Contemporanul nr. 10 Octombrie 2024
În loc de editorial
Nicolae Breban • Un înger păzitor / 3
E şi un înger păzitor într‑un sens mai larg şi mai dens în acelaşi timp. Mama mea nu numai că m‑a iubit enorm, dar m‑a obligat aproape s‑o iubesc şi eu pe ea – nu puteam rămâne indiferent la un asemenea taifun de iubire.
Dacă vreau să ajung cu adevărat un romancier bun, va trebui să‑mi concentrez toate forţele într‑un efort enorm, michelangelesc, ca şi sclavii lui Buonarotti, într‑un efort enorm, un efort care să dureze decenii la rând.
Evenimente • Academia Română
Irina Airinei • România – o țară de țări / 4
„Omul și microbiomul. Între alianțe vechi și lupta pentru supraviețuire” / 4
România e o țară de țări, Iorga a zis‑o demult și înaintea lui au zis‑o cronicarii frumos, ceea ce nu e nici bine, nici rău, ci este, adică există, pur și simplu.
„Nicolae Donici și astronomia pe meleaguri moldovene” / 4
Limba română celebrată la Cluj‑Napoca / 4
Cronica literară
Ştefan Borbély • Un roman cum nu se prea mai scrie / 5
Paragina face parte categorial din blocul foarte variat al romanelor saturate cu o substanță dispersivă, de tip escatologic.
Clujeanul Vasile Igna, de care nu mă leagă decât privilegiul unei admirații exercitate de la distanță, mi s‑a părut a fi dintotdeauna omul gesturilor și expresiilor publice esențializate.
Inedit
Cristian Livescu • Ediţia Maiorescu din 1883 / 6
O cantitate mare de texte a rămas în taina manuscriselor, evocându‑se trei motive posibile de stocare: unul ţine de „relaţia poetului cu Junimea şi, în genere, cu epoca”; un altul susţine că poetul „nu suferea de patima de a se vedea publicat”.
Şapte momente de noutate explorativă şi perturbatoare segmentează tot atâtea schimbări de atitudine faţă de textul poetic.
Strategia revuistic‑ocazională. Eminescu a avut publicate în timpul vieţii un total de 90 de poezii, dintre care 70 în periodice şi 20 inedite în volumul Poesii, editat în decembrie 1883 de T. Maiorescu.
Această generozitate a creat poetului iluzia substituţiei volumului de debut propriu‑zis, pe care îl proiecta în taină şi pe care şi‑l dorea, fie şi latent, încă din perioada studenţiei vieneze.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • „Avocatul echivocului” / 8
O pagină de istorie literară oferă și Scrisorile lui Oscar Wilde, cu o notă aparte acordată unei epistole ce conține credoul artistic al acestuia, pandantul autohton fiind epistolarul arghezian din Tânărul Arghezi îndrăgostit.
Scena politică autohtonă cedează apoi locul evenimentelor internaționale, comentate lucid și informat.
Diminețile licornului
Aura Christi • Pământul fericirii / 9
Limba română – indiscutabil una dintre cele mai dificile și una dintre cele mai frumoase limbi de origine latină; îngerii cântă în rai în limba lui Eminescu, Mihai – e singura din lume care atestă existența unui cuvânt de extracție latină (lume) cu o dublă semnificație la origini: lume – lumină.
Să descrii părți din forul tău lăuntric – din ceea ce numea Constantin Rădulescu Motru „adâncimile personalității” – aduse față în față cu varii civilizații și culturi.
Tradiție și modernitate
Cristina Popescu • Cultura de la tradiție la societatea informațională / 10
Dacă trecem de la ce am cunoscut ca societatea Culturii clasice la conceptul de societate informațională, devenit o sintagmă obișnuită, suprapusă societății contemporane, trebuie să avem în vedere o realitate obiectivă.
Eveniment • Academia Română
Le Centenaire des congrès des études byzantines (1924‑2024) / 10
Credință și cultură
† Timotei Prahoveanul • O bucurie sfântă / 11
Există o pildă iconică a Sfântului Antonie, în care o persoană a venit să întrebe cum poate trece peste o problemă dramatică a vieții, iar sihastrul i‑a răspuns simplu: cu smerenie.
Prin credință a reușit, după o perioadă de umilințe și îndelungată răbdare, să revină la catedră, împlinindu‑și astfel activitatea academică, fiind model pentru mulți teologi și slujitori ai Bisericii.
Istorie literară
Daniel Cristea‑Enache • Portret de poet / 12
Cezar Ivănescu avea toate datele pentru a fi un mare poet – și a fost.
Din arhivele demnității naționale
Marius Miheț • Irina Procopiu și întruparea discreției / 14
„Cât tragic și câtă dramă se pot ascunde într‑o femeie care alege să fie întruchiparea discreției din preajma Reginei Maria?”
