Filmoteca

APTR 24 Premianţii micului ecran

Organizatorii mi-⁠au făcut bucuria şi onoarea de a mă include în juriul competiţiei, unde am activat alături de familiari ai Galei, scriitorul şi academicianul Nicolae Breban, regizorul Dan Piţa, cineastul şi senatorul Sorin Ilieşiu, dramaturgul Mihai Ispirescu, realizatorul TV (şi director al Galei) Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necşulea, preşedintele APTR.

Pentru a 24-⁠a oară, Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România (APTR) a acordat, recent, premiile anuale destinate celor mai valoroase programe ale micului ecran românesc. În paginile acestei reviste, am scris, an de an, în ultimele (destul de multe) ediţii, despre aceste premii, comentariul de faţă este consacrat şi el premianţilor micului ecran din 2014, numai că, de data aceasta, spre deosebire de anii precedenţi, calin-afiscând am relatat „din exterior”, sunt pus în situaţia de a vorbi dinlăuntru, deoarece organizatorii mi-⁠au făcut bucuria şi onoarea de a mă include în juriul competiţiei, unde am activat alături de familiari ai Galei, scriitorul şi academicianul Nicolae Breban, regizorul Dan Piţa, cineastul şi senatorul Sorin Ilieşiu, dramaturgul Mihai Ispirescu, realizatorul TV (şi director al Galei) Lucia Hossu Longin, regizorul Dan Necşulea, preşedintele APTR. Gala de premiere APTR din decembrie 2014, care a prilejuit un adevărat şi încântător spectacol în sala „Media” a Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost prezentată, în premieră, de minunata actriţă Medeea Marinescu.

„Marele Premiu” a revenit, de data aceasta, unui ciclu de emisiuni esenţiale realizate la TVR 2, consacrate „Anului Brâncoveanu” (când s-⁠au împlinit 300 de ani de la tragicul martiriu al familiei Brâncoveanu), un program substanţial, cu generoase semnificaţii patriotice, cu o puternică încărcătură emoţională, bazat pe o solidă şi complexă documentaţie de epocă, la care au colaborat realizatori prestigioşi precum Vasile Alecu, Filaret Acatrinei, Georges Boisnard, Cristian Amza, Radu Găină. Conceptul vizual care s-⁠a numit „Anul Brâncoveanu” a însumat 15 ample filme documentare, 50 de filme de 3-⁠5 minute, reluări din arhivă, talk-⁠showuri, un program complex şi – cum s-⁠a mai spus – „un apel la veşnicie în vremelnicia românească”. Marele Premiu a fost înmânat de către primarul general al Capitalei, Dr. Sorin Oprescu. Un binemeritat „Premiu Special al Juriului” a primit talentatul reporter Cristina Ţopescu (prezentată în Gală de Sorin Ilieşiu) pentru emisiunea „Nimic fără Dumnezeu”, produsă de „La Fix Media Production”, un film impresionant care cuprinde şi un superb interviu cu Majestatea Sa Regele Mihai. „Premiul de Excelenţă” a fost acordat seriei de mari reportaje propuse şi coordonate de Carmen Avram din ciclul „În premieră” de la „Antena 3”, care a cuprins, la această ediţie, reportaje precum „Spioni de diamant” de Andrei Ciurcanu, „Operaţiunea străinul” de Carmen Moise, „Lungul drum spre casă” de Denisa Morariu, „România otrăvită” şi „Ne-⁠au topit metalurgia” de Alex Netea, „Codrul frate cu străinul” de Andrei Ciurcanu şi Romana Puiuleţ, „Pradă sistemului” de Yevgenya Kironaki, o „mână” de realizatori tineri şi înzestraţi, de formaţiuni diferite, dar uniţi prin acea nobilă pasiune a descoperirii „grăuntelui de aur” al adevărului de viaţă (am avut onoarea să-⁠i prezint eu pe aceşti inimoşi tineri realizatori la Gală). Cu îngăduinţa cititorului îmi voi îngădui, aici, o paranteză. Am avut bucuria şi plăcerea, de pildă, să o cunosc pe una dintre realizatoare, Yevgenya Kironaki (mi-⁠a fost studentă la secţia de regie a Facultăţii de Arte „Geo Saizescu” din Universitatea „Hyperion”), o micuţă ucraineancă cu mare suflet românesc, şi m-⁠a cucerit curajul său din filmele anterioare (şi-⁠a riscat viaţa, de pildă, filmând în Transnistria!), m-⁠a impresionat profunzimea investigaţiilor sale reportericeşti, dezvoltatul său simţ de observaţie şi spiritul său analitic. Închid paranteza. Filmele cu „marca” de prestigiu Carmen Avram din ciclul „În premieră” reprezintă, ne­îndoios, un important tele-⁠eveniment cultural, moral-⁠filosofic, antropologic, socio-⁠politic şi civic din ultimii ani.

