Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2017 – Supliment Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2017
Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii
Editorial
Nicolae Breban ● Cea de-a doua viaţă/ 3
Ca un fel de şarpe uman mi-am părăsit prima piele pe care urma să o regăsesc abia după câţiva ani, descoperind-o, în fapt, deoarece se pare că aşa se petrec lucrurile cu ceea ce numim procesele sau evenimentele noastre psihice
Cărţi
Bogdan Creţu ● Ce poate face literatura/ 4
Acest text este scris, uneori fără nici un plan deliberat, ca o formă a aşteptării. El trebuie să dea o formă încordării, tensiunii. Scriind, transformând deruta sufletească în text, aceasta capătă nu doar un contur acceptabil, suportabil, ci mai ales sens. A scrie înseamnă a nu renunţa
Modele
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Cavalerul orizontului stilistic/ 5
Pentru Breban scrisul nu este doar o ocupaţie – este felul său de a da seamă de viaţa sa, de lumea în care trăieşte, de bucata de istorie pe care a trebuit (a vrut?) să o parcurgă. De aceea întâlnim în această carte scrisul său amestecat în toate dimensiunile vieţii sale: afectivă (nu se simte capabil să fie un soţ şi un tată pentru că vrea să fie scriitor), politică (operele sale sunt într-o continuă luptă cu cenzura, dar şi cu 
modele şi modelele timpului său), istorică (prin opera sa Nicolae Breban vrea să lege cultura română la marile valori europene, să transforme literatura română într-o literatură mare).
Modele
Marian Victor Buciu ● Poetica lui Dumitru Ţepeneag/ 6
De la o limită, ignoratul devine prezenţă centrală, alienarea îl transformă, îl prăbuşeşte. Funcţionarul nu mai e atent la calcule, apoi nici nu mai vine la slujbă. Naratorul îl găseşte bolnav şi singur
File de istorie ■ Editura Academiei Române
Dan Berindei ● Academia Română (1866-2016)/ 7
Odată cu formarea statului naţional, problema creării unei societăţi academice s-a impus cu acuitate opiniei publice din Principate. Înfiinţarea – era evident – nu mai putea întârzia. De data aceasta nu mai avem de-a face, ca în deceniile precedente, cu propuneri disparate ale unor personalităţi clarvăzătoare, ci acum se asistă la o adevărată avalanşă de propuneri.
Din infern, cu dragoste
Aura Christi ● Galeria subteraniştilor/ 9
Fiodor Mihailovici a intuit, probabil, bogăţia materialului aşezat în cartea unei firi umane dedublate şi,
ulterior, a abordat motivul dublului din alte unghiuri, lăsându-şi grifa inconfundabilă în trezoreria acestei tipologii şi creând, pe urmele ei, noţiunea de Subterană. Din păcate, romancierul nu ne lasă o mărturie teoretică asupra acestui concept.
Dostoievski, prin recursul la mijloacele livrate de arta romanului, Nietzsche, prin intermediul filosofiei, au descris criza profundă a valorilor umanităţii timpului lor, prorocind gravitatea şi amploarea celei trăite de noi azi, la începutul mileniului al III-lea, în epoca globalizării galopante, a primatului confortului, a pierderii reperelor modelatoare şi a pulverizării barierelor morale, când omul pare că îşi rătăceşte de tot menirea, rosturile, esenţa, temeiurile de veacuri, lumina şi, mai cu seamă, invocata de apocalipticul circar metafizic Lebedev idee care uneşte…
Eseu
Mircea Platon ● Prin preajma lui Eminescu/ 11
Acolo unde profesorul oferă elevilor săi o viziune deformată, schematică, pătrăţoasă, evident falsă (deci, modernă!) a lui Eminescu, Mircea Cărtărescu se zbate într-un naturalism blănos care are pretenţia că ne înfăţişează adevărul. Ca şi cum, conform epistemologiei postmoderne, ar exista un adevăr. Ca şi cum nu ar conta numai unghiul. Şi spontaneitatea
Modele
Geo Vasile ● Visul poetic şi esenţa formei/ 12
Poeziile sale de dragoste, a căror geneză se poate regăsi uneori în prea puţin fericite experienţe personale, capătă accentele adoraţiei nemărginite, suprafireşti, ca de pildă îndrăgostiţii cu un picior în realitatea tangibilă, cu celălalt în decolarea onirică, în magia cosmică, în vârsta de aur.