Patrimoniu național
Theodor Codreanu • Succesul Mioriței în cultura universală / 15
Succesul Mioriței în cultura universală nu se datorează lecturilor exoterice, care țin de baladesc, de existența unui fapt petrecut în realitate.
Polemice
Constantin Toader • Digitalizarea transumanistă în România Educată / 16
Declanșată intempestiv în urmă cu mai bine de două decenii, digitalizarea totală a prins un mare avânt în pandemie, atunci când școala online, în loc de revoluția promisă, a adus educația în moarte clinică.
Cărți
Marian Victor Buciu • În căutarea propriului personaj / 17
Privind doar dinspre fapte, judecata morală a autoarei rămâne circumstanțială, iar criteriul aplicabil devine libertatea, regimul și limitele acesteia.
„Acest jurnal care începe să țină locul literaturii. O formă de lene de fapt, de spaimă sau lașitate”.
Eveniment
„Ziua Limbii Române” la Academia Română
Ziua Limbii Române este celebrată în fiecare an pe 31 august, dată la care, în 1989, Parlamentul de la Chișinău a votat legea care prevedea revenirea în Republica Moldova la limba română și la grafia latină.
Ioan‑Aurel Pop • Limba română ca destin al românilor / 18
Aici este vorba despre o mare victorie a spiritului liber, de un mare succes îndreptat contra imperiului de la răsărit, care ne‑a disprețuit, ne‑a împuținat, ne‑a mințit și ne‑a ciuntit mereu.
Câtă vreme mai locuim în limba română – „ca un fagure de miere”, cum scria Poetul – înseamnă că avem încă o patrie română, oriunde ne‑am afla.
Mircea Dumitru • O vocație națională / 19
Limba pe care o vorbim în viaţa de zi cu zi se poate spune că este cea mai importantă instituție pe care o avem și pe care o împărtășim cu ceilalți în fiecare moment al existenţei noastre.
Iată, așadar, românii din Moldova au luat‑o înaintea noastră, pentru că acolo trebuia dusă şi o luptă dificilă, cu o miză evident politică și identitară, nu numai culturală. În 1989, pe 27 august, limba română este declarată limbă de stat, iar pe 31 august este declarată independența statului Moldova.
Nu este nici un fel de coincidență întâmplătoare această succesiune rapidă de evenimente, declararea limbii române ca limbă națională în Moldova și declararea independenței statului moldovean.
Alexandru Vladimir Ciurea, Milena Monica Ilie • Bogăția și diversitatea limbii române / 20
31 august a devenit o zi de celebrare a limbii române, marcând legătura culturală și istorică dintre România și Republica Moldova și subliniind importanța limbii ca simbol al identității și unității naționale.
Vasile Alecsandri (1821‑1890) a descris limba română ca „tezaurul cel mai prețios pe care‑l moștenesc copiii de la părinți, depozitul sacru lăsat de generațiile trecute”.
Un poem de…
Ignatie Grecu / 21
Marilena Rotaru • Să te supui Legii cerului / 22
Basarabenii au înțeles că, oriunde și oricând, limba română este Cerul și Pământul nostru. Nu palpită în ea fiorul rugăciunii cu care venim pe Pământ spre a ne înălța la Cer? Aștept o invazie a basarabenilor.
Marco Lucchesi • Elogiu limbii române / 22
„Limba română este existența noastră pusă în cuvinte” / 23
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Daniel David • Îndrăzneşte să fii înţelept / 24
Venit în zona de psihoterapie, acest reputat profesor a descoperit şi a inventat o nouă formă de terapie psihologică numită „terapie cognitivă”. Noi spunem „terapie cognitiv‑comportamentală”.
Totdeauna soluţiile sunt individuale, la mijloc fiind comportamentul individului. Depinde de unde vin soluţiile. Soluţiile, după mine, vin din competenţe.
Aaron T. Beck este un profesor de psihiatrie, a fost la Pennsylvania University, şi este considerat unul dintre cei mai influenţi psihoterapeuţi şi medici ai secolului XX.
Când le ai pe toate cele trei, adică viaţă plăcută, viaţă bună şi viaţă cu sens şi semnificaţie, ai o opţiune pentru a trăi o viaţă autentică.
Corespondență din SUA
Mirela Roznoveanu • Constantin Pricop și exilul lingvistic / 26
Toate parcă aparțin unei lumi diafane, dar și dure, neîmblânzite. Versurile au o dulceață care vine nu doar din limba în care se scriu.
Poemele fascinează prin formulări lirice memorabile. Solitudinea celui dezamăgit de istorie produce adeseori poeme rupte, secvențe lirice fragmentare, unde simțim frica de timp, asistăm la strategii de îmblânzire a erorii.
