbatic.
Mişcarea anticomunistă de după prăbuşirea sistemului are profitorii, manipulatorii şi oportuniştii ei, unii dintre aceştia deveniţi celebri peste noapte, alţii construindu‑şi un surplus de prestigiu şi popularitate şi lunecând astfel în ceea ce numim impostură. Ipostază din care ne ţin discursuri docte despre moralitate, verticalitate, caracter, disidenţă etc.
Corespondenţă din SUA
Mirela Roznoveanu • Un caz de asasinat literar / 10
Asasinatele literare nu sunt o noutate în literatura română, scriitorii asasinaţi literar sunt mai mulţi decât degetele unei mâini, şi poate chiar ar trebui scris un tratat pe această temă.
Dacă familia Annei Ahmatova a fost arestată, dacă Neruda, Hikmet, Pound, Césaire au cunoscut exilul şi închisoarea, securitatea ceauşistă i‑a aplicat un alt tratament lui Şerban Codrin, şi anume îngroparea sub lespedea tăcerii, un asasinat literar care se perpetuează şi azi.
Lecturi
Marian Victor Buciu • Ioan Es. Pop. Spaţiul şi spiritul poeziei / 11
Poezia apăsător memorabilă a lui Ioan Es. Pop iese din (şi se întoarce la) o adevărată dramă „spirituală” care nu ia sfârşit.
Un nevorbit se dă drept unic ins viu în camera de cămin, vorbeşte rar, se numeşte sfârşitul, şi „sfârşitul începe lent, el seamănă bine cu viaţa”.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Alexandru Vona şi poemul distanţei / 12
Cititorii lui Alexandru Vona au recuperat viaţa discretă a scriitorului după modelul
romanului său.
Numai datele biografice ale scriitorului alcătuiesc o ficţiune exagerată, necreditabilă, într‑atât e de spectaculoasă. Viaţa lui Alexandru Vona era un roman, dar tânărul e mai îndrăgostit de poezie decât de viaţă.
Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Doina Cernica şi pelerinajul în Ţara De Sus… / 13
Prietenia este cea mai înaltă cinstire a cuiva. Mântuitorul Iisus Hristos le‑a spus ucenicilor Săi: „De acum nu vă mai zic slugi, că sluga nu ştie ce face stăpânul său, ci v‑am numit pe voi prieteni”.
Din negura vremurilor până în prezent, spaţiul moldav s‑a bucurat de trezvie filocalică, fiind prielnic pentru rugăciune, găsindu‑şi acolo petecul lor de Rai, mulţi ostenitori în Ţara Domnului.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Ultima carte / 14
Cele două lumi sunt în succesiune temporală (lumea veche şi lumea nouă), dar şi în simultaneitate, în cazul autorului nostru, care se situează la intersecţia lor: lumea documentelor vechi, a manuscriselor rare, a cercetării în biblioteci şi arhive.
Deşi înţelesesem cum gândeşte autorul şi cum anume scrie el despre literatura clasică şi cea contemporană, textele aveau de fiecare dată capacitatea de a mă surprinde.
Polemice
Constantin Toader • Eminescu şi viitorul proiectului numit România / 15
Se afirmă deseori că politicienii actuali sunt lipsiţi de viziune, de un proiect de ţară. Nici nu ar putea fi altfel, spiritul vizionar fiind caracteristic oamenilor înzestraţi cu o bună cultură istorică, nu oamenilor‑linie din politică.
Având senzaţia că s‑a trezit în plină distopie, că a nimerit într‑o lume sabatiană postapocaliptică, Eminescu ne‑ar arăta că trăim într‑o epocă a rupturilor, a răsturnărilor de valori, o epocă a nisipurilor mişcătoare.
Editura Academiei Române • 75
Ioan‑Aurel Pop • În serviciul naţiunii române / 16
De circa trei sferturi de secol, Editura Academiei se ocupă de editarea lucrărilor membrilor Academiei şi ale altor cercetători şi creatori de prim rang, din ţară şi din străinătate.
Academia a fost lipsită de 114 dintre membrii ei, expulzaţi, arestaţi (31 dintre ei) şi chiar morţi în închisori (9 dintre arestaţi). Cu toate acestea, Academia a continuat să existe, să apere valorile autentice şi să cultive cercetarea şi creaţia de vârf.
