Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2020
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • Prestigiul unui timp / 3
Trecutul meu, pare a‑mi şopti un vecin, e amplu, fastuos, enorm; fals, adeseori, el nici nu prea a existat, în sensul nu numai că s‑a repetat stereotipic…
Aş avea, se pare, prestigiul unui timp lung, încărcat de tot felul de evenimente, din care eu pot alege, după voia, temperamentul sau aroganţa mea firească.
Profil
Marian Victor Buciu • Duhul religios adia peste duhoarea politică / 4
Ideologia nu se împiedica de religie în proza literară. Închisoarea de afară nu pusese lacăt pe biserică.
Iată şi o idee, un gând, o convingere a străinului cerşetor, care este şi calea de integrare şi responsabilizare: „Totul e faptă!”
Cronica literară
Ştefan Borbély • Două volume de proză / 5
Contraponderea fantasticului graţios al ceremoniilor medievale descrise – foarte rafinat – în povestire o reprezintă dizgraţiosul mundan al experienţelor cotidiene.
Paul e dat afară pentru că spune un banc politic şi ajunge, ulterior, paznic al unei „hrube”, adică al unui vast depozit de recuzită teatrală.
Lecţii de istorie a filosofiei
Alexandru Surdu • Lucian Blaga între pozitivism şi spiritualism / 6
Cu toate acestea, filosoful, mai mult ca oricare creator, a fost întotdeauna fiul timpului său, iar tendinţa către universalitate a fost o rezultantă a unor forţe particulare.
Filosofia lui Lucian Blaga pare să reprezinte o tendinţă contrară, de reîntoarcere a universalului către particular. Nu de ridicare spre universalitate, ci de coborâre, cu universal cu tot.
Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu • Note geopolitice. Europa centrală şi Europa de Sud‑Est / 7
În 1933, la al VII‑lea Congres de Ştiinţe Istorice de la Varşovia, profesorul praghez Jaroslaw Bidlo vorbea despre o graniţă dintre Europa centrală şi Europa sud‑orientală.
În noua construcţie a Europei, regiunea va avea un rol major în raporturile continentului nostru cu Asia Occidentală, cu Orientul Apropiat şi cu Maghrebul, pe un drum care conduce către Asia Centrală şi Extremul Orient.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Autobiografie lirică: Doina Cetea / 8
Volumul mai conţine istoriile fragmentare, inclusiv cele de dinainte de Istorii, transfigurări lirice ale rădăcinilor „cetice” ale poetei, consumate la intersecţia unei genealogii fabuloase.
În textura poematică a Doinei Cetea se reunesc geografii şi memorii ficţionalizate, proiectate în universuri magice şi totuşi familiare, recognoscibile, populate de personaje legendificate.
Surâsul prinţului mîşkin
Aura Christi • A scrie, a citi, a visa / 9
Luneci sub semnul viselor – reveria fiind un instrument de sondare a fiinţei – până simţi distinct acel miros de extracţie eminesciană: „mirosul specific de pământ proaspăt al propriului” suflet.
Ca să te regăseşti, să redevii tu însuţi adică, ceva mai profund şi incomparabil mai puternic, ascuns în forul tău lăuntric, te smulge fluviului viu al vieţii…
Lecturi
Livia Ciupercă • Despre credinţă şi cultură / 10
O vinovată „răsturnare a valorilor” care „provoacă o derivă axiologică” (Vasile Bănescu). Şi cât de dăunătoare sunt formele de „persuasiune şi de manipulare” a elevilor şi studenţilor noştri!
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • Transilvania – etape spre modernitate / 11
Românii (numiţi de străini valahi) erau prezentaţi de către izvoare drept urmaşii romanilor şi drept vorbitori ai unei limbi neolatine.
Creştinarea strămoşilor românilor s‑a făcut în limba latină, dar organizarea bisericii românilor s‑a realizat după modelul bizantin, preluat prin filieră slavă.
După căderea comunismului, a început o nouă etapă, de dezvoltare liberă a vieţii bisericeşti din România şi din Transilvania.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Poezia din ştiinţă şi ştiinţa din ficţiune / 13
Meritul lui John Hands stă în sistematizarea coerentă a conceptelor generale care au alcătuit ceea ce suntem astăzi.
