„Zilele literaturii române” la Salonul Internaţional de Carte de la Torino 2015
Eveniment
„Zilele literaturii române” la Salonul Internaţional
de Carte de la Torino 2015
În timpul lansării antologiei sale de poeme, proză autobiografică şi eseuri, intitulată Sfera frigului · Din infern, cu dragoste/ La sfera del freddo. Dall’ inferno, con amore, în traducerea Mariei Floarea Pop (Editura R
ediviva, 2015), Aura Christi a menţionat, între altele, faptul că grădina culturii române este bogată în nume mari, de la cele cunoscute lumii întregi, ca, de pildă, Mihail Eminescu, Nicolae Iorga, Constantin Brâncuşi, Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tristan Tzara, până la Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, George Bacovia, Ion Barbu, Nichita Stănescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Eugen Simion, Marin Preda, Dumitru Radu Popescu.
„Poezia este respiraţia îngerilor. Iar menirea traducătorului
e de a face resimţit aburul acelei respiraţii”.
Timp de cinci zile, în perioada 14-18 mai 2015, literatura română a fost reprezentată la Salonul Internaţional de Carte de la Torino, grație Institutului Cultural Român care, prin Centrul Național al Cărții și Institutul Româ
n de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, a organizat, pentru al șaptelea an consecutiv, standul țării noastre. Având tema Le meraviglie della Romania/ Minunile României – după un concept inspirat de tema principală a ediției din acest an a Salonului, Le meraviglie d’Italia – standul românesc a atras mii de vizitatori. Au fost expuse, spre vânzare, peste 2000 de volume de la edituri din România și Italia, fiind posibilă achiziționarea unor titluri în limba italiană, unele dintre ele apărute cu finanțarea Institutului Cultural Român prin programul TPS (Translation Publication Support Programme). Pe lângă spațiul destinat vânzării de carte, organizat cu sprijinul Librăriei Libris din Brașov, standul a cuprins o zonă special creată pentru a găzdui evenimente literare, o cabină radio de unde a transmis, în direct, Radio Torino International și un punct de informare turistică organizat 
în parteneriat cu Biroul Național de Turism al României în Italia. Totodată, traducătorii și editorii interesați au găsit la stand broșuri de prezentare a programelor de finanțare derulate de Centrul Național al Cărții din cadrul ICR (Programul TPS și Publishing Romania).
Cărtărescu a lansat volumele Abbacinante. Il corpo (Editura Voland) şi Il poema dell’acquaio (Ed. Nottetempo), ambele în traducerea lui Bruno Mazzoni. Alături de autor au luat cuvântul traducătorul Bruno Mazzoni, editorul Andrea Amerio, criticul și ziaristul Marco Dotti. Vineri, 15 mai, programul românesc a debutat cu o prezentare a festivalului literar și de traducere FILIT – Iași, o 
manifestare de profil care atrage anual un număr impresionant de autori străini, stimulând colaborarea dintre editori, traducători și scriitori. Despre dificultățile și perspectivele traducerilor din limba română în limba italiană au discutat Dan Lungu, Roberto Merlo, Anita Natascia Bernacchia și Mauro Barindi, într-o dezbatere moderată de Bruno Mazzoni. În cadrul programului SaloneOff (organizat de Salonul Internațional de Carte), pe scena Teatrului BellARTE din Torino a avut loc spectacolul-lectură Occidental Express de Matei Vișniec, în regia lui Luca Busnengo, producție a Kataplixi Teatro. În public s-au regăsit elevi de la două licee din Torino, evenimentul adresându-se în primul rând tinerilor.
La standul României a avut loc prezentarea volumului Storia della Romania de Florin Constantiniu, apărut la Editura Rubettino. Alături de traducătorii Floarea Maria Pop și Fulvio de Fabbro au luat cuvântul profesorii Roberto Scagno și Rudolf Dinu. Participanții s-au referit, pri
ntre altele, la importanța de a face cunoscută în Italia istoria românilor prin traduceri, aceste cunoștințe reprezentând și o bază pentru înțelegerea fenomenelor literare din diverse epoci.
„Poezia: exil sau patrie? Poezia romana la feminin” a fost tema întâlnirii cu poetele Denisa Comănescu și Aura Christi, care au citit din volumele Ritorno dall’esilio, traducere de Bruno Mazzoni și Mihail Banciu (Ed. Transeuropa), respectiv La sfera del freddo. Dall’ inferno, con amore, traducere de Floarea Maria Pop (Ed. Rediviva). Traducătorul Mauro Barindi a citit câteva poeme din cartea La mi patria A4 de Ana Blandiana, apărută recent, în traducerea sa, la Editura Aracne. Evenimentul moderat de Bruno Mazzoni a fost găzduit de Spazio della Poesia din cadrul Salonului.
La standul României a avut loc masa rotundă „De la Cioran la Traian”, organizată în parteneriat cu revista Oriz
onturi culturale italo-române, care a sărbătorit cinci ani de la înființare. Tot la standul românesc, a avut loc un eveniment dedicat scritorului Norman Manea, fiind prezentate volumul Varianti di un autoritratto de Norman Manea, apărut în traducerea lui Marco Cugno și a Anitei Bernacchia (Ed. Il Saggiatore) și audiobook-ul Norman Manea e la lingua romena de Donato Cerbasi (Ed. Nuova Cultura).