Valeriu Matei • O instituţie de referinţă / 16
În lunile martie – iunie ale acestui an jubiliar ne‑am concentrat atenţia asupra editării revistelor ştiinţifice aferente anului 2023 şi a celor 88 de reviste restante din anii 2020, 2021 şi 2022, reuşind până în prezent să publicăm 156 fascicole, cuprinzând 169 numere de reviste.
Gheorghe Chivu • La vârsta maturităţii depline / 17
Gheorghe Păun • Vocaţia duratei / 17
Biserica şi Academia! Amândouă naţionale fiind, amândouă Catedrale ale Neamului durând (de la durată vine verbul!), prima din cărămidă şi icoane, a doua din cuvinte şi cărţi. Cu cărţile tipărite la Editura Academiei!
Irinel Popescu • Cu faţa spre viitor / 18
Om de cultură de aleasă ţinută, dar şi antreprenor de maximă eficienţă, Acad. Valeriu Matei este omul potrivit la locul potrivit.
Sarcina principală a Editurii rămâne, în esenţă, aceeaşi: editarea operelor fundamentale ale ştiinţei şi culturii române, acelea care definesc identitatea noastră naţională.
Nicolae‑Victor Zamfir • O poartă spre societate / 18
Victor Spinei • La ceas de bilanţ / 19Cu riscul de a rămâne în anturajul truismelor, voi reaminti că respectabilitatea unei naţiuni pe plan extern este în mare măsură dependentă de nivelul ei cultural.
Eveniment • Gala Premiilor APLER
Editura Academiei Române – Premiul Editura Anului / 19
Eveniment
Premiile Academiei Române pentru anul 2021 / 20
Clubul Ideea Europeană
Dana Oprica în dialog cu Ioan-Aurel Pop
II. Istoria – o ştiinţă despre trecut şi artă / 21
Mitropolitul Ţării Moldovei de atunci a sprijinit pictura exterioară şi bisericile noastre pictate din nordul Moldovei, din Ţara de Sus, au devenit o simfonie de culoare şi de fond, cu poveştile biblice reprezentate unic în această lume, cu nişte culori păstrate până astăzi.
Oamenii de stat, adică cei care au puterea, oamenii de stat adevăraţi se gândesc la viitorul naţiunii pe care o conduc, pe când politicienii se gândesc la viitoarele alegeri. E o mare deosebire.
De ce să nu credem că popoarele acestea care au trăit sub comunism câte patru‑cinci decenii au în ele o forţă regeneratoare?
Dialogurile Contemporanul
Mihaela Helmis în dialog cu Alexandru-Vladimir Ciurea
Fără legea iubirii nu se poate! / 24
Noi, prin credinţa noastră ortodoxă, să gândim mai frumos, să ne iubim, să putem să realizăm ceva frumos, aşezat, care să dureze.
Până acum nu s‑a reuşit transplantul cerebral. S‑au discutat tot felul de lucruri, nu s‑a putut până în momentul de faţă, nu văd cum s‑ar putea face transplant cerebral.
Agenda culturală
Nicolae Săcrieru • România – între suferinţă şi bucuria Maicii Domnului / 26
Cadrul evenimentului cultural a fost dat de expoziţia de icoane, în stil vechi bizantin, a pictorilor Mihaela Fordea şi Adrian Mihai Munteanu, fiica cea mare şi, respectiv, nepotul marelui zugrav bisericesc Vasile Pascu.
Corespondenţă din Suedia
Dorina Brânduşa Landén • Misterul lui Banksy: o minte genială / 27
Poate că aşa ar trebui să înţelegem şi bancnotele de zece lire cu chipul Prinţesei Diana pe care Banksy le imprimase ca un comentariu asupra propriei sale capacităţi de a crea bani din nimic.
Necunoscut şi celebru, se crede că Banksy este un bărbat cu vârsta cuprinsă între 45 şi 50 de ani, cu legături la Bristol.
Potrete în relief
Horia Bădescu • Romulus cel Mare / 28
Corespondenţă din China
Qin Huhai • Un nou succes al culturii române în China / 28
Constantin Lupeanu explorează dimensiuni nebănuite ale fiinţei, ale spiritualităţii, ale culturii, sincronizând în demersul său artistic cele trei simboluri ale propriului blazon: iubire, credinţă şi speranţă.
Polemice
Magda Ursache • Nu‑i uşor să taci… / 29
Dă năvală doamna Ursula von Pfizer cu milioane de vaccinuri, ca să ne ştie sănătoşi, iar austriecii ne ajută la defrişări de păduri. Multe, de parcă ar mânca lemn imperialii vecini.