Antologiile Contemporanul
Poemele lunii
Mihai Eminescu ● Odă în metru antic, Glossă, Rugăciunea unui dac/ 13
Eseu
Iulian Boldea ● E. Lovinescu şi modernismul/ 14
Conceptul de modernism primeşte, în accepţia lui Lovinescu, evidente accente noi, care nu pot fi delimitate şi explicitate fără recursul la alte teze lovinesciene. Mai întâi, acest concept trebuie să fie corelat cu teoria sincronismului.
Cărţi
Ironim Muntean ● Saga unei familii multietnice/ 15
Un roman fascinant în substanţa căruia varsă lirism fremătător prin tehnica dicteului automat, cu umor irezistibil. Epicul este de esenţă memorialistică
Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Un „profet apocaliptic”/ 16
Cazul lui Constantin Virgil Gheorghiu, autodeclarat „fanatic anticomunist”, este simptomatic. Un ciudat şi greu de înţeles paradox îi însoţeşte destinul scriitoricesc
Polemice
Victor Voicu ● Templul se dărâmă cu uneltele făurite în interiorul său!/ 17
Lumea, Europa şi în nici un caz ţara noastră nu străbat o perioadă în care optimismul şi siguranţa pe termen mediu şi lung par a fi certitudini. Agresivitatea manifestată de către unii dintre vecinii noştri pun în pericol potenţial atât România şi nu în mai mică măsură proiectul generos al Uniunii Europene. Am fi prea naivi, şi nu suntem, să credem că aceşti vecini nu doresc, cu ardoare, dezintegrarea Uniunii Europene pentru a-şi atinge scopurile politice şi de expansiune
Ştiinţă
Cristian Hera ● Solul românesc şi lecţiile trecutului, prezentului şi viitorului/ 18
Magnitudinea patrimoniului ştiinţific românesc în domeniul ştiinţei solului, tezaur de aleasă preţuire, impune o privire retrospectivă asupra distinselor personalităţi care au creat tradiţie şi prestigiu.
Datoria noastră este să contribuim la crearea unei lumi a stabilităţii, fără „jefuirea” resurselor naturale, din ce în ce mai neîndestulătoare, pentru a obţine profit cu orice preţ, sub orice formă, neglijând, la nivel local, regional, naţional şi global, fertilitatea solului.
Modele
Ioan-Aurel Pop ● Ionel Haiduc, la ceas aniversar/ 20
A revenit statornic la poalele Feleacului, pătruns de farmecul vieţii citadine de aici, de oameni şi parcuri, de Cetăţuie, de turnurile gotice şi de cupolele bizantine, de lumea aceasta ardeleană inimitabilă şi atât de dragă. A rămas o efigie pentru UBB, pe care o reprezintă azi în sfatul înţelepţilor, în Clubul Foştilor Rectori.
Marginalii
Vasile Muscă ● Note privind condiţia etică a lumii de azi/ 21
Nu prea mai găsim timp unii pentru alţii şi nici să dăm cu adevărat atenţie celor care se petrec în jurul nostru. Suntem cu adevărat preocupaţi numai de noi înşine într-un subiectivism 
radical ce tinde să-l impună pe fiecare egoist în centrul lumii. Dar ceea ce facem noi altora când le întoarcem spatele ne fac şi alţii nouă tratându-ne cu aceeaşi indiferenţă. Viteza vieţii ne împiedică să sesizăm valoarea unică, să adâncim irepetabilul care se ascunde în fiecare dintre noi, şi în toate faptele existenţei.
Marginalii
Boris Marian ● Iosif Brodski ar fi împlinit 77 de ani/ 22
A lăsat o operă vastă, volume de poeme mai puţin accesibile cititorului comod, neinstruit, influenţele pe care le-a asimilat magistral se pot regăsi în literatură rusă şi străină.
Remember
Aura Christi ● La mormântul lui Iosif Brodski/ 22
Corespondenţă de la New York
Grid Modorcea ● Brâncuşi într-o mare retrospectivă la Guggenheim Museum/ 23
Rămâne ca acest Brâncuşi nou, al viitorului, să se reveleze lumii altă dată, cum i-o fi voia, fiindcă pietrele au destinul lor şi vorbesc când le vine vremea.
