Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 05 Mai 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban ● Am devenit ceea ce suntem / 3
După două‑trei secole, am reuşit la 1918 să devenim o naţiune cu egale puteri civice şi administrative.
Marginalii critice
Marian Victor Buciu ● Misterioasa lume a durerii / 4
Pe copertă, romanul trece drept „un cântec”. Deloc, fireşte, epopeic, dictat de o zeiţă.
Văzută ca o bunică, mătuşa e o „vitalistă” a dragostei, cu viaţa călcând peste moarte.
Cronica literară
Ştefan Borbély ● Rromiada / 5
Avându‑l în fundal, ca zeu justificativ, pe histrionizatul Emil Cioran, romanul porneşte de la hotărârea extrem de luminată a directorului Umbră de a ilustra „dotările la standarde europene”.
Marea reuşită a romanului este aceea de a prezenta funcţionarea unei instituţii de stat tracasate, obligate să subziste şi să „performeze” în condiţiile în care ea este asediată.
Eveniment
Ziua Academiei Române – Sesiunea omagială „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naşterea marelui om de cultură” / 6
Academia Română a rămas cel mai înalt for de consacrare ştiinţifică şi culturală al ţării, ce reuneşte personalităţi cu realizări notabile în toate domeniile spiritului.
Sesiunea Comemorativă – Alexandru Surdu / 6
„Ca forma cea mai elevată, sanctuară a conştiinţei sociale, filosofia, prin reprezentanţii ei de seamă, a fost şi a rămas «Stâlpul de foc» al romanităţii”.
Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu ● Coridoarele culturale ale Europei de Sud‑Est / 7
În anul 1974, într‑o formulare sintetică, şi în 1983, într‑o demonstraţie extinsă, am lansat teza coridoarelor culturale, pornind de la caracterul internaţional al extremităţilor Dunării de Jos.
UNESCO, acum mai bine de un deceniu, a luat în considerare ipoteza mea din tinereţe, transpunând aceste coridoare într‑un proiect cu caracter internaţional.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Un joc intelectual rafinat / 8
Protagonistul‑narator al romanului experimentează o suită de decorporalizări simultane, petrecute întotdeauna la ora 1.12 noaptea, urmate de reveniri în real la exact aceeaşi oră.
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Laudă Turnului De Fildeş. Cappella Sistina / 9
Atât de familiar a devenit, în timp, adevărul brâncuşian – „descopăr alte lumi dincolo de lume” –, încât, ori de câte ori mi‑l amintesc, sunt uimită că nu l‑am scris eu!
Din tot ce vezi şi simţi în universurile de dincolo de lume, exprimi, în chip previzibil, o parte infimă; de fapt, prin intermediul tău se exprimă inefabilul.
Lecturi
Theodor Codreanu ● Tăcere şi cunoaştere / 10
Tăcerea morţii transfigurează iubirea întru Fiinţă, „creşterea fiinţei întru sacrificiu”, ca taină a Învierii.
Autorul începe cu ceea ce putem numi ontoestetică a tăcerii, extinsă la tăcerea artistică a lumii, la tăcerea artistică a omului, culminând cu tăcerea filosofică şi teologică.
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop ● Mănăstirea Voroneţ Rediviva / 11
Academia Română şi Biblioteca Academiei Române – locuri unice ale memoriei naţiunii şi credinţei noastre – aduc locaşului ştefanian, la ceas aniversar, omagiul lor plin de smerenie.
Eveniment • Academia Română
Expoziţia „Mănăstirea Voroneţ, 533 de ani de la înfiinţare, 30 de ani de la redeschidere” / 11
Documentele expuse demonstrează dubla misiune asumată de Mănăstire de‑a lungul timpului, cea culturală şi cea educativă, aici funcţionând, secole întregi, o adevărată şcoală de caligrafi, miniaturişti şi traducători din limbile greacă şi slavonă.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ ● Scriitori în postcomunism. despre subiectivitatea practică / 12
„Mitul planificatorului se strecura în conştiinţele nou‑născute. Omul nu mai devine om numai prin oameni, cum zice Fichte, ci prin elaborarea unei subiectivităţi practice”.
„Brusc, totul devenea datat. Noul sufoca. Excedentul de Nou era noua normalitate”.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru ● Departe de ceea ce ţi‑a mai rămas… / 13
Războiul se va face simţit prin prezenţa rece şi nevăzută a inamicului ubicuu: terorismul internaţional. Inamic nevăzut, tăcut şi adesea infiltrat.
