Academia Română a fost gazda expoziției „Petar Beron. 200 de ani de la prima ediție a Abecedarului cu pești”, primul abecedar în limba bulgară, lucrare tipărită la Brașov, în anul 1824. Expoziția a fost organizată de Biblioteca Centrală a Academiei Bulgare de Științe, cu prilejul împlinirii a 155 de ani de la înființarea Academiei Bulgare, eveniment petrecut tot pe teritoriul românesc, la Brăila, în data de 29 septembrie 1869. Vernisajul a avut loc în Cupola de Sticlă a Bibliotecii Academiei Române, în prezența președintelui Academiei Bulgare de Științe, Julian Revalski, însoțit de o delegație de peste 20 de academicieni, oameni de știință și de cultură din Bulgaria, aflați în vizită oficială la Academia Română. Din partea Academiei Române a luat cuvântul acad. Mircea Dumitru, vicepreședinte, care a evocat tradiția bunelor relații de colaborare culturală și științifică dintre cele două națiuni. Expoziția se bazează pe volume aflate în patrimoniul Bibliotecii Centrale și pe documente de arhivă de la Biblioteca Națională „Sfinții Chiril și Metodie” și din Arhiva Academiei Bulgare de Științe. Cărțile fac parte din moștenirea culturală și istorică a Bulgariei și sunt de o mare importanță atât pentru națiunea bulgară, cât și pentru comunitatea internațională, introducând o abordare revoluționară a predării.
Cele 14 bannere ale expoziției prezintă prima ediție a Abecedarului cu intrucțiuni diverse (1824), cunoscută sub numele de Abecedarul cu pești datorită desenului de pe copertă, care ilustrează o balenă. O serie de panouri sunt dedicate autorului, Petar Beron, un proeminent savant și educator din timpul Renașterii Naționale a Bulgariei, care a înțeles că educația europeană este esențială pentru dezvoltarea rapidă și de succes a societății bulgare.
Vernisarea expoziției a fost precedată de semnarea acordului care reînnoiește parteneriatul de colaborare științifică dintre Academia Română și Academia Bulgară de Științe. Documentul a fost semnat de președinții celor două academii, acad. Ioan‑Aurel Pop și acad. Julian Revalski, la Clubul Academicienilor din Calea Victoriei 125.
Academia Bulgară de Științe a fost înființată în urmă cu 155 de ani, în exil, pe teritoriul românesc, la Brăila, în data de 29 septembrie 1869, cu numele de Societatea Învățată Bulgară. La momentul fondării, Societatea întruchipa aspirațiile patrioților renașterii bulgare precum Marin Drinov (profesor la Universitatea Harkov), Vasil Drumev (prim‑ministru al Principatului Bulgariei și episcop mitropolit de Târnovo), Gavril Krustevich (guvernatorul Rumeliei de Est), care urmăreau sincronizarea poporului bulgar cu evoluția națiunilor europene dezvoltate. După eliberarea Bulgariei, în 1878, Societatea și‑a mutat activitățile la Sofia și s‑a impus ca un centru științific cu autoritate, având o bogată activitate socială, culturală și politică. Actualmente, Academia Bulgară de Științe reprezintă, asemenea majorității academiilor naționale, cel mai important for științific și spiritual din Bulgaria, având statut autonom și fiind guvernată în conformitate cu principiile democratice, valorile universale, tradițiile și interesele naționale. Totodată, Academia Bulgară de Științe este cea mai mare organizație de cercetare din Bulgaria, cuprinzând 44 de institute de cercetare și mai multe unități specializate, inclusiv patru muzee, o bogată bibliotecă și o editură. În prezent, are aproximativ 2.400 de oameni de știință, reprezentând aproximativ 15% din personalul academic din Bulgaria. Academia Bulgară de Științe dezvoltă o largă cooperare internațională, având încheiate acorduri de parteneriat științific cu peste 45 de academii străine, între care Academia Română ocupă un loc constant.
„Omul și microbiomul…”
Fundația Culturală Dalles a Academiei Române a organizat conferința „Omul și microbiomul. Între alianțe vechi și lupta pentru supraviețuire”, susținută de prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, membru corespondent al Academiei Române și prorector la Universitatea din București. Evenimentul a avut loc în Sala „Dalles” din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18.
