Valorile României – valori europene
„Un popor nu se caracterizează atât
prin oamenii mari, pe care îi are, ci mai ales
prin felul în care îi recunoaşte şi îi stimează pe aceştia.”
Friedrich Nietzsche
Într-un Chişinău aflat în preajma alegerilor, în orăşelul academic din preajma televiziunii naţionale, la Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a avut loc conferinţa-eveniment Valorile României – valori europene. Amfitrionul nostru, acad. Vasile Bahnaru a început această memorabilă şi frumoasă conferinţă, menţionând că ea se derulează în cadrul proiectului Valorile României – 
valori europene, sprijinit de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, proiect realizat de Asociaţia Contemporanul şi revista Contemporanul, în parteneriat cu Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Proiectul propus de Asociaţia Contemporanul MAE – DPRRP face parte din aria de interese prioritare ale Programelor Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Participanţii la conferinţă – Aura Christi, acad. Mihai Cimpoi, acad. Vasile Bahnaru, Alexe Rău, Aliona Tostogan şi acad. Nicolae Dabija – s-au referit la revista Contemporanul ca la una dintre cele mai vechi şi prestigioase publicaţii româneşti, care în ultimele mai bine de două decenii şi-a axat activitatea pe păstrarea şi reafirmarea identităţii culturale a românilor de pretutindeni, promovarea valorilor culturale şi spirituale ale românilor de pretutindeni, a creaţiilor şi specificului acestora în România şi peste hotarele ţării.
Majoritatea participanţilor au vorbit, între altele, numerosului public de liceeni şi studenţi despre criza identităţii, despre podurile de flori transformate în poduri de carte, despre golul de carte românească, ce rămâne o problemă majoră, soluţionată, an de an, parţial, datorită Bibliotecilor Judeţene din România şi datorită sprijinului acordat de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Cu toate acestea, susţinea cu tristeţe acad. Nicolae Dabija, bibliotecile din Moldova rămân de
ocamdată a fi depozite de maculatură, alcătuită din cărţile în alfabet chirilic, adunate pe parcursul ocupaţiei sovietice, titluri pe care nu le mai citeşte nimeni. În timpul dezbaterilor, rolul central l-au deţinut valorile României. Invitatul special a fost Aura Christi, poet, romancier, eseist, publicist şi traducător.
După ce i-a reproşat scriitoarei că a cam uitat străzile capitalei Moldovei, Mihai Cimpoi a avut cuvinte frumoase la adresa Aurei Christi şi s-a referit la cele întâmplate sub auspiciile Academiei de Ştiinţe a Moldovei ca la un eveniment de anvergură naţională. Acad. Mihai Cimpoi a vorbit detaliat despre vechea şi prestigioasa publicaţie, fondată la 1881, la Iaşi, menţionând faptul că pe coperta revistei Contemporanul se află subtitlul Ideea Europeană, adăugat de acad. Nicolae Breban în primăvara anului 1990. Prin acest subtitlu roamncierul a dat direcţia în cultură a acestei publicaţii, transformate în una dintre cele mai puternice reviste din România. După cum se ştie, Republica Moldova a încheiat cu Uniunea Europeană u
n acord de aderare. În acest sens, Contemporanul devine – inclusiv în Moldova – un instrument de promovare a valorilor româneşti în condiţiile unei crize a valorilor şi a modelelor. Domnul profesor a vorbit elogios despre destinul Aurei Christi, poetă născută la Chişinău şi stabilită de mai bine de două decenii la Bucureşti. Aura Christi înlesneşte comunicarea şi promovarea valorilor de pe ambele maluri ale Prutului în condiţiile în care comunicarea dintre cele două maluri ale Prutului e dificilă şi, nu rareori, bruiată. Domnul profesor s-a referit la debutul de acum treizeci de ani ca ziarist şi ca poet, susţinând că, la ora actuală, prin cele peste treizeci de cărţi publicate în ţară şi în străinătate, Aura Christi este unul dintre cei mai importanţi scriitori din contextul românesc, cu rezonanţă europeană. Prof. Mihai Cimpoi n-a trecut cu vederea genurile abordate de autoarea volumului Împotriva mea, nici personajele din ciclul romanesc în patru 
volume, Vulturi de noapte, personaje care sunt, de obicei, artişti, creatori, oameni ai cărţii. În eseurile sale de excepţie despre Dostoievski şi Nietzsche este abordată – dintr-un unghi heiddegerian – o temă majoră: suferinţe. Dostoievski – Nietzsche. Elogiul suferinţei este titlul unei cărţi fundamentale, care a văzut lumina tiparului relativ recent, la Editura Academiei.