O ediție‑eveniment
Marina Mureșanu Ionescu • Ireductibilul Baudelaire / 27
De ce Baudelaire? De ce iarăși Baudelaire? Se/ne întreabă, pe multe pagini, și Simona Modreanu, cunoscută universitară ieșeană, specialistă în studii franceze și francofone, critic și istoric literar, traducătoare, editoare.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Cartea lui Hersh / 28
Profesorul susţine că Ierusalimul trebuie să recunoască, oficial, uriaşa ei forţă atomică. Numai că în acea clipă, avertiza profesorul Amnon Rubinstein, se va ivi o altă întrebare, mai grea, mai îngrozitoare.
Corespondență din Stockholm
Dorina Brândușa Landén • Premiul „Marin Sorescu” acordat poetei suedeze Agnes Gerner / 29
Pe 27 septembrie 2024, poeta suedeză Agnes Gerner a primit Premiul „Marin Sorescu” în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Târgul de Carte de la Göteborg, premiul fiind acordat de Institutul Cultural Român Stockholm la standul EUNIC.
Polemice
Magda Ursache • Se întorc Barbarii? / 30
Vocile transumanismului vor altceva decât umanism. Îi deranjează un pattern din Rugăciunea unui dac: omenimea.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Surâsul prințului Mîșkin / 31
Un ambasador cultural fără portofoliu, cu o impresionantă erudiție literară și filosofică, scriitor internațional, Aura Christi a călătorit mult și departe, la conferințe, lansări de carte, festivaluri, simpozioane.
Cronica plastică
Luiza Barcan • „Imagini‑eseu” / 32
E vorba despre acuarela care, în ultimele trei decenii, trecuse într‑un nemeritat con de umbră, dar care revine în arta contemporană cu întreaga și deloc alterata ei forță expresivă.
Jana Andreescu a ales ca tehnică preferată una aflată pe granița mereu mișcătoare dintre pictură și grafică.
Cartografii simbolice
Camelia‑Mirela Vintilă • Repertoriul Arheologic al Municipiului București / 33
Siturile arheologice sunt afectate în mod constant de proiecte de construcții, dar mai ales de lucrările premergătoare acestora.
Bucureștiul este în plină expansiune imobiliară, iar acest lucru pune o mare presiune pe patrimoniul imobil.
Film
Dana Duma • Veneția, luna și noi / 34
Sigur că entuziasmul celor care au aflat imediat rezultatul de la Veneţia n‑a avut formele de manifestare zgomotoase de la victoriile fotbalistice, dar pot spune că niciodată breslele cinematografice nu au reacţionat atât de fratern, de entuziast.
Câtă luciditate şi cât adevăr în vorbele acestui cineast foarte exigent cu el însuşi şi cu alţii!
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu • La ce bun festivalurile în viața muzicală a unui popor? / 35
Mai mult decât atât, festivalul este un moment de reașezare a acelui reper cultural în canon, în percepția publică.
Fără îndoială, ne așteptăm la altceva decât la virtuozitate și paradă de celebrități, care sunt așteptările publicului de la stagiunile curente. Festivalul are în centru o figură iconică a unei culturi, care conferă unei națiuni semne de identitate.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Cel mai mare secret din Comerțul Exterior al României ceaușiste / 36
Ofițerul de Securitate din întreprindere, singurul care mă interogase pentru angajare, o fi descoperit că îl mințisem când m‑a întrebat dacă nu cumva aveam rude în străinătate.
Un covor persan rulat pe lângă pereți, primit cadou de la șahul Iranului pentru că le făcusem fabrica de tractoare de la Tabriz.
Cultura între Paris și Stockholm
Sînziana Ravini • Este aceasta o autobiografie ascunsă? / 37
Poate autoreflecția radicală să asigure emanciparea umană? Sau este invers – o capcană?
Dragostea pentru artă ca formă de nebunie sublimată.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Memoria artei românești – taberele de sculptură / 38
Astăzi, artele sunt izolate în ele însele. Numai o colaborare deliberată, o interpenetrare a activității tuturor celor care participă la operă, poate să‑i smulgă din această izolare.
Teatru
Dana Pocea • Gânduri la început de nouă stagiune teatrală / 39
Mă întreb, după cele comentate, oare ce ar fi scris Camil Petrescu, scriitorul și teoreticianul în materie de teatru, despre Neguțătorul din Veneția, spectacol al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj în regia lui Tompa Gábor, cu premiera în septembrie 2018.
Festivalul Euroregional, organizat de Teatrul Maghiar din Timișoara, temeinic structurat, cu spectacole selecționate cu exigență, urmate de dezbateri de un profesionalism aplicat.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
