Arhiva Contemporanul

Contemporanul nr. 07 Iulie 2024

Contemporanul nr. 07 Iulie 2024

În loc de editorial

Nicolae Breban • Un atac asupra incompetenței / 3
Atunci au apărut primele semne de liberalizare, într‑adevăr de descentralizare, de atac asupra birocraţiei şi de atac asupra incompetenţei, asta era foarte important.
Ceauşescu avea deja un prestigiu mărit prin rezistenţa din ’68. După actul acela de curaj, când a refuzat să trimită trupe la Praga şi când a existat acea concentrare de trupe sovietice pe Prut.

Evenimente • Academia Română
„Andrei Rădulescu – Corespondență” / 4
Volumul conține corespondența purtată de Andrei Rădulescu, ordonată tematic și cronologic, reconstituind o parte importantă din prodigioasa activitate desfășurată.
Cercetătoarea consideră că ilustrațiile din periodicele de teatru îndeplinesc două funcții esențiale: fotografiile din spectacol atent alese, incluse în reviste, puteau crește numărul spectatorilor din sala de teatru.
Ilustrație și politică editorială în revistele de teatru din România” / 4

Cronica literară
Ştefan Borbély • Jazz și literatură / 5
Muzica de jazz a lăsat – demonstrează autoarea – o amprentă formativă decisivă asupra epistemei moderne (cu un accent deosebit pus pe universul
Generaţiei Beat).
Cristina Petrescu (născută Moraru) predă portugheză la Facultatea de Litere din Cluj, a lucrat, până nu demult, la Centrul Cultural Brazilian tutelat de către venerabilul jazzman Virgil Mihaiu.

Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Vorba dulce mult aduce / 6
Mulți oameni educați folosesc prescurtări incorecte peste tot, fetișizează aparatele acestea digitale, uită exprimarea firească, de la om la om.
Nu demult, un coleg foarte învățat în disciplina lui mi‑a scris să fiu atent la „atașamentul” însoțitor al mesajului și să‑i dau feedbeck.

Agenda academică
Mircea Dumitru la Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române / 7
Serie de conferințe despre violența letală în România / 7

Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu • Peru – o provocare / 8
Asemenea multora dintre noi, călătoria celor doi autori începe la o vârstă anterioară celei a urcării în avion, cu o carte inițiatică de tinerețe.

Diminețile licornului
Aura Christi • Ostrovul învierii / 9
Unii dintre antici, spre care îți întorci ades privirile sufletului, da, erau în posesia artei de a fi, a artei de a trăi, de a se regăsi, unul câte unul, în ipostaza numită de aceștia simplu și anume: „Cel mai fericit om din lume”.
Exact în acele clipe, prea uimit sau probabil că numai atent, asculți, în continuare, murmurul distinct dinlăuntrul tău, peste ale cărui vii catapetesme nevăzute se lasă o liniște atât de mare…

Agenda culturală
Aura Christi la Madrid • Când vorbește sufletul… / 10
Câţiva oameni de seamă, care ne‑au dăruit o Românie Nouă. O Românie victorioasă. Acea Românie ideală, imaginată de Mihail Kogălniceanu. Acea Românie pentru care Eminescu împreună cu Slavici şi cu alţi mari bărbaţi merseseră, la 1871, la ctitoria lui Ştefan cel Mare, la Marea Serbare de la Mănăstirea Putna.
Marele om recunoaşte bărbăteşte că Regina Maria a reuşit, cu brio, să facă în câteva zile ceea ce el, Brătianu, n‑a izbândit în câteva luni.

Agenda diplomației culturale
Ziua tratatului de la Trianon, marcată de reprezentanțele Institutului Cultural Român din lume / 11

Credință și cultură
† PS Timotei Prahoveanul • Stavropoleos 300 / 12
Sărbătoarea celor 300 de ani de existență a Mănăstirii Stavropoleos reprezintă un moment de mare bucurie și o provocare pentru alte proiecte care vor continua drumul prin istorie al unei mici lavre.
Sfântul Iustin cel iubitor de înțelepciune, care a devenit, începând cu anul 2008, împreună-ocrotitor pentru o veche biserică de mănăstire din Cetatea Bucureștilor, o vreme parohie, remarcată de turiști, îndrăgită de credincioși și prețuită de monahi, cărturari și iubitori de frumos.

Portrete în relief
Daniel Cristea‑Enache • Cel mai iubit dintre critici / 13
Născut în 1947, Alex Ștefănescu avea 42 de ani la Revoluție, o vârstă matură și responsabilă pentru care noua libertate de opinie, de expresie, de creație avea atâtea de oferit.

Portrete în relief
Marius Miheț • V. Fanache: Sentimental și uman / 14
Cu privirea lui calmă și blajină, adorator al Celuilalt, împovărat cu dependența continuă de reflexivitate, prin timpul împărtășit cu rost, Vasile Fanache scria despre lume ca despre un singur individ, dar unul atât de sofisticat încât urându‑l sistematic ajungi să‑l iubești definitiv.
V. Fanache trăia actul pedagogic cu o vocație pe care unii o aplaudau, alții o detestau. Cale de mijloc n‑am întâlnit în evaluarea lui pedagogică.