Poetul Nicolae Dabija a vorbit îndelung despre integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, susţinând că vom intra în Uniunea Europeană cu valorile noastre culturale. Ne vom integra în Uniunea Europeană cu Mihai Eminescu. Ne vom integra în Uniunea Europeană cu cartea lui Mihai Cimpoi despre Mihai Eminescu, pentru că e vorba de o carte unică despre personajele poetului nostru naţional. Alte valori? George Botezatu, Eugen Coşeriu – unul dintre cei mai mari lingvişti. Ne vom integra în Uniunea Europeană cu sculptorul Constantin Brâncuşi, numit de oamenii de cultură din străinătate Constantin Brancusi. Ne vom integra şi cu cel m
ai mare stilist al limbii franceze, Emil Cioran. Cu Grigore Vieru, cu Eugen Doga ne vom integra. Cu poezia Aurei Christi.
În condiţiile unei feroce crize identitare, acad. Nicolae Dabija consideră că poezia română este una dintre cele mai bune care se scriu, la ora actuală, în lume. Or, această poezie este aproape necunoscută în Europa.
Nu este mai puternică ţara care are mai multe tancuri. Este mai puternică ţara care are mai multe biblioteci. Nu este mai puternică ţara care are mai mulţi generali, ci ţara care are mai mulţi cărturari. Nu este mai puternică ţara care are mai mulţi soldaţi, ci ţara care are mai mulţi cititori. Vom fi săraci atâta timp cât nu vom iubi cartea. Când vom vorbi corect româneşte, când ne vom cunoaşte istoria şi marii noştri înaintaşi, vom scăpa de sărăcie. În Japonia – una dintre cele mai puternice ţări ale lumii, puternice
din punct de vedere economic – 80 % din populaţie are studii superioare. În SUA – 60 %. În Republica Moldova – 8 %, din care 4 % a şi plecat peste hotare. Suntem săraci pentru că nu ne cunoaştem istoria, trecutul, cultura şi pentru că plecăm de acasă.
În acest context, al unei crize generalizate, Aura Christi rămâne a fi un scriitor – de altfel, singurul – care a experimentat pe cont propriu cum să se adapteze scrisului românesc un scriitor din Basarabia. Şi a reuşit – Aura Christi este scriitor român – deşi ştiu că nu i-a fost uşor. În acest sens, Aura Christi este un prim sol într-un context în care unii scriitori români refuză să ne primească acasă, în literatura română. În această ordine de idei, Mihai Cimpoi îl citeaza mereu pe Alexei Mateevici, care a spus că suntem o singură literatură.
Aura Christi este un ambasador al culturii din Republica Moldova la Bucureşti.
Ctitorul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, Alexe Rău, i-a făcut un elogiu incitant unuia dintre maeştrii Aurei Christi, filosoful Friedrich Nietzsche, un mucenic al cunoaşterii, un filosof şi profet, care, aidoma lui J.W. Goethe, visa o Europă unită din punct de vedere cultural, şi a felicitat-o pe Aura Christi pentru modul exemplar în care reprezintă Basarabia în contextul culturii româneşti şi în Europa. Aducând Contemporanul în Basarabia, scriitoarea, de fapt, aduce Europa acasă.
Periplul făcut de Alexe Rău prin europenizarea bibliotecilor din Basarabia a fost extrem de instructiv. Astfel, alături de Biblioteca Naţională a României, Biblioteca Naţională a Moldovei e membră a Asociaţiei Bibliotecilor Naţionale ale Europei. Împreună cu bibliotecile din statele europene, biblioteca nr. 1 din Moldova lucrează la realizarea unui proiect ce constă în digitalizarea titlurilor apărute în format clasic. Sub auspiciile acestui proiect, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova a digitalizat deja peste trei mii de titluri. Un avantaj evident al folosirii cărţii şi în format ebook constă în faptul că acestea beneficiază de un public incomparabil mai larg şi astfel sunt păstrate cărţile rare din fondul de aur al Bibliotecii.
Aura Christi a vorbit cu o emoţionantă nostalgie despre copilăria şi adolescenţa ei, despre familia ei, despre faptul că s-a format în albia literaturii ruse şi franceze, şi cu toate acestea se bucură de faptul că prin cărţile ei aparţine culturii române. Poeta a vorbit despre pădurile de mesteceni, precum şi despre stâlpii primei sale tinereţi: Aleksandr Puşkin şi Mihail Eminescu. Despre cărţile lui Mihai Cimpoi, ale lui Grigore Vieru şi Nicolae Dabija, cu care a crescut. Despre mişcarea de renaş
tere naţională, numită de poetă revoluţie identitară, care a avut ca scop eliberarea de sub jugul ocupaţiei sovietice şi revenirea la haina firească a limbii române: grafia latină. Printre protagoniştii acelei revoluţii s-au aflat Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Vasile Bahnaru, Leonida Lari, Doina şi Ion Aldea Teodorovici şi alţi câţiva intelectuali care, la începutul anilor nouăzeci, adunau în Piaţa Marii Adunări Naţionale sute de mii de români; de altfel, Doina Aldea Teodorovici i-a fost colegă Aurei Christi, care a absolvit Liceul teoretic român-francez „Gh. Asachi” din Chişinău. Atunci, în data de 27 august 1991, în timp ce se prăbuşea imperiul soviectic, Republica Moldova a devenit un stat suveran. Eliberarea, în 1991, de sub jugul ocupaţiei sovietice este, de bună seamă, un moment crucial pentru destinul Basarabiei, un moment istoric recunoscut de ONU.
