Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2022
La mulți ani, România!
În loc de editorial
Nicolae Breban • Modeşti la capitolul disidenţă / 3
Dacă e să ne comparăm cu ungurii, cu polonezii, noi trebuie să fim foarte modeşti la capitolul disidenţă. Şi‑n politică, şi‑n literatură.
Evenimente • Academia Română
Erc Typarabic / 4
Student al lui Nicolae Tonitza la Academia de Arte Frumoase din Iaşi şi licenţiat al Facultăţii de filosofie din Bucureşti, Baba a fost influenţat de arta lui Rembrandt, El Greco şi Goya.
„Însemnări din carnetul unui pictor” donaţia „Corneliu Baba” către Biblioteca Academiei Române / 4
Membru al Academiei Române din anul 1963, Corneliu Baba (1906-1997) s-a afirmat ca unul dintre cei mai reprezentativi pictori români din secolul XX.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Lucian Blaga şi Unirea cea Mare / 5
„Întregirea naţiunii în hotarele sale politice fireşti – îşi aminteşte Lucian Blaga în Hronicul şi cântecul vârstelor – era o promisiune ce încă din copilărie mi‑o făceau frunza arinilor, murmurul apelor şi bătaia profetică a aripilor din văzduh. În aerul acestei promisiuni am crescut”.
„Ah, dacă ar şti tata ce s‑a întâmplat”, întorcând capul spre crucea din cimitir. La ieşirea din sat, au auzit dintr‑o curte, în plină noapte, un strigăt de copil: „Trăiască România dodoloaţă!” (Acest „dodoloţ” – explică Lucian Blaga – era, în Lancrăm, cuvântul curent pentru „rotund”).
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Monarhia dinaintea monarhiei. Consacrarea dinastică la români / 6
Catolicul Carol şi protestanta Elisabeta sărutau tot aici icoanele la încoronarea regală din 1881 – aici se plasează episodul coroanei de oţel niciodată purtată de Carol – pregătind momentul în care alt catolic, Ferdinand cel Loial, şi o altă protestantă, anglicana Maria, înconjuraţi de un fast neo‑bizantin se încoronau ca suverani ai unei mari Românii ortodoxe.
După câteva decenii rodnice, cu aceeaşi coroană se încorona singur, simbolic, regele Ferdinand, şi o făcea părtaşă într‑un ceremonial al sacralităţii dinastice pe propria sa regină, încununând aievea o istorie monarhică românească de şase sute de ani.
Lecţia de istorie
Alexandru Porţeanu • Centenarul Încoronării de la Alba Iulia / 8
Anul 1918 a adus poporului român înfăptuirea Marii Uniri, prin actele politice succesive din 27 martie de la Chişinău, din 28 noiembrie de la Cernăuţi, culminând cu cel din 1 Decembrie de la Alba Iulia, care proclamau unirea Basarabiei, unirea Bucovinei şi unirea Transilvaniei cu România.
Academia Română • Evenimente
„Centenarul Încoronării”, Sesiune festivă la Academia Română / 8
Mircea Platon • Putna 1871 – Iaşi, Beilic – 1875 / 9
Austria a fost pusă la zid pentru modul în care, cu o sută de ani înainte, ştiuse să se folosească de corupţia sistemică a otomanilor pentru a smulge Moldovei leagănul istoric locuit de aproape 100.000 de români, precum şi cetatea de scaun şi locul de îngropăciune ale Marelui Ştefan.
Făcând acest lucru, elitele româneşti demonstrau unul dintre foloasele de a avea o ţară, un stat naţional (care în scurtă vreme urma să devină regat independent): şi anume acela că puteai să îţi manifeşti conştiinţa naţională liber şi programatic.
Făcând acest lucru, participanţii, la faţa locului sau în duh, la serbarea de la Beilic împlineau tocmai ideea directoare, programul, am putea spune, Serbării de la Putna. Care era acel program?