Conferința aduce în atenția publicului relația complexă dintre om, microbiom și mediu, de echilibrul căreia depinde supraviețuirea umană. Prof. Carmen Chifiriuc consideră că, pe măsură ce lumea actuală cunoaște mutații profunde, rolul medicinei și al științelor vieții devine fundamental în decelarea mecanismelor complexe declanșate de evenimente dramatice, manifestate simultan, precum migrația forțată, dezechilibrele climatice globale, inechitatea socială și insecuritatea economică, pandemiile sau conflictele armate. Provocările din cercetările actuale de microbiologie și imunologie sunt tot mai intense din cauza înmulțirii infecțiilor virale, a creșterii rezistenței la antibiotice și a complexității microbiomului. Specialiștii încearcă să identifice diverse soluții pentru protejarea organismului în interacțiunea cu agenții patogeni și să ofere în permanență o informare corectă asupra importanței unei imunități echilibrate. Expunerea demonstrează că disbiozele, implicate într‑o gamă largă de afecțiuni grave, trebuie tratate cu seriozitate, acceptând că organismul uman este o structură complexă, programată să emită semnale ori de câte ori există un dezechilibru. Iar pentru menținerea stării de sănătate este esențial ca semnalele să fie corect interpretate.
Carmen Chifiriuc este profesor abilitat de microbiologie și imunologie, coordonator al Institutului de Cercetare din Universitatea București. Începând cu anul 2019 este prorector responsabil cu cercetarea în cadrul universității. Și‑a început cariera științifică în 1997, ca biolog în laboratorul Vibrio din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „I. Cantacuzino”, București. A fost bursier al Rețelei Internaționale a Institutelor „Pasteur” din Bangui și Paris, iar în 2005 și‑a susținut teza de doctorat pe tema interacțiunii dintre paraziți şi statutul imunitar al gazdei. În calitate de manager național a contribuit la includerea României în Rețeaua Europeană de Supraveghere a Rezistenței la Antibiotice (EARSS). În perioada 2016‑2020 a fost directorul Școlii doctorale de ecologie din universitate. În prezent prof. Chifiriuc este coordonator de doctorat la Facultatea de biologie și responsabilă pentru numeroase granturi de cercetare naționale și internaționale, ale căror principale direcții de cercetare sunt: investigarea rezervoarelor de virulență și rezistență la antibiotice din sectorul clinic și din mediu; studiul interrelațiilor gazdă‑agent infecțios, al rolurilor microbiotei în diferite patologii și al imunității antiinfecțioase; dezvoltarea unor metode rapide de diagnostic microbiologic; dezvoltarea și evaluarea unor noi strategii antimicrobiene, cu aplicații în domeniul biomedical și în ecologie.
Prof. Carmen Chifiriuc este membră în European Society for Clinical Microbiology and Infectious Diseases și în Society of Medical Ecology and Disease.
Sala „Dalles” a fost construită între anii 1930‑1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, și confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist. Începând din 2023, celebra Sală „Dalles” din București, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază de un program de conferințe și dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundația Culturală Dalles. Conferințele se desfășoară lunar, joia, de la ora 18:00, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni.
Alegeri la Academia Română.
Membri titulari, corespondenți și membri de onoare
Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită în sesiunea din 25 septembrie 2024, a decis, prin vot secret, alegerea unui număr de 8 membri, după cum urmează:
Membri titulari: Constantin Zălinescu, Secția de științe matematice; Irinel Popescu, Secția de științe medicale
Membru corespondent: Eugen Munteanu, Secția de filologie şi literatură
Membri de onoare: Gheorghe Postică (Republica Moldova), Secția de științe istorice şi arheologie; Nicolae Bârsan (Germania), Secția de științe fizice; Ruxandra Mihaela Botez (Canada), Secția de științe tehnice; Martin H.H. Gerzabek (Austria), Secția de științe agricole și silvice; Avinoam Bezalel Safran (Elveţia), Secția de științe medicale.
Academia Română – Comunicare și relații publice