Premiul „One Man Show” din palmaresul APTR 2014 a revenit lui Dragoş Pătraru, care susţine, cu umor, ironie şi sarcasm, cu imparţialitate şi curaj civic rubrica „Starea naţiei” la TVR 1. Un „Premiu pentru Documentar Istoric” a fost acordat unei harnice realizatoare de la TVR Iaşi, Oana Lazăr pentru emoţionantul portret cinematografic „Anton Durcovici – Episcop şi martir”. „Premiul pentru Documentar Social” a recompensat o înzestrată realizatoare a televiziunii naţionale, Irina Păcurariu, care nu este la primul film dedicat dramelor românilor din exil, pentru o emisiune convingătoare, de imediată actualitate, „Exodul mamelor” (TVR 1). „Premiul pentru Documentar de Artă” a revenit, de asemenea, unui film axat pe o tematică gravă, consacrat dispariţiei iremediabile a unei mari comori arhitectonice, „Comoara pierdută – Mănăstirea Văcăreşti” de Ileana Ploscaru Panait şi Daniela Zeca Buzura. Un „Premiu Special pentru Comunicare Online” a fost acordat Campaniei „Redu amprenta de carbon” realizată de Asociaţia Environ, Ambasada Republicii Federale Germania şi Ambasada Marii Britanii la Bucureşti. „Premiul pentru Satiră TV” i-⁠a revenit lui Cristian Vlad pentru programul „D-⁠ale lu Mitică”, rezoneurul întâmplărilor hazlii din respectivele schiţe cinematografice fiind captivantul actor Mitică Popescu (prezentat, inspirat, la Gală, de dramaturgul Mihai Ispirescu). Unul dintre cele mai tulburătoare documentare ale întregii ediţii de premii APTR a fost „Grecia – Televiziunea publică în şomaj” de Maria Cristina Ţilică de la TVR 1: autoarea, însoţită de operatorul Daniel Chircioiu, a filmat „la faţa locului”, în Atena, momentul tragic al suspendării programelor televiziunii elene, descoperind, acolo, şi câţiva salariaţi de origine română (printre care o harpistă înţeleaptă şi vivace), evidenţiind şi pericolul major pe care măsurile arbitrare luate în Grecia l-⁠ar putea reprezenta pentru orice televiziune din lumea largă. Pe bună dreptate, „Premiul pentru Documentar Politic” a revenit acestui film profund şi rezonant. „Premiul pentru Condiţia Umană”, destinat emisiunilor care radiografiază anomaliile din societatea românească post-⁠decembristă – acordat în alte ediţii unor realizatori precum Alina Amza, Horia Ţurcanu, Dan Curean, Sanda Vişan – a recompensat de data aceasta pe Gabriela Baiardi, autoarea emisiunii „Mame la vârsta păpuşilor” (TVR Iaşi). „Premiul pentru Talk-⁠Show Cultural” (înmânat de Marta Maria Mocanu,calin-af director general BES România şi viceguvernator Rotary) a fost acordat realizatoarelor Eveline Păuna şi Diana Pascal de la TVR 2 pentru emisiunea „Top Cultura”, cu participarea extraordinară a acad. Răzvan Theodorescu. În consecinţă, regizorul Dan Necşulea a prezentat apoi noul premiu, acordat, pentru „participare extraordinară”, academicianului Răzvan Theodorescu, prezent în trei dintre programele distinse ale Televiziunii publice. Laureată a „Premiului pentru Talk-⁠Show Politic” a fost Alessandra Stoicescu de la „Antena 3”, o prestigioasă realizatoare care, chiar dacă a intrat de două ori, doi ani la rând, în mileniul III, ca şi alţi colegi de breaslă (sau tocmai de aceea!), şi-⁠a condus dezbaterile din emisiunea „Q & A” într-⁠un mod foarte elegant, echilibrat şi substanţial. Juriul a acordat şi un „Premiu pentru Opera Prima”, regizorului de teatru Vitalie Lupaşcu pentru montarea TV „Roman teatral” de Mihail Bulgakov la TVR 2, un spectacol original şi interesant, cu Marius Stănescu, Mihai Constantin şi George Ivaşcu în distribuţie; despre calităţile reale ale acestui tele-⁠play a vorbit, la Gală, regizorul Dan Piţa. Aş face precizarea că exact în ziua şi la ora decernării acestor premii, la TVR 2 era programată o nouă premieră a Teatrului TV, trasă spre film, piesa „Vinovatul” de Ion Băieşu ecranizată de Jon Gostin, şi în săptămâna anterioară a fost prezentat spectacolul „Canalul” de Corneliu Mihalache, după piesa cu titlu omonim a lui Kincses Elemer, realizări pe care, dacă autorii montărilor vor, sperăm că vor participa la ediţia viitoare a Premiilor APTR „Premiul pentru Anchetă” a revenit programului „Clanurile umilesc fiscul” din ciclul „Asta-⁠i România” de la „Kanal D”, o emisiune realizată de Ana Turda, Andra Panait, Mihai Ghiţă şi George Mihai din care am aflat, printre altele, că ferma lui Orwell s-⁠a mutat în România postdecembristă. „Premiul pentru Emisiune de Investigaţie”, acordat unui realizator care a cercetat cazuri devenite simbolice ale represiunii din comunism a fost acordat anul acesta realizatorului Adrian Ursu pentru „Cazul Liviu Babeş” din programul său „Secvenţial” de la „Antena 3”, povestea tragică a schiorului care şi-⁠a dat foc pe o pârtie de schi din Poiana Braşov; realizatorul a căutat şi a găsit unicul martor al tragicei întâmplări, un turist englez, adus, după 25 de ani, în studio, pentru o emoţionantă şi extrem de valoroasă depoziţie. Premiul a fost comentat, în mod cât se poate de firesc, de Lucia Hossu Longin. Premiul „Jean Louis Calderon”, un premiu pentru curaj civic instituit în 1999 a revenit de data aceasta realizatorului de la „Kanal D” Cristian Sabbagh pentru „Campanie Libia”. S-⁠a acordat şi un „Premiu pentru Emisiune Sportivă, revenit autorilor emisiunii „Fenomenul Isle of ManTourist Trophy”; Cristina Şoloc şi Cătălin Şoloc de la TVR 2, doi realizatori TV preocupaţi consecvent de „magia moto”. „Premiul pentru Eseu” a mers către o prestigioasă realizatoare timişoreană, multiplu premiată de-⁠a lungul anilor de APTR, Dite Dinesz, directoarea postului TVR Timişoara, autoarea unui emoţionant portret cinematografic, al unui medic dăruit semenilor şi meseriei sale, un film de suflet intitulat „Ca-⁠n cer”. Premiul „Eco Atitudine” a recompensat un film personal şi ataşant, „Mocăniţa – ultimul bastion către trecut” de Sebastian Secan de la „Kanal D”, pe un subiect abordat nu de mult, de asemenea cu succes, de Cristian Tabără. O altă distincţie importantă, „Premiul pentru Emisiune de Analiză Politică” a revenit unui eminent analist politic, ale cărui puncte de vedere sunt mereu incitante, lui Radu Tudor de la „Antena 3”, şi emisunii sale „Punctul de întâlnire” pe care am apreciat-⁠o mereu pentru capacitatea de a spune lucrurilor pe nume. În palmares a existat şi un „Premiu pentru Film de Autor” (chiar dacă au existat multe alte „filme de autor” dintre cele amintite până acum), revenit emisiunii „Testamentul lui Brâncuşi” de Cosmin Nicolescu (Cinethronix – Travel Mix). S-⁠a acordat şi un „Premiu pentru Emisiune de Cultură” (în palmares, de altfel, au predominat emisiunile culturale), primit de Miruna Moraru şi Virgil Diaconescu (TVR 2) pentru programul „Eminescu”, un premiu comentat de academicianul Nicolae Breban, care n-⁠a ezitat să aducă în discuţie şi speţa tristă şi tragică a detractorilor sublimului poet naţional. „Premiul pentru Interviu” a revenit lui Matei Georgescu (TVH) pentru „Arta respiraţiei”. 24 de premii au onorat, aşadar, ediţia 24-⁠a a Premiilor Naţionale de Televiziune APTR, o manifestare culturală de anvergură, intrată într-⁠o frumoasă tradiţie, care va împlini anul viitor vârsta Revoluţiei Române…