Evenimente • Academia Română
„Din istoria vechilor săli de teatru şi de cinema ale capitalei” / 10
Zilele Academice Clujene – Ediţia a XXXV‑a / 10
Din viaţă în viaţă • Constantin Ţoiu. 10 ani de la moarte
Marius Miheţ • Literatura-verité şi tehnica vidului / 11
Adrenalina idealizată de Constantin Ţoiu în artă se pregătea asiduu: ne amintim perioada pledoariilor şi libertăţii critice de la revista Teatrul, unde nota şi cronici despre operă şi balet, chiar despre pictură, acum, iată, despre televiziune şi cinematografie.
Clubul Ideea Europeană
Theodor Codreanu • Eminescu şi provocările culturii moderne (II) / 12
Autorul Florilor răului clasifica literaţii în două categorii: „progresişti” şi „întârziaţi”. Nu‑i aşa că sună cam ca în zilele noastre cu disjungerea între progresiştii „corectitudinii politice” şi conservatorii „iliberali”?
Baudelaire se considera un „întârziat”, un romantic, precum Eminescu. Despre „progresişti” el spunea că sunt gălăgioşii zilei, novatorii răsfăţaţi, preamăriţi. În schimb, întârziaţii sunt cu adevărat purtătorii modernităţii perene, căci sunt negrăbiţi, au spirit sintetizator, vizionar, deşi par „antimoderni”.
Marginalii
Marian Victor Buciu • Soluţia mistică / 13
Romancierul din roman luptă cu uitarea: „Care fărădelege e mai amarnică decât uitarea?” În epilog, Adolf Kunz aminteşte că şi foştii hitlerişti voiau să uite crimele, iar când li se aducea aminte deveneau furioşi.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Spectacolul vieţii / 14
Alex. Ştefănescu a avut această şansă dată deodată tuturor celor din generaţia sa, post‑„şaizecistă”: de a scrie şi a publica, în condiţii de libertate absolută, texte şi volume de nepublicat anterior.
Ambiţia vădită a lui Alex. Ştefănescu a fost aceea de a scrie nu numai pentru iniţiaţi, ci pentru orice cititor, cunoscător de limbă română.
Stilul scriitoricesc al lui Alex. Ştefănescu, diferit într‑o anumită măsură de cel al criticului literar, este unul funcţional, orientat către cititor, „inventat” anume pentru publicul căruia îi este adresat.
Dacă scriitorii ţinând jurnale le ţin în sertar, iar criticii care fac memorialistică aşteaptă vârsta senectuţii pentru a‑şi pune pe hârtie amintirile, Alex. Ştefănescu nu scrie pentru posteritate, pentru cititorul din viitor, ci pentru cel de acum şi de aici.
Polemice
Constantin Toader • Despre pierderea identităţii şi suveranităţii în era „cancel culture” / 16
În zorii democraţiei postdecembriste aveam o ţară, o naţiune şi speranţe mari pentru un viitor demn în Europa. După mai bine de trei decenii, constatăm că am rătăcit drumul, că suntem ameninţaţi cu disoluţia naţiunii, a statului, cu pierderea credinţei şi tradiţiilor, cu ingineria redefinirii identitare prin şcoală.
Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Victor Voicu. Lumea Post-Covid / 17
Credinţa ne dă fundamentul extrem de profund şi de uman. Ţine de firea omului această credinţă. Este genială!
Sunt multe lucrări care analizează comportamentul societăţii umane, al omului „condus” de un sentiment foarte profund, care se numeşte frică. Frica e foarte profundă şi uneori greu de explicat; anxietatea, teama că ţi se întâmplă ceva.
Ortodoxia şi tot creştinismul dă o forţă uriaşă, pornind de la conceptul că unicul creator care a făcut această lume ne-a lăsat-o extrem de raţională, complexă şi interconectată! Este extraordinar.