De altfel, acest pământ românesc, leagăn al civilizaţiei antice cucutene – una dintre cele mai vechi din Europa – se află, la ora actuală, în epicentrul câtorva aniversări. Relativ recent s-au împlinit două secole de ocupaţie rusească şi sovietică (1812), în timpul căreia acest pământ a fost intens rusificat; după cum se ştie, şi în prezent Federaţia Rusă exercită o presiune evidentă asupra acestui stat, aflat la marginea Europei, prin menţinerea – în pofida promisiunilor de a le retrage – trupelor Armatei a 14-a în Transnistria. Presiunea se vede şi se simte nu numai din cauza războiului din Crimeea. Chişinăul electoral este invadat de afişe cu Vladimir Putin. Se apropie aniversarea a 75 de ani de când – urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov – imperiul sovietic a ocupat Basarabia (1940). Se apropie aniversarea a o sută de ani de la Marea Unire (1918). Ne apropiem de aniversarea a 25 de ani de libertate a Republicii Moldova (1991). Întrebarea este: ce vom face în continuare cu această libertate? Ce vom face cu valorile noastre în contextul în care – prin complicitatea unor intelectuali care au trădat – locul unei ideologii de extremă stânga a fost preluat de o altă ideologie, un fel de neoliberalism brutal, aplicat fără nuanţe, numit de oportuniştii postcomunişti fie politică corectă, fie globalizare interpretată abuziv, fie postmodernism instrumentalizat şi folosit ca armă în revizionismele de după 1989?
Scriitoarea e de părerea că ne aflăm la o răscruce. O răscruce marcată de o gravă criză a identităţii, de o criză a valorilor şi modelelor. Lucrurile arată grav şi dat fiind valul consumismului şi al decadenţei ajuns şi în ţara lui Eminescu, Arghezi, Bacovia, Rebreanu, Blaga şi Iorga – realitate, la care se adaugă mişcarea naţională anticomunistă instrumentalizată în proporţii ce dau de gândit. Ce înseamnă România în aceste circumstanţe?; când spun România, eu am în vedere şi Basarabia – locul în care m-am născut şi m-am format. Papa Ioan Paul al II-lea a spus că România este Grădina Maicii Domnului. România înseamnă Constantin Brâncuşi, Mihail Eminescu, Tristan Tzara, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Paul Celan, Mircea Eliade – nume importante, cunoscute în lume, dăruite culturii universale de România. Acestor nume de rezonanţă li se adaugă George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Paul Goma, Nichita Stănescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Dumitru Radu Popescu, Ileana Mălăncioiu şi alte nume marginalizate, de circa 25 de ani, în ţara mea.
Devine din ce în ce mai limpede că e nevoie de o nouă revoluţie a poeţilor. De o nouă mişcare paşoptistă e nevoie: o mişcare revoluţionară, care să ne sudeze de aceşti stâlpi ai naţiunii române – care au conservat europenitatea culturii noastre – şi să ne aducă, firesc, pe făgaşul unei renaşteri naţionale. E nevoie de un impuls care să ne facă apţi de acel salt vital în fiinţa naţională.
Evenimentul s-a încheiat cu o surpriză: un emoţionant recital susţinut de Aura Christi, o donaţie de carte românească – donaţie care nu e prima făcută de Asociaţia Contemporanul, Editurile Contemporanul şi Ideea europeană – şi o şedinţă de autografe.
Grupaj realizat de Adrian Preda
Parteneri de proiect: Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, Biblioteca Ştiinţifică Centrală „A. Lupan” a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Liceul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Academia Română, Editura Academiei Române, Fundaţia Culturală Ideea Europeană, Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor (ARPE; peste 35 de edituri şi reviste membre) ş.a.
Parteneri media: Literatură şi artă, APTR, librariapentrutoti.ro, agentiadecarte.ro, Fundaţia Dignitas, Radio România, Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor (ARPE) etc.
Proiect realizat cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe –
Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni
