Arhiva Contemporanul

Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2017 – Supliment Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională

contemporanul-sigla-buna-300x69


Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2017
Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională
Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii


■ Editorial
Nicolae Breban ● Răsturnarea valorilor/ 3
Nimeni nu putea bănui atunci că această furie era iscată mai mult ca sigur din teama maladivă de a nu se crea asemănări, nici din greşeală, între noul Imperiu Roşu şi ideologiile de tip extremist, înfrânte militar, care anunţaseră la rândul lor revoluţii absolute, răsturnarea valorilor, ca ere triumfătoare de cel puţin un mileniu!

■ Lecturi       
Bogdan Creţu. „Trăiască poezia şi marii visători!”/ 4
Este poetul un învins? – aceasta-i întrebarea! În ordine socială, e mai rău de atât: e un paria; un ciudat; un vai-de-el; un bufon (ne-shakespearian). Primul care se trage de urechi, care se mustră, este el însuşi.

■ Modele
Constantin Coroiu ● Eugen Simion şi tema esenţială a criticului român/ 5
Eugen Simion este cel care a formulat un set de „Sfaturi pentru tânărul critic”. Iată unul: „Tema voastră esenţială trebuie să fie literatura română. Cine vă spune că, scriind despre autori români de azi şi de ieri, nu veţi fi cunoscuţi în Europa nu vă spune adevărul.
Nu întâmplător – oamenilor aflaţi în pericol de moarte li se administrează adrenalină. Adrenalina ne ţine în viaţă, de aceea orice om normal caută să o stârnească prin toate actele sale. Omul este un animal care se plictiseşte.

■ Eseu
Horia V. Pătraşcu. A muri de plictiseală/ 6
Nu întâmplător – oamenilor aflaţi în pericol de moarte li se administrează adrenalină. Adrenalina ne ţine în viaţă, de aceea orice om normal caută să o stârnească prin toate actele sale. Omul este un animal care se plictiseşte.

■ Modele
Theodor Codreanu ● Romantismul eminescian/ 7
Armonia eminesciană, despre care am vorbit şi care este esenţa artei poetului nostru, înseamnă echilibrul antitezelor, echilibrul dintre sentiment şi raţiune. Aceasta e marea contribuţie eminesciană la progresul artei moderne, expresia romantismului său profund, antimodern şi modern deopotrivă.

■ Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Lucian Blaga şi omul secret/ 8
După dispariţia lui Blaga începe „germinarea mitului”, descoperit euforic ca poet, îmbălsămat în superlative, opera filosofică rezervându-şi, în continuare, un destin ingrat.

■ Lecturi
Marian Victor Buciu ● Dincolo de forme/ 9
Ion Simuţ apelează la Virgil Nemoianu, care vede, complex, complicata relaţie dintre politic şi estetic: „Cel mai adesea însă, politicul şi esteticul nu derivau unul din celălalt, ci erau prinse într-o dialectică a relaţiilor mutuale”. Evazionismul era total opus dictaturii, crede şi Virgil Nemoianu.

■ File din istoria Academiei Române
Dan Berindei ● Constituirea Societăţii Literare Române (1866)/ 10
Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte devenite nemuritoare, s-au afirmat idei scânteietoare, au fost prezenţi şi mulţi învăţaţi şi chiar diriguitori ai lumii. Academia Română este, într-un fel, o nestemată preţioasă, un punct de reper, de constanţă şi stabilitate.
Dan Berindei, Istoria Academiei Române (1866-2016)

■ Modele
Alexandru Surdu ● O recomandare de prestigiu la Academia Română/ 11
Bunul Dumnezeu l-a luat dintre noi pe Părintele Stăniloae la 5 octombrie 1993. Eu am fost cel care a vorbit din partea Academiei Române după slujba de la Catedrala Patriarhală.
Părintele Stăniloae s-a dus, dar eu am păstrat Recomandarea până la momentul potrivit, la 24 octombrie 1997, când i-am dat citire în Plenul Academiei Române, sub privirea de safir a zeiţei Pallas Athena, în Aula Magna a Academiei Române, aşa cum a dorit-o şagunistul Academician Dumitru Stăniloae.

■ File de istorie
Bogdan C. Simionescu ● România Mare – simbol al aspiraţiilor Academiei Române/ 12
Toate aceste acte de afirmare a idealurilor naţionale au pregătit climatul potrivit pentru naşterea unei instituţii solide, care să deţină forţa de a concentra în jurul său marii cărturari ai poporului român.

■ Eveniment ■ Conferinţa Dumnezeu îşi ia revanşa?
Laborator de Sociologia şi Geopolitica Religiilor
Lansarea lui a avut loc în cadrul Conferinţei „Dumnezeu îşi ia revanşa?” de Sorin Ioniţe/ 14

■ Victor Voicu ● Premize la Geopolitica religiilor azi. Quo vadis, Europa?/ 14
Cultura şi civilizaţia europeană creştină versus tendinţele ateiste contemporane. Consecinţe demografice şi geopolitice.
Europa are tendinţa să piardă conştiinţa rădăcinilor sale iudeo-creştine, iar consecinţele vor fi teribile în toate domeniile: în literatură, în artă, în educaţie, în politică etc. Rabinul reaminteşte că inima culturii ţine de religie. Tradiţia iudeo-creştină încarnează valori fundamentale indispensabile pentru o societate umanistă, cum sunt: respectul demnităţii persoanei, respectul bunurilor personale şi al valorii muncii.

■ Polemice
Alina Bako ● Printre avatarurile literaturii/ 16
Trecând dincolo de momentele de revoluţie vremelnică, lectura aplicată textelor literare revine în acelaşi punct de analiză. Evoluţia se constată numai la nivel tematic, noile tehnici de creaţie fiind, în realitate, reiterări ale unora deja cunoscute. Noul este, de fapt, o interpretare a vechiului.

■ Rondul de zi ♦ Avanpremieră editorială – Editura Academiei Române
Gelu Negrea ● Doctor Jeckyll – Mister Hyde à la haimanale/ 17
Precizarea este absolut necesară pentru că autorul Scrisorii pierdute este fericitul beneficiar a două mame. Din punctul de vedere al stării civile, cel puţin. Şi când spun aceasta nu mă refer (doar) la împrejurarea că tatăl său, Luca, a avut două neveste.

■ Eseu filosofic
Andrei Marga ● Max Weber, Reforma şi călăuzirea raţională a vieţii/ 18
Evoc aici succint începutul Reformei şi piesele ei intelectuale cheie – „justificarea prin credinţă” şi „predestinarea individului”, circumscriu punctul de plecare al lui Max Weber şi pun în relief tema „călăuzirii vieţii” ca efect al cercetării Reformei protestante.

■ Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan Piso: Concordia, Înţelepciunea şi Geniul (I)/ 19
Din cultul lui Malagbel se pare că s-a dezvoltat un cult extrem de important către sfârşitul Antichităţii, cultul lui Sol Invictus, cultul soarelui neînvins. O divinitate cu pretenţii de universalitate.
Cel care întemeiază forul cere aprobarea divinităţii. Consultă auspiciile. Adică se împarte bolta cerească în patru, prin două axe sacre.

■ Eveniment ♦ ICR
„BIS, ENCORE, BIS!”, recital excepţional de pian susţinut de maestrul Dan Grigore pe scena Conservatorului din Luxemburg/ 20

■ Polemice
Crişu Dascălu ● Unde ne sunt editorii?/ 22
Privesc în jur şi constat că mai sunt, pe cât de puţini, pe atât de buni, editori în toate generaţiile, care sunt încă dispuşi să-şi cultive pasiunea, în ciuda greutăţilor, a lipsei de recunoştinţă şi chiar a ingratitudinii de care au adesea parte.

■ Clubul Ideea Europeană
Cătălin Mosoia în dialog cu Antonella Sorace. Bilingvismul e un dar/ 23

■ Antologiile Contemporanul
Alex. Ştefănescu ● Scrisoarea IV de Mihai Eminescu la o nouă lectură/ 25
Cavalerul este invitat nu în buduar, ci la o plimbare cu barca pe mare, ceea ce este mai romantic şi mai… productiv pentru poezie, dându-i lui Eminescu ocazia să se desfăşoare ca exeget al iubirii. După primirea de către femeie a musafirului nocturn în dormitor şi stingerea lămpii, poetul n-ar mai fi avut nimic de descris şi ar fi trebuit să se îndepărteze în vârful picioarelor.

■ Avanpremieră editorială
Mircea Platon ● Monumentul tabloului necunoscut/ 27
Unul dintre aceşti scriitori e Mirel Taloş, al cărui prim volum de proză, Colecţionarul de nuduri, tulbură în mod fericit graniţele dintre artă şi viaţă. Croit postmodern, căptuşit conservator, volumul lui Taloş se deschide cu un motto din Lyotard, dar se desfăşoară ca o ilustrare a importanţei lucrurilor statornice, durabile, sau a permenanţelor în viaţa noastră. Pentru că, în lipsa criteriilor (raţionale) de care vorbea Lyotard, ataşamentele afective faţă de oameni sau obiecte, dragostea sau plăcerea estetică, trădează liniile de forţă discrete ale fiinţei noastre.

Mirel Taloş ● Colecţionarul de nuduri/ 28
Numai ceea ce este frumos este real; sunt convins că, dacă Paradisul există, el este o galerie de artă; dacă Paradisul ar fi doar o banală livadă de pomi fructiferi, aş fi profund dezamăgit. Vârsta de aur a omenirii nu este undeva în preistoria ei, preluată de mitologie; vârsta de aur a omenirii a însoţit permanent vârsta omenirii. Pentru că, sunt convins de asta, vârsta de aur a omenirii este însăşi arta.

■ Cărţi
Mircea Gheorghe ● Tolstoi în Quebec/ 29
E singura dată când comentatorul din Quebec alunecă în postura cuiva care evaluează din afară, sub impulsul unei scene impresionante, o situaţie de viaţă atât de complexă. Căci e imposibil de stabilit ce e mai halucinant în acele ultime momente petrecute în modesta gară Ostapovo: devotamentul nerăsplătit al Sofiei, soarta lui Tolstoi, fugar la 82 de ani şi pe moarte într-o casă străină, ori prăpastia dintre cei doi după aproape cincizeci de ani de viaţă comună.

■ Poeme
Flore Pop/ 30

■ Polemice
Magda Ursache ● Iaşul vechilor şi noilor zidiri/ 31
Găsisem câte ceva despre Andrelici, care, pe la 1885, striga „3 chiftele 10 bani la boieri şi la golani”, îmbrăcat în negru, cu ţilindru şi ghete de lac. Cu coşul în spate, punea bastonul la gură şi imita o trompetă şi un flaut.

■ Antologiile Contemporanul
Liliya Gazizova
Traducere şi prezentare de Valeriu Butulescu/ 32
Liliya Gazizova e poetă, traducătoare şi eseistă din Republica Tatarstan, Rusia. A absolvit Institutul de Medicină din Kazan şi Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova (1996). A publicat douăsprezece volume de poezie, primul fiind Perla Neagră, prefaţat de cunoscuta poetă A.B. Ţvetaieva. Versurile ei au fost publicate în douăsprezece limbi europene. Liliya Gazizova organizează, la Kazan, Festivalul Internaţional de Poezie „N. Lobacevski”, singurul festival literar consacrat numelui unui matematician. Festivalul include conferinţa „Influenţa geometriei neeuclidiene asupra gândirii artistice”. Liliya Gazizova este şi organizatorul Festivalului Internaţional „V. Hlebnikov Ladomir”, care se desfăşoară în oraşele Kazan şi Elabuga (Republica Tatarstan).

Împotriva uitării
Visarion Alexa ● Sufletul mărturisitor al Mănăstirii Zosin/ 33
Dintr-o haltă părăsită – Cassian Maria Spiridon/ 33

■ Cărţi
Vasilica Bălăiţă ● Un titlu tuşant/ 34

■ Cronica plastică
Luiza Barcan. ● Oameni şi locuri în viziunea Luciei Juncu/ 35
Portretele propriu-zise ale Luciei Juncu, îndeosebi de femei şi de copii, se remarcă şi se impun privirii printr-o simplitate şi o puritate a abordării de-a dreptul cuceritoare.

■ (Con)texte  
Maria-Ana Tupan ● Modernismus… varitur/ 36
Anterior ancorat în clişeul estetismului şi formalismului pur, modernismul începe să-şi dezvăluie conexiunile cu noul spirit al timpului, pe care un poetician al spaţiului, precum Gaston Bachelard, îl atribuia revoluţiei coperniciene efectuate de apariţia fizicii cuantice, cu discursurile politice generate de explozia stelară care a fost prăbuşirea dinastiilor europene şi ridicarea statelor naţionale, printre care şi Irlanda.

■ Film
Călin Căliman ● A patra săptămână a filmului românesc la Codlea/ 37
Pentru a cincea seară am ales unul dintre cele mai reprezentative filme ale regizorului Alexandru Tatos, Mere roşii, de fapt primul lung metraj important al autorului, a cărui premieră a avut loc cu mai bine de 40 de ani în urmă, în aprilie 1976.

Dana Duma ● O lumea nebună, nebună, nebună/ 38
Cineasta de origine chineză ocoleşte capcanele melodramei şi reconsideră imaginea tradiţională a cowboy-ului. Eroul ei se situează departe de modelul masculinităţii eroice, dar se revelează, în relaţia cu ceilalţi, mult mai uman şi mai complex.

Suplimente ale revistei Contemporanul pe anul 2017/ 39

Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!


Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare:


Suplimente ale revistei Contemporanul pe anul 2017

În curs de apariţie:

 

♦ Identitatea românească în preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Ediţie gândită, alcătuită şi îngrijită de Aura Christi

A fost, se pare, prima oară când a tresărit în mine, în copilul care eram, sentimentul patriotic, care mi-a mai apărut doar în anumite momente ce țin, probabil, de evenimente, dar și de starea mea psihică; sau, mai probabil, de ceea ce-mi recomanda tatăl meu pe care îl vedeam în mare preteșug cu simpatici evrei, unguri, vorbind o maghiară perfectă, deoarece își făcuse liceul la Oradea-Mare, o școală, aproape o fortăreață, ținută de preoți minoriți unguri, în anii douăzeci:
– Tată, când trebuie să fim și să ne simțim Români?
– Foarte simplu, a sosit răspunsul, când țara noastră, România, e contestată, sau când se află în pericol! (Nicolae Breban)

Ca să ne identificăm în lume, la un secol de la Marea Unire, este de ajuns să spunem că existăm la confluența Carpaților cu Dunărea, cu Nistrul și cu Marea cea Mare, că venim de la Roma, că ne chemăm încă romani, că vorbim „latina dunăreană”, că ne închinăm Domnului/ Dominus, dar că avem și nostalgia Noii Rome bizantine, cunoscute direct de strămoși prin limba lui Chiril și Metodiu, prin buchii și prin curgerea doinită a dorului. Cu alte cuvinte, noi unim cele două jumătăți ale Europei într-un concert al culturii și civilizației, pe care Aura Christi – discret și senin – ni-l trimite cu gânduri de bine, prin vocea unor personalități care știu să cuvânteze ex profundis. (Ioan-Aurel Pop)

Am aderat la Uniunea Europeană, deci, suntem cetăţeni europeni… Discutăm, frecvent, despre globalizare (fără a întelege, de fapt, fenomenul) şi visăm să devenim cetăţeni ai planetei… În schimb, uităm sau ignorăm, din ce în ce mai mult, să ne gândim la locul şi rolul limbii şi istoriei noastre în noul tablou european şi internaţional, de parcă dizolvarea identităţii româneşti în cadrul Uniunii Europene ar reprezenta un proces firesc.

Cum am ajuns aici? Avem un trecut, o limbă, o istorie, o conştiinţă a identităţii româneşti datând încă din vremea cronicarilor şi continuând cu Școala Ardeleană, un specific naţional, suntem înconjuraţi de mormintele celor care s-au jertfit pentru ca noi să fim astăzi aici şi cărora le suntem datori, la fel cum le suntem datori şi celor care vor veni după noi. Suntem susţinuţi ca naţie de piloni puternici, adânc înrădăcinaţi în istorie şi, totuşi, afişăm o formă de renunţare la conştiinţa de neam, parcă dorind îngenunchierea şi, ulterior, dispariţia…

Ar trebui să ne trezim şi să înţelegem că reperul reprezentat de patrie trebuie să rămână o constantă, deoarece înainte de a fi europeni sau cetăţeni ai mapamondului, suntem români, iar schimbările vremurilor si, implicit, adaptarea la ele trebuie realizate cu chibzuinţă şi înţelepciune, în interesul ţării şi cetăţenilor ei…

Cel puţin aşa ar proceda un popor demn. (Bogdan C. Simionescu)

Academia Română rămâne fidelă misiunii și destinului său princeps, consolidate de istoria sa, ca păstrătoare a valorilor și conștiinței noastre identitare: limba română, cultura și spiritualitatea neamului nostru. (Victor Voicu)

Suplimente apărute:

♦ Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională

România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-⁠o sub apă aşteptând apoi să-⁠ţi alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potenţialul României e ignorat şi risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo-⁠elită care nu înţelege să ajute la structurarea personalităţii naţionale a românilor. Şi această structurare începe de la buna noastră aşezare în raport cu potenţialul identitar, cultural şi modelator de acţiune pe care ni l-⁠au lăsat strămoşii. (…)
Dincolo de discuţiile pseudo-⁠savante despre noutatea conceptului de naţiune şi modernitatea miturilor naţionale „inventate” de elitele burgheze în contextul dorinţei lor de a unifica piaţa internă pe fundalul colapsului ordinii feudale şi al eclipsării creştinismului ca ortodoxie publică, dincolo, deci, de aceste ideologeme care încearcă să discrediteze ideea naţională, aşezând-⁠o pe o anumită treaptă a unui evoluţionism cultural care prevede trecerea sau ascensiunea de la faza naţională la cea supranaţională şi suprastatală, se cuvine să reţinem un lucru. Şi anume că, în esenţă, după cum spunea Iuliu Haţieganu, „naţiunea însemnează unitate de generaţii. Patria însemnează unitate de viitor”. Şi unitatea de generaţii nu trebuie dovedită dinspre astăzi spre ieri, de vreme ce a fost deja săvârşită de ieri spre azi. Locuim în această continuitate, suntem deja aşezaţi în ea. Trebuie doar să o recunoaştem şi să ne punem la lucru în lumina ei.
(Mircea Platon)

 

♦ Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah

Cartea îşi propune o analiză a situaţiei României pornind de la conceptul de ideal. Teza cărţii este că stagnarea, dezinteresul şi silnicia atât de actuale în ţara noastră se datorează absenţei unui ideal naţional. Convins că termeni precum „proiect de ţară”, „viziune”, „obiective naţionale” nu fac decât să escamoteze această problemă, edulcorând-o intelectual, autorul nu se fereşte să folosească un termen ce este – într-un mod cât se poate de elocvent – ieşit din uz: idealul!

Cu ocazia acestei sondări în psihologia abisală a poporului român ies la iveală modele, paradigme, tendinţe şi structuri sufleteşti prezente în viaţa cotidiană, culturală, socială şi politică a României actuale. Deşi având o serie de înaintaşi notabili (dacă e să-i amintim numai pe Constantin Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ştefan Zeletin, Constantin Noica) – o asemenea direcţie de abordare a sufletului poporului român a fost abandonată în vremurile din urmă, în conformitate cu noile „comandamente” ale globalizării şi dez-naţionalizării. Autorul cărţii de faţă are curajul să reia această linie de cercetare, într-un limbaj viu, colorat afectiv şi uneori reactiv.

Problema emigraţiei masive a românilor este plasată în aceeaşi perspectivă a absenţei idealului – singurul capabil de a ţine laolaltă un popor între graniţele unei ţări. Lipsiţi de ideal, românii ajung să se dezintegreze şi să vagabondeze în căutarea unui loc propriu, fără să ştie că locul pe care-l caută este, de fapt, propria ţară, o ţară fondată pe un ideal care să rezoneze cu cele mai adânci niveluri ale simţirii lor.

 

♦ Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Supliment al revistei Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017

Creatorul romanului cinic, la noi, Nicolae Breban, ostil aşa-zisului „fatalism” mioritic, face ca Mioriţa alungată pe uşă, la nivel conceptual, să se reîntoarcă pe fereastră, la nivel epic, prin feminizarea mişcării de rezistenţă naţională, în surprinzătorul său roman Jocul şi fuga.

Când am făcut selecţia primilor nouă prozatori, nu m-am gândit că vor ieşi, din nouă cercuri, alte trei cercuri „danteşti” pentru cele trei tradiţionale provincii româneşti. Constat cu uimire „egalitatea” lor în construcţia României moderne, dar şi a cărţii mele. Au ieşit, fără nici o intenţie, câte trei scriitori, pentru fiecare provincie, care mi-au asaltat subconştientul: Moldova (Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Eugen Uricaru); Valahia: Marin Preda, Eugen Barbu, Mircea Cărtărescu; Ardeal: Liviu Rebreanu, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Uitasem însă contribuţia Basarabiei, cu destinul ei ingrat, de la 1812 încoace. Cele nouă cercuri s-au transformat, de aceea, într-un decameron, cel de al zecelea prozator al construcţiei critice devenind Ion Druţă, cu întreaga dramă a sfâşierii interioare a Basarabiei, dezvăluită încă în cartea mea din 2003, Basarabia sau drama sfâşierii.

Şi ce literatură face fiecare dintre cei zece, şi cum o arhitecturează toţi împreună!

 

♦ Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017

E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – alt­fel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labi­rintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Aura Christi


Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română


Logo-romania-citeste-ro


Noutăți editoriale (Click aici)


Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

 
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
 

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]

Salvează

Salvează

Total 4 Votes
0

Contemporanul

Revista Contemporanul, înființată în 1881, este o publicație națională de cultură, politică și știință, în paginile căreia se găsesc cele mai proaspete știri privind evenimentele culturale, sociale și politice din România și din străinătate. De asemenea, veți fi la curent cu aparițiile editoriale, inclusiv ale editurii Contemporanul, care vă pune la dispoziție un portofoliu variat de cărți de calitate, atât romane și cărți de beletristică, cât și volume de filosofie, eseu, poezie și artă.
Contemporanul promovează cultura, democrația și libertatea de exprimare.

The Contemporanul, founded in 1881, is a national journal for culture, politics and science, including reports on ongoing Romanian and international cultural, social and political events, as well as on quality books brought out by the Contemporanul Publishing in the fields of literature, philosophy, essay, poetry and art.

The Contemporanul Journal promotes culture, democracy and freedom of speech.

www.contemporanul.ro

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button