Eveniment sub egida Academiei Române
Andrei Potlog • România şi civilizaţia românească în Israel – „Anul cărţii în limba română în Israel” / 19
Un imbold pentru promovarea identităţii româneşti şi ebraice ca identităţi fluide, care convieţuiesc şi conlucrează.
Ştefan Borbély • Proza Margaretei Sterian / 20
Povestind în ultima secţiune (Oameni) a volumului Oblic peste lume (1979) o vizită pariziană acasă la „magul” Constantin Brâncuşi, singurele detalii pe care ea le redă vizează masa frugală pe care sculptorul le‑o aşterne oaspeţilor săi şi mustrarea personală că a atins, cu o evidentă tandreţe, corpul Păsării Măiastre.
Bunica mai este responsabilă, în economia existenţială a nepoatei, şi de pasiunea acesteia pentru „peticele frumoase”, pe care le duce cu sine şi la Paris ulterior, prezentându‑i „divinei” Katia Granoff câteva colaje frumoase.
Constantina Raveca Buleu • Enciclopedia Jean‑Jacques Askenasy / 21
Domnul Jean‑Jacques Askenasy este membru de onoare al Academiei Române, distins cu o suită de premii prestigioase şi o prezenţă constantă, întotdeauna fascinantă şi provocatoare, în dialogul ştiinţific şi cultural internaţional.
O lecţie în care se conjugă importanţa dialogului şi construcţia identităţii, altruismul şi excelenţa profesională, serenitatea confruntărilor cu Istoria şi perseverenţa acţiunilor benefice.
Profesorul care pleacă definitiv din România cu o valiză de 38 de kilograme (deşi ulterior va fi acuzat că a luat mobilierul întregului apartament) este condus până la aeroport de toată secţia medicală pe care o coordonase, oamenii sfidând deschis stigmatul virtual al Securităţii pentru a‑şi reconfirma o recunoştinţă şi o solidaritate.
Carmen Dimitriu • Shalom, Israel! / 23
Pe parcursul derulării, proiectul a dat mai mult de atât, inflorescenţe neaşteptate, roade inedite, frumuseţi nebănuite.
Dana Oprica • Binecuvântarea Casei Domnului / 24
Dincolo de evocări ale personalităţilor româno‑israeliene, precum Marcel Iancu şi Ion Pribeagu, am ascultat un colaj de cântece populare româneşti în interpretarea unei fiice a Israelului care vorbea perfect limba română.
PS Timotei Prahoveanul • Poeta Aura Christi şi cântarea luminii. Amintiri de la Ierusalim / 26
Pe urma Luminii şi a stelei luminoase care s‑a arătat la Bethleem, nu departe de Ierusalim, poeta a călătorit, din nou, în Ţara Sfântă.
Întâlnirea cu un om purtător de lumină este, de fapt, întâlnirea cu lucrarea Harului Duhului Sfânt care sălăşluieşte în oameni.
Aura Christi • Treptele fericiţilor / 27
Ne mirăm, ne cutremurăm, ne minunăm şi ne bucurăm, iar şi iar, aşa cum se cuvine de această minune a lumii, cu numele sfânt Yerushalayim, a cărui origine e necunoscută sau, mai exact, îşi regăseşte rădăcinile etimologice în o sumedenie de cuvinte.
Retorica etimologică a semnificaţiei numelui epicentrului monoteismelor lumii e departe de a se opri aici. Ca şi cunoaşterea acestei cetăţi‑miracol. Ori de câte ori o revezi, această urbe a urbelor îţi oferă surprize, tone, megatone de frumuseţe, noutăţi alături de alte noutăţi.
Ne primeşte viceprimarul Ierusalimului şi rabinul Wasserman, păstorul comunităţii israelienilor de origine română, în timp ce ICR Tel Aviv, condus de dl Martin Ladislau Salamon, are uşile închise pentru noi.