Cu un zâmbet complice, Andrei Pleşu îşi asumă rolul de a fi „antipatriotic”, aşa cum o făcuse şi Al. Paleologu, cu regretabila afirmaţie: „Patriotismul e o strângere de buci”.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • O distopie realist‑magică / 30
Fabula filosofică a lui Jonathan Swift punea în discuţie o ipoteză, care era o certitudine pentru contemporanii autorului din epoca raţionalismului şi iluminismului: este omul o fiinţă raţională?
Cronica plastică
Luiza Barcan • Înapoi, la începuturile sculpturii / 31
Titlul expoziţiei a fost inspirat de numele conferit în veacul al XIII‑lea cimitirului din Pisa, unde, aşa cum spune o legendă, un anume arhiepiscop, Ubaldo Lanfrachi, ar fi transportat de la Ierusalim, direct de pe Muntele Golgota, cinci nave cu pământ sacru.
Pentru a proteja acest pământ sacru, din sarcofage şi monumente funerare romane şi etrusce a fost construit un uriaş relicvariu care, în timp, a devenit un spaţiu cu valoare arhetipală.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Mihai Cosma
Pasiune, geniu, bucurie, dăruire totală vocaţiei / 32
Maria Callas – pasiune, geniu, bucurie, dăruire totală vocaţiei – este, poate, mai mult decât Pavarotti, care avea o voce extraordinară, personalitatea care a adus în prim‑plan opera în spaţiul public.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Luxul şi „industria rarităţilor” / 33
Trebuie să sublinez aici faptul că industria rarităţilor a continuat să existe, iar astăzi se îndreaptă deja către privilegii, prefigurând viitorul acestei industrii.
Film
Dana Duma • Dependenţi de ecrane / 34
Adevărul este că vedem tot timpul cum oamenii din jur stau ore în şir cu ochii aţintiţi pe micul ecran al mobilului şi urmăresc ce mai e nou pe Facebook.
Cred că cei care sunt cu adevărat cinefili au revenit la „consumul” filmului în sala de cinema, interesul crescând pentru acesta fiind confirmat mai ales atunci când e vorba de ocazii limitate.
Eseu filosofic
Vasile Muscă • A gândi, a spune, a face / 35
Sunt cele trei activităţi înregistrate ca definitorii pentru fiinţa umană încă de la eticile antice ale epocii eleniste. Distincte, cele trei nu sunt separate de graniţe rigide.
Pentru om cuvântul ca ipostază imediată a logosului nu constituie doar un mijloc de legătură cu semenii săi din colectivitatea mai mare sau mai mică pe care o formează împreună, ci şi o punte de legătură cu Dumnezeu.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Cum arată un trădător de patrie / 36
Puterea cade de la putere nu atât din lipsa de informaţii, cât din abundenţa de informaţii false.
Corespondenţă pariziană
Sînziana Ravini • Dragostea fără vârstă / 37
Annie Ernaux, care a primit
Premiul Nobel anul trecut, este acum actuală cu cartea Tânărul, pe care a publicat‑o anul trecut în Franţa.
Femeile au iubit bărbaţii mai tineri de‑a lungul veacurilor. Una dintre cele mai strălucitoare dintre ele a fost Colette, care a făcut furori în mediul fin de siècle al Franţei cu Cheri al ei
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Dinspre grădină înspre oraş / 38
Propunerea lui Howard a luat, în timp, forma suburbiilor de pretutindeni, iar imaginea armoniei dintre oraş şi natură a devenit laitmotivul campaniilor lor de publicitate.
În 1920, Frank Lloyd Wright duce ideea suburbiei ca model al oraşului‑grădină la un nou nivel
Teatru
Dana Pocea • Şase personaje care îl părăsesc pe Shakespeare / 39
Eliminând mare parte din personajele piesei‑mamă, limitându‑se doar la şase, Radu F. Alexandru circumscrie pe un fond tensionat preexistent, marcat de o afectivitate de natură livrescă, întâmplări şi relaţii psihologice dintre mamă‑fiu, tată‑fiică, fiu‑unchi.
Spectacolul uriaşului Silviu Purcărete cu piesa lui Radu F. Alexandru certifică o poetică regizorală solid consolidată, uimitoare în tot.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană
la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