Mă gândesc la două perspective ale însemnărilor relatate din aceste zone ale nimănui, care tind să se extindă în lumea noastră tehnologizată.
Din arhivele demnităţii
Mircea Platon ● Diplomaţie culturală şi demnitate naţională / 14
Romanistul Ernst Gamillscheg l‑a prezentat elogios pe Sân‑Giorgiu ca pe unul dintre principalii promotori ai culturii generale şi ai poeziei germane în România.
Nu ştim cât de bine a fost primită de propagandiştii regimului de la Berlin de atunci această transformare a lui Eminescu în geniu care ia în stăpânire cultura germană pentru a o pune în slujba propriilor reuşite.
Eseu
Mircea Braga ● La intersecţia sensurilor. Subteranele mitului / 15
Dincolo de arhitectura sa formală, mitul nu‑şi pierde substratul, nu‑şi suprimă adâncimile, ci le nuanţează.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Eugen Simion „Cu graţia lui Dumnezeu…” / 16
Ceea ce stimez mai mult la Eugen Simion este faptul că‑şi duce viaţa la altitudinea pe care i‑au sugerat‑o munţii ce i‑au înconjurat copilăria.
Se poate vedea ce am gândit, ce gândesc, ce mi s‑a întâmplat cu literatura, cu spiritul epocii.
Să reconstitui aceste destine foarte importante. Nu ştiu dacă o să am timp. Dar oricum, mi‑am făcut datoria faţă de Nichita, pentru că am fost un scutier al lui încă de la debutul său.
Academia de ştiinţe politice şi morale, care face parte din grupul celor patru din jurul. Academiei Franceze, publică în fiecare an un volum despre identitatea franceză. Cred că ar trebui să ne dea de gândit acest lucru.
Semnal editorial
Seria de autor Nicolae Breban
Bunavestire. Ediţie definitivă
Editura Ideea Europeană, 2021
Bogdan Creţu ● Cum se naşte mitul politic. „Micul om” care devine Maître À Penser / 19
Citit şi recitit la 45 de ani de la apariţia sa, Bunavestire şochează în continuare. E o carte vie pe fiecare pagină, o carte profund actuală.
O carte de care te legi greu, dar de care te desparţi şi mai greu. Una dintre capodoperele sigure ale literaturii române.
Naratorul joacă echivoc: nu e nici omniscient, nici nu se mulţumeşte să-şi filtreze observaţiile prin simţurile sau psihicul personajului.
Prin Grobei, autorul creează nu numai o revoluţie tipologică, ci narativizează o idee. Semidoctul poate deveni maître à penser.
„Micul om” a făcut, într‑o epocă în care politicul a creat atâta oroare, saltul, el are idei fixe, puţine, dar fixe şi, dacă se ţine de ele, poate schimba lumea. Grobei are nevoie numai de un maestru.
Niciodată la Breban lucrurile nu sunt tranşate, în alb şi negru. În orice caz, e mult mai importantă nevoia de maestru a lui Grobei decât maestrul în sine.
Proză
Florin Zamfirescu ● A douăsprezecea treaptă / 22
Păstrează‑mi, Doamne, bunul-simţ şi ajută‑mă să mă pun în locul aproapelui meu, asta doar fiindcă Tu, Doamne, îmi eşti atât de departe, iar în locul Tău nu pot să pun nimic altceva…
Nu ne părăsi tocmai acum, Doamne, nu ne trimite iarăşi în lăcaşurile întunericului, fiindcă dacă ne‑ai făcut nemuritori, vom reveni iarăşi şi iarăşi.
Lecturi
Liliana Danciu ● Literatura ca „evadare în adevăr” / 23
Titlul studiului – Vindecarea prin literatură. Reprezentări ale maladiei în romanul românesc (1960‑1980) – accentuează ideea optimistă şi generoasă a vindecării prin literatură.
Alina Bako observă cele două etape parcurse de scriitorii perioadei pentru ca, armonizând literatura şi medicina, „să producă sens şi cunoaştere”.
Semnal editorial
Mirel Taloş, Strania poveste a unui pian / 24
Mirel Taloş se bucură atât de aprecierea lumii literare – prefaţa unuia dintre romanele sale, Undeva în Transilvania, purtând semnătura reputatului scriitor
şi academician Nicolae Breban „ca un blazon de nobleţe” –, cât şi de cea a publicului.