Poeme
Aura Christi / 29
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Urât contra frumos / 30
Arta trebuie să aibă ca subiect omul ca actor social, departe de transcendent. Arta este, pe scurt, o modalitate a militantismului politic, din care a fost exclusă estetica.
Arta, cred neomarxiştii (chiar şi artiştii care nu ştiu că sunt încadrabili în această categorie) trebuie adusă în realitatea socială şi transformată în armă. Artiştii sunt, aşadar, simpli activişti politici.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Anii de după „Marele Război”. Mitologii în mişcare / 31
Lecturile recomandate să fie citite în oglindă oferă imaginea clară a mecanismului minciunii de care s‑a prevalat propaganda totalitară, între sintagma „nu vreau război” şi realitatea imediată a faptelor, care se opune dramatic mesajului iniţial.
Descoperim cum s‑a folosit Adolf Hitler de presa democratică într‑o manieră „cum nici un alt dictator n‑o mai făcuse până atunci”, prin intermediul interviurilor, unde se regăsea viziunea sa despre viitor, un viitor unde cuvântul război nu‑şi găsise locul.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Poveşti de iarnă / 32
Povestitorul decide că este permis a colora lucrurile cu ajutorul fanteziei, dar nu şi a le schimba cu totul modul de a fi.
Scrise la persoana întâi de Duffy, poeta îşi poate permite să dea frâu liber unei fantezii care nu ţine cont de graniţe între nivele ale realităţii într‑un elan al îmbrăţişării întregului fiinţei.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • O amprentă dostoievskiană / 33
Citindu‑l printr‑o grilă dostoievskiană, Petre Isachi are dreptate să constate că acest raţionalist excesiv, cu nimb diabolic, incapabil de a se apropia de libertatea harică, stârpind gândul criminal, îşi pregăteşte, temător, trecerea dincolo. Şi o va face chiar în biserică, „spurcând‑o”, într‑un moment de mare sărbătoare: Învierea Domnului.
Ochiul auctorial (pe alocuri, al sociologului) înregistrează discuţiile aprinse ale navetiştilor, copleşiţi de necazuri, denunţă tarele politicienilor nesătui, reconstituie periplul bucureştean al inginerului, chemat în Capitală.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Laura Tătulescu
„Am crescut aproape de Dumnezeu” / 34
Lecturi
Ion Prică • O carte despre iubire / 35
Graţie iubirii, amândouă laturile ale vieţii duhovniceşti se îmbracă şi se împărtăşesc reciproc. Cele două vocaţii sunt chemării ale lui Dumnezeu adresate omului.
Festivalul internaţional al filmului de la Valladolid
Dana Duma • Accesul la filme rare / 36
Un privilegiu, cred, pentru cei care adoră cinematograful de calitate. Mai mult ca în alt loc, publicul local se bucură de revenirea în sălile de cinema, după doi ani de interdicţii şi o revenire parţială la normalitate.
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Uciderea baciului din Mioriţa ca la geţii lui Herodot / 37
Există dovezi sigure că uciderea baciului şi îngroparea lui sunt proiectul unei drame rituale, ce nu se efectuează.
În Mioriţa nu există dovezi despre un omor care să fi avut loc cândva undeva.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Paradisul naivilor, un film de Moscu Copel / 38
În spatele compoziţiilor plastice colorate şi aparent vesele stau traume puternice care îşi găsesc liniştea prin intermediul artei. Fiecare artist are un motiv serios pentru care pictează.
Unul dintre mesajele pe care regizorul le rostogoleşte pe tot parcursul celor două documentare ţine de natura profundă a artei, cea care poate salva, sau cel puţin poate ajuta la supravieţuire.
Teatru
Dana Pocea • Identitate şi identităţi / 39
În contextul unor realităţi multiple (sociale, politice, culturale, cotidiene ori istorice), privind teatrul ca fiind „reprezentare”, cum consideră Roland Barthes, ideea că artistul îşi poate conjuga la infinit personalitatea apare cu transparenţă.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