Istorie literară
Theodor Codreanu • Pamfil Șeicaru. Spărgătorul de gheață / 15
Toate aceste state semnaseră pactul de definire a agresorului conceput și de Rusia sovietică și încheiat la 3 iulie 1933. N. Titulescu l‑a prezentat ca o implicită recunoaștere a frontierei Nistrului, ceea ce era un fals.

Polemice
Constantin Toader • Rescrierea istoriei în era revoluției Woke / 16
De câțiva ani, noul curent woke a trecut Atlanticul, reușind să seducă elitele europene și să impună cenzura în literatură şi cinematografie, ori să instrumentalizeze istoria în acord cu înaltele standarde ideologice neomarxiste.

Eseu
Marian Victor Buciu • Coda / 17
Dumitru Țepeneag a scris texte teoretice, poetologice, pentru a‑și susține metoda oniric‑estetică.
Coda este margine ori limită, pentru experiment și radicalitate creatoare.

Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Ioanel Sinescu II. Puterea exemplului / 18
Vă rog să mă credeţi că mi‑a căzut cerul în cap în momentul în care a luat decizia asta. N‑am putut să zic nimic, cum să-l refuzi pe profesor, ministrul Sănătăţii?
Descifrând genomul, am ajuns la gene, care înseamnă determinismul unor anumite afecţiuni. Ajungând la genă şi ştiind despre ce este vorba, ştii ce poţi să faci înainte ca boala să apară sau ştii la ce să te aştepţi.
Pur şi simplu veneau la Fundeni şi acolo îşi găseau rezolvarea. Fundenii a apărut în 1959 pe harta medicală a României ca spitalul cel mai important pentru ceea ce se numea pe atunci Facultatea de perfecţionare.
Era întotdeauna o colaborare foarte strânsă; astfel Fundenii a devenit un spital puternic, un spital în care toate clinicile erau bine aşezate, bine încadrate, performante, în aşa fel încât când le adunai, făceai o instituţie medicală etalon în ţară.

Agenda academică
„Cercetări de teren. Perspective lingvistice și etnografice” / 20

Modele
Olimpiu Nușfelean • Melodia sfâșietoare a sfârșitului / 21
Conform mențiunilor din jurnalul diaristei, „mereu singur în biroul lui, scrie întruna scrisori în toate direcțiile și își țese așa de sârguincios rețeaua gloriei sale viitoare, pentru că aceste scrisori o să compună volume uriașe”.
Tolstoi scrie mai potolit, dar scrie, soția rămâne secretara harnică și dăruită muncii, mai formulează o părere despre starea în care se află, adică despre vârstă, dar nu‑și abandonează țintele ferme ale preocupărilor.

Agenda culturală
Răzvan Săcrieru • Recunoștința capitalei României față de geograful francez Emmanuel de Martonne / 22
Duminică, 2 iunie 2024, a avut loc, la București, inaugurarea bustului geografului Emmanuel de Martonne, pe Calea Victoriei, la intersecția cu Calea Griviței, în prezența a numeroși invitați din țară și străinătate.

Proză
Gheorghe Schwartz • A fi sau a nu fi în convoi / 23
Mă tot uit la dreapta. Coloana de la orizont continuă să se deplaseze paralel cu noi. Când drumurile noastre o iau pe căi care par să ne despartă, simt că‑mi lipsește ceva.

Proză
Carmen Firan • Sosiri și plecări / 24
Maxim a rămas mut, privindu‑i pe amândoi îmbujorați de drum, doi turiști care se bucurau că au ajuns în sfârșit la destinație.

Corespondenţe din SUA
Mirela Roznoveanu • Pentru cine traduce ICR / 25
Cea mai mare cerere de carte românească în limbile de circulație este a sintezelor academice, solide, a studiilor moderne la zi, publicate de edituri serioase despre lingvistica limbii române și limba română, istoria genocidului comunist și a comunismului în România, istoria literaturii române în general și a literaturii de azi.
A alerga pe o singură roată de la căruță nu este o politică viabilă de traducere de carte românească. Civilizația, cultura românească au nevoie să fie reprezentate prin studii serioase, de mare anvergură intelectuală traduse în limbile de circulație, sinteze în stare să ofere baza de informație necesară pentru a integra solid cultura și civilizația românească și autorii ei între culturile și civilizațiile lumii.

Agenda culturală
Paula‑Alexandra Ifrim, Sara‑Elena Jinga • Arta de a comunica / 26
Facultatea de Comunicare și Relații Publice (FCRP) din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) este una dintre instituțiile de învățământ superior de prestigiu din România în domeniul comunicării și relațiilor publice.
S‑a discutat și despre greșeli, și cum se poate trece peste ele, fără să rămânem crispați. Studenții au fost într‑adevăr interesați de subiect.