Viaţa muzicală
Sorana Mănăilescu în dialog cu Marcel Frandes
George Enescu – „Una dintre adevăratele minuni ale lumii” / 25
George Enescu era o fire modestă şi, după vorbele lui Yehudi Menuhin, era „una dintre adevăratele minuni ale lumii”…
George Manoliu studiase la Paris, îl auzise pe Enescu în recitaluri şi concerte şi ne povestea cu veneraţie despre charisma violonistului.
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Femeia în oglinda poeziei / 26
Sabie de lumină, titlul ales de Rodica Braga, este, desigur, sabia Mielului din Apocalipsa, un trop al cuvântului de început şi de sfârşit, identificat cu Iisus‑lumină.
Un poem de…
Aura Christi / 26
Profil
Adrian Dinu Rachieru ● „Ziua verde” a poeziei / 27
Despre poet s‑au rostit, în timp, câteva sentinţe, a căror rememorare e utilă. Aplecat spre filosofare, el e sensibil la „invazia sacrului”.
Nicolae Panaite ne invită în orizont sacral, deplângând – într‑o lume dezvrăjită – tocmai îndepărtarea „de cer”.
Polemice
Magda Ursache ● Cancel: istorie, cultură, identitate / 28
Shakespeare începe să fie interzis în universităţi americane, ca „albist”, antisemit, misogin. Aida e des‑cântată ca rasistă.
Când am văzut pe internet pancarta agăţată peste Mica Sirenă – ca rasistă – mi‑am zis că Saloanele cu numărul 9 vor fi curând mai ocupate decât secţiile ATI.
Evenimente • ICR
Miruna Olteanu ● Colectiv, parcurs istoric la Oscar, cu sprijinul Institutului Cultural Român / 29
„Ştiam încă din noiembrie, anul trecut, când, prin prisma menirii ICR, am decis să susţinem expunerea internaţională a filmului colectiv, că urmează un parcurs excelent al acestui documentar regizat de Alexander Nanau”, declară Mirel Taloş.
Institutul Cultural Român – Calendarul diplomaţiei culturale / 30
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● To bibi or not to bibi / 30
Antologiile Contemporanul
Pavlina Pampoudi
Traducere şi prezentare de Angela Bratsou / 31
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini ● Sensul metaforelor şi alegoriilor din Mioriţa / 32
Nimic nu este concret în Mioriţa. La o lectură atentă, ceea ce pare a fi concret şi întunecat simbolizează abstracţiuni luminoase.
În unele variante ale Mioriţei, ciobanul vorbeşte de nunta sa cu o mireasă în cer, iar în alte variante cu o Fată Frumoasă pe munte.
Artă populară
Silvia‑Valentina Zamfir ● Artefacte din colecţia muzeului „Nicolae Minovici” / 33
Patrimoniu naţional
Felicia Raetzky ● Ada Geo şi Cornel Medrea. O poveste sculpturală / 34
Antologiile Contemporanul
Friedrich Hölderlin tradus de Christian W. Schenk / 35
Poemele lunii
Ignatie Grecu / 35
Film
Dana Duma ● Despre oameni şi like‑uri / 36
Prezentat vara trecută în premieră mondială la Festivalul de la Moscova, de unde s‑a întors cu premiul „Keen Eye”, acesta a trecut prin mai toate cinematografele.
Cronica plastică
Luiza Barcan ● O incursiune în „arheologia” imaginii / 37
Cei doi artişti timişoreni expun în 2021 pentru prima dată împreună, într‑un oraş din sud‑vestul României, ceea ce se înscrie, evident, în coordonatele unui schimb cultur
al necesar.
Încadrabili, fără nici o îndoială, în grupul destul de numeros al pictorilor contemporani gestualist‑abstracţi, cei doi artişti timişoreni vin cu o notă particulară de sensibilitate cromatică.
Din arhivele demnităţii
Corina Iliescu ● Personalităţi europene de origine română. Elena Văcărescu (1868‑1947) / 38
Cultivată, cu o inteligenţă vie, având studii la Sorbona, Elena Văcărescu a făcut parte timp de patru ani din suita Reginei Elisabeta. În acel context l‑a cunoscut pe prinţul Ferdinand, viitorul rege al României.
Teatru
Dana Pocea ● Meyerhold şi ipostaze ale grotescului / 39
Meyerhold încheia o conferinţă ţinută în faţa regizorilor din teatrele dramatice cu propoziţia: „Trebuie neapărat să visăm la o platformă a îndrăznelilor”.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