Eseu filosofic
Andrei Marga ● Lumea de după 2010/ 24
Starea lumii din momentul de faţă se lasă, însă, greu prinsă, mai departe, în formule simple, de felul clişeelor căutate de noii adepţi ai dogmelor. Câteva certitudini există, totuşi.
SUA, China şi Rusia sunt acum în faţă atunci când este vorba de aranjamente strategico-militare ce afectează direct ordinea globală. Celălalt candidat, Uniunea Europeană, neavând politică externă elaborată şi nici armată proprie, va conta intermitent în crizele ce vin. Germania sau Anglia sau Franţa vor înclina balanţa soluţiilor, iar Polonia, Italia şi Spania nu pot fi ignorate.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Gigi Căciuleanu
„Gândurile noastre influenţează mişcarea astrelor” / 27
Antologiile Contemporanul. Peter Robinson
Roxana Ghiţă ● Peregrinările lui Peter Robinson
Traduceri de Roxana Ghiţă, Oana Băluică şi Radu Grigoroiu/ 29
Întâlnirea cu Italia constituie, pe toate planurile, un catalizator. În timpul unei călătorii în 1975, partenera sa a fost violată şi autorul silit să asiste la viol, sub ameninţarea armei, multe poeme născându-se din încercările repetate ale poetului de a înfrunta această traumă.
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 30
Polemice
Theodor Codreanu ● De la formele fără fond la modernitatea tendenţială/ 31
Există şi o puternică rezistenţă în faţa modernizării globalizante, din pricina efectelor rele ale modernităţii tendenţiale forţate. Astfel, statele şi popoarele, în faţa formelor fără fond, „se întorc la religia lor ca o sursă de sens şi sentiment comunitar în opoziţie cu noua ordine” (Manuel Castells). Modernizarea de sus devine spaţiu de corupţie şi de parvenitism individual şi de grup, „mijloc de a obţine o poziţie socială înaltă şi de însuşirea culturii apusene şi consumarea de 
produse vestice.”
Împotriva uitării
Alexa Visarion ● În căutarea lui Eugene O’Neill… (I)/ 33
E adevărat că pe scena românească lipseşte de multă vreme. Căci nu e cool, e doar profund; nu e postmodern, e doar un tragic modern; nu e „la zi” pentru că e în eternitate. Lipsa lui Eugene O’Neill de pe scenele româneşti e un semnal al rangului valorilor care umblă bezmetic, de colo-colo, pentru a da întâietate imediatului, atractivului, cunoscutului, împotriva a ceea ce e adânc uman, bogat… de necuprins.
Polemice
Magda Ursache ● Apropierea departelui/ 34
Lectorul competent este în măsură să constate că tema căutării revine atât de des, în poezie ca şi în proză, la Vasile Voiculescu, încât capătă dimensiune de topos, devenind un veritabil arhetip la nivelul general al gândirii.
(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● În inima întunericului/ 35
Subiectivitatea, intenţionalitatea, care sunt izvor de conştiinţă identitară, fac loc unor clişee ale unei discursivităţi sociale golite de substanţă, combinate în mod aleatoriu şi generate cel mai ade
sea automat în spaţiul virtual.
Film
Călin Căliman ● Premiile Uniunii Cineaştilor/ 36
Printre filmele ne-înscrise s-a numărat şi filmul Bacalaureat de Cristian Mungiu: astfel se face că acest film, deşi a cucerit un important premiu la Cannes în primăvara trecută, nu a intrat în discuţiile celor două jurii.
Dana Duma ● Despre identitate şi teama de a o pierde/ 37
Principalul merit al Festivalului filmului european este de a fi dat o şansă public
ului nostru de a vedea producţii de obicei ocolite de distribuitori tocmai pentru că se anticipează lipsa lor de şanse în faţa ofertei hollywoodiene.
Eveniment. Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB)
Peste 100 de poeţi, din peste 30 de ţări, în luna mai la Bucureşti/ 38
Eveniment. Salonul de Carte de la Torino
Simona Chiţan ● Dezbateri despre Cioran, Eliade, Steinhardt, la standul României de la Salonul de Carte de la Torino/ 39
Vă dorim lectură plăcută!
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii:
Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017
E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de 
răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – altfel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labirintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?
Aura Christi
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare!
Noutăți editoriale (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării: InMedio, RelayCărturești – Verona București Pasaj Universitate – București. Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin: Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780 Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18. E-mail: [email protected]; [email protected]
Salvează
Salvează