Total 0 Votes
0

Calin Caliman

Calin Caliman, critic de film, ziarist, născut la Braşov în data de 17 mai 1935. Absolvent al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti (1957), apoi al IATC „I.L. Caragiale”, secţia teatrologie – filmologie. Din anul 1959, redactor la revista Contemporanul, unde a răspuns decenii la rând de sectorul cinematografic.
A publicat, de-a lungul anilor, peste 6000 de articole în diferite cotidiane şi reviste culturale (printre care Teatrul, Cinema, Contemporanul, Contemporanul. Ideea europeană, Noul Cinema, Caiete critice , Curentul, Ecart). A susţinut in anii ’60-’70 o rubrică de cultură cinematografică la Televiziunea Română, a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române.
A fost printre membrii fondatori al Asociaţiei oamenilor de artă din institutiile teatrale şi muzicale (ATM). Este membru al Uniunii Cineastilor (UCIN).
A susţinut şi sustine cursuri de „Istoria filmului”, la I.A.T.C. (1969-1970): la Universitatea „Columna” (1992-1996), la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (1997-2002), Universitatea „Hyperion” (unde este cadru didactic asociat din 1997). A fost membru în numeroase jurii la festivaluri cinematografice din ţară şi de peste hotare. În anul 1985, a primit Premiul Uniunii Cineaştilor de critică cinematografică, „pentru îndelungata sa activitate în promovarea filmului romanesc”. 1967 – este autorul volumelor Filmul documentar romanesc, 1997 – Jean Mihail, 1998 – Secretul lui Saizescu sau Un suras in plina iarna etc. Istoria filmului romanesc 1987-2000 (2000) – lucrare distinsa cu premiul Asociatiei Criticilor de film, 2009 – Cinci artisti ai imaginii, A colaborat la volumele colective Cinematograful romanesc contemporan 1949-1975 (1976), Cinema 2000 (2000), 2009 – Filmul romanesc incotro, etc. 2002 – a fost redactor-sef la revista Cinema.

Cărți semnate de Călin Căliman (vezi aici)

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citește și
Close
Back to top button