Agenda diplomației culturale
Iulian Boldea • Un eveniment cultural de excepţie la UMFST „G.E. Palade” din Târgu Mureş / 27
Formarea gustului pentru frumos nu este deloc ceva secundar și neimportant. Acesta se poate forma și educa citind, în primul rând, literatură de calitate, și mai întâi clasicii, hrănindu‑ne astfel sufletul.
Amalia Vasilescu • Frumusețea va salva lumea / 27
În ziua de azi, poezia și arta ar putea deveni, încă o dată, arma ideală împotriva urâtului, împotriva deznădejdii. Cu siguranță, poezia a mai salvat lumea și o va salva în continuare.

Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Occidentul are nevoie de un nou clasicism / 28
Dana Gurghian • Balázs F. Attila, cetățean de onoare al orașului Iernut / 28

Corespondență din Stockholm
August Strindberg (1849-1912)
Dorina Brândușa Landén • Traducere / 29

Polemice
Magda Ursache • Mâna care scrie singură? / 30
Da, totul e îngăduit, orice e posibil în a patra dimensiune, Poezia. Chiar să înflorească o cheie în broasca ușii, ca la Emil Brumaru.
Mâna care scrie singură? Iarăși da: e cineva care îi transmite mâinii scriitoare semne misterioase, greu de deslușit. Unde? Peste tot.

(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Orfevrării sapiențiale / 31
O carte cu pagini îngălbenite și coperți rupte, păstrate separat de unchiul meu și amestecate printre file după ce a trecut primejdia vânătorilor de cărți interzise, este Destinul omenirii de P.P. Negulescu, al cărei prim volum a apărut în 1938, ca o anatomie a răului politic.

Cronica plastică
Luiza Barcan • Anatomii muzicale / 32
O expoziție în care se reunesc lucrări de sculptură și desene de sculptor, într‑un dialog fertil, menit să ilumineze din unghiuri diferite viziunea artistului și modul în care i se relevă miracolul vieții.
Prin formele sale aerate, alungite, simplificate, unde doar partea superioară, respectiv portretul, este înfățișată detaliat, artistul accesează zonele înalte ale spiritului.

Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Timpul oraşului Bucureşti / 33
Această carte se dorește un șantier deschis. Este o poveste a Bucureștilor de la o mahala la alta, de la un secol la altul, cu treceri prin peisaje umane diferite.
Orașul, oricare ar fi el, are o singură stare sufletească indiferent de vechimea lui, și anume aceea care este dată de starea de spirit, de aspirațiile și idealurile oamenilor care se află în interiorul zidurilor.

Festivalul filmului independent american
Dana Duma • Independenţii şi atracţia genurilor cinematografice / 34
Aventura lor generează o reacție în lanț de schimbare de măşti, de suspiciuni şi complicităţi surprinzătoare.
Scris de Linklater și Powell, Hit Man este un fel de parodie a filmelor cu ucigaşi plătiţi.

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Jonathan Bloxham • „Muzica este în sânge” / 35
În acest secol cosmopolit, credeți în existența unui spirit și a unor valori naționale, în vreme ce treceți drept Mozart de la Londra?
Cred că abordarea mea personală de a învăța și de a interpreta muzică, constând într‑o obsesie temperată pentru detalii și, în același timp, pentru structură, ar putea duce la asemenea rezultate.

Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Falsuri istorice măgulitoare / 36
Parafrazându‑l pe Caragiale, până când să n‑avem și noi falsurile noastre?
Noi, românii, n‑avem nevoie să ne fabricăm un alt trecut, iluzoriu și fals.

Cultura între Paris și Sockholm
Sînziana Ravini • La Cannes. O poveste / 37
Criticii nu au fost amabili cu acest film de vis spectaculos despre dragoste, putere, încercările oamenilor de știință nebuni de a opri timpul, gelozie, ascensiunea și căderea imperiilor, știri false și lupta pentru cine va crea viitorul.
Ambițiile sunt atât de mari încât fac ca trilogia Nașul să pară un act de încălzire discret. Acțiunea are loc într‑un New York retro‑futurist, stil Art Deco.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Opera la Zenit – Mircia Dumitrescu / 38
Demonstrațiile pe care Mircia Dumitrescu le face în legătură cu natura percepției noastre, a felului în care funcționează memoria în reconstrucția lumii prin amintiri, prin fragmente, se apropie sau sunt într‑un anume fel stare poetică.

Festivalul Shakespeare 2024
Dana Pocea • Lecturi și viziuni regizorale / 39
Un număr atât de mare de versiuni de spectacole ale unor companii diferite, din țări diferite, care să aibă la bază aceeași piesă a marelui autor.
Andrei Șerban sondează cu voluptate piesa lui Shakespeare, mizând pe structura unui scenariu circumscris revelațiilor și unei transfigurări împinse formal prin dilatare până la liziera unei suprarealități a inefabilului.

Vă dorim lectură plăcută!


Editura Ideea Europeană la 20 de ani


Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română


Revista apare sub egida
Academiei Române


Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)



Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)


Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]

Total 0 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button