Ziua de sâmbătă, 16 mai, a debutat la standul României cu prezentarea colecției bilingve Biblioteca italiană, publicată la editura Humanitas și coordonată de profesorii Smaranda Elian și Nuccio Ordine. Colecția este unică în România prin faptul că propune în limbile italiană și română operele clasicilor literaturii italiene, reprezentând astfel o punte între cele două culturi. Au intervenit profesorii Smaranda Elian, Bruno Mazzoni și Roberto Scagno.
Au urmat două evenimente cu mare impact asupra publicului: o întâlnire dedicată ultimelor traduceri 
din opera lui Emil Cioran și un mini-spectacol montat la standul României de Kataplixi Teatro, care a adus pe scenă un fragment din Occidental express de Matei Vișniec. La primul eveniment, care a avut loc în Spazio Incontri, au luat cuvântul Giovanni Rotiroti, Antonio Di Gennaro, Massimo Carloni și Horia Corneliu Cicortaș, traducătorii și îngrijitorii volumelor de Emil Cioran: Sulla Francia; Al di là della filosofia. Conversazioni su Benjamin Fondane; Tradire la propria lingua. Intervista con Philippe A. Dracodaidis; Ineffabile nostalgia. Lettere al fratello (1931-1885); La speranza e più della vita. La cel de-al doilea eveniment a participat Matei Vișniec, vizibil impresionat de talentul actorilor italieni care interpretau textul său. El a reamintit că o piesă de teatru devine spectacol numai după întâlnirea cu 
regizorul și cu actorii, care propun viziuni originale, mărturisind că nu le impune niciodată celor care îi interpretează textele o anumită direcție, acordându-le toată libertatea. Totodată, autorul le-a mulțumit traducătorilor care fac cunoscută literatura română peste granițe. Matei Vișniec a comparat literatura română cu un pachebot fără motoare, iar pe traducători cu niște „vâslași în bărcuțe care îl fac să meargă înainte”. Nu în ultimul rând, Matei Vișniec a îndemnat publicul prezent să viziteze România și să descopere cultura română de calitate. Alături de acesta, au luat cuvântul Gerardo Guccini, profesorul Roberto Merlo, Emilia David, regizorul Luca Busnengo și actorii Anna Montalenti, Francesco Gargiulo și Stefano Moretti. Atât fragmentul de piesă, cât și intervențiile invitaților au fost foarte bine primite de cei prezenți, care nu au ezitat să îi ceară, la final, autografe autorului român.
Seria evenimentelor a continuat cu prezentarea romanului scris în limba italiană Rigor artis de Irina Țurcanu (Ed. Absolutely Free). Alături de autoare au intervenit prof. Smaranda Elian și Nicoleta Azzolini. 
În încheierea celei de-a treia zi a Salonului, profesorii Dan Octavian Cepraga și Roberto Scagno au discutat despre italieniștii români din secolul al XIX-lea, dezbatere ce a fost prilejuită de apariția volumului Esperimenti italiani. Studi sull’italianismo romeno dell’Ottocento (Ed. Fiorini) de Dan Octavian Cepraga.
Poeziile avangardiștilor Tristan Tzara și Paul Celan au deschis programul românesc în cea de-a patra zi a Salonului, în cadrul evenimentului intitulat Roata cailor are lămpi electrice. Prof. Giovanni Rotiroti și traducătoarea Irma Carannante au prezentat volumele Tristan Tzara, Le prime poesie (Ed. Joker) și Petre Solomon, Paul Celan. La dimensione romena (Ed. Mimesis).
Scriitorul Bogdan Suceavă a vorbit, la standul românesc, despre cartea sa Miruna, o poveste, apărută recent, cu sprijinul Institutlui Cultural Român, prin programul TPS, la editura Atmosphere Libri. Autorul a mărturisit că 
a lucrat la acest roman de 110 de pagini timp de 15 ani, scriind nu mai puțin de 37 de versiuni, dintre care una de 300 de pagini. La lansarea volumului Miruna, una storia au participat, alături de autor, traducătorul Roberto Merlo și editorul Mauro di Leo.
Standul României a găzduit lansarea a trei noi volume apărute recent la Centrul cultural italo-român de la Milano/ Editura Rediviva: Liviu Rebreanu, Adamo ed Eva, traducere de Davide Arrigoni; Lilyan Kertay, I confini del cuore și Ingrid Beatrice Coman, Badante per sempre. În cadrul unei dezbateri moderate de scriitoarea și traducătoarea Irina Țurcanu, au discutat despre noile apariții editoriale de la Rediviva Violeta Popescu, Ingrid Beatrice Coman și Roberto Merlo.
Seria de evenimente propuse de Institutul Român de Cultură și Cer
cetare Umanistică de la Veneția la Salonul Internațional de Carte de la Torino s-a încheiat duminică, 17 mai, cu prezentarea romanului Baltagul de Mihail Sadoveanu, apărut în limba italiană, în traducerea regretatului profesor Marco Cugno (Ed. Atmosphere Libri). Au vorbit despre carte Roberto Merlo și Mauro di Leo.
Ca în fiecare an, Salonul Internațional de Carte a reprezentat o importantă cale de acces a literaturii române către publicul italian și internațional, standul de la Torino – o veritabilă vitrină elegantă a țării noastre – oferind posibilitatea de a promova valorile României și relațiile bilaterale româno-italiene. Totodată, acesta a oferit numeroasei comunități de români din peninsulă un prețios contact cu literatura și cultura țării noastre. (www.icr.ro)