Cititorii vor intui în evoluţia omului ca proces cosmic nimic altceva decât literatura mare pornită din credinţa (ne)desăvârşirii.
Polemice
Mircea Platon • Suflete moarte / 14
Polonia şi Ungaria sunt ţări cu performanţe economice, educaţionale şi cu statut politic internaţional net superioare celor ale României.
„Tanti UE, ia uite ce fac Polonia şi Ungaria” spun guvernanţii noştri, şi Tanti UE ne mângâie pe creştet înainte de a pleca la film cu băieţii mari, Ungaria şi Polonia.
Eveniment: Platforma Civică Împreună – Contemporanul – Ideea Europeană
Nicolae Săcrieru • Deşcolarizarea României. Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc / 15
Mircea Platon arată, piesă cu piesă, cum a fost făcut praf şi pulbere învăţământul românesc, reţeaua de şcoli de elită construită timp de mai bine de două secole.
Scriitorul Mihai Gheorghiu, vorbind despre starea nefastă în care se află învăţământul românesc astăzi, a plasat‑o pe aceasta în contextul unei crize mai largi a civilizaţiei.
O carte‑eveniment: Mircea Platon, Deşcolarizarea României…, editura Ideea Europeană, 2020
Gheorghe Fedorovici • Ziua mondială a profesorului nou / 16
Analfabetismul funcţional al tinerilor nu este efectul regretabil al unor încercări mai mult sau mai puţin inspirate de a îmbunătăţi din mers învăţământul public din România: este însuşi obiectivul acestor reforme.
Să contribui la apariţia unei noi generaţii de elevi instruiţi este, desigur, un lucru nobil; dar să faci posibilă apariţia elevului nou – a omului nou – este ceva eroic.
Ce este cu adevărat grav şi marchează inconfundabil apariţia profesorului nou este setul lui de convingeri, care‑l plasează mai degrabă în cadrul instituţiei spiritului dilematic, op
usă tradiţiei culturii româneşti organice.
Abandonate sau reluate, suprapuse uneori, venite din direcţii politice diverse, toate aceste proiecte de reformă au urmărit în fapt un obiectiv comun reperabil în textele oficiale citate şi discutate în Deşcolarizarea României: destructurarea învăţământului românesc sub pretextul descentralizării lui.
Din arhivele demnităţii
Mihai Gheorghiu • Platforma Civică Împreună / 18
Platforma civică apolitică ÎMPREUNĂ este compusă din oameni care, înainte de a‑i cere României ceva, vor să o slujească.
Platforma civică ÎMPREUNĂ, cea mai mare şi profundă formă de unitate a societăţii civile din România, compusă din 506 ONG‑uri, 130.000 de membri susţinători, realizând, până în prezent, demersuri internaţionale împreună cu peste 250 de ONG‑uri din 8 ţări. Şi aceasta pentru că România are o societate civilă care susţine valorile identitare ale poporului român, în context european.
Modele
Adrian Majuru • Doctoriţa reginelor României / 19
Schimbarea cea mai mare din viaţa ei s‑a întâmplat în anul 1898, când a venit la Bucureşti, pentru a învăţa anatomie patologică cu Victor Babeş.
O carte‑eveniment
Nicolae Anastasiu • Pandemia Covid‑19 în România / 20
Cunoaştem prea puţin despre originea virusului, această moleculă submicroscopică, şi boala pe care o provoacă.
Nu mai ştim cum să ne apărăm. Lumea din domeniul biologiei şi medicinii a intrat în alertă de gradul zero.
Clubul ideea europeană
Josu de Solaun: „Datorez totul României…” (II) / 21
A fost unul dintre visurile mele să cânt la Ateneul Român. În experienţa concursului există şi o poveste foarte curioasă. Petrecusem ani în şir studiind înregistrările marii pianiste românce
Maria Fotino.
Muzica lui Enescu nu este suficient de bine cunoscută şi, atunci când este cunoscută, se percepe într‑o viziune distorsionată a operei şi a stilului său compoziţional.
Clubul ideea europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Sorin Lavric
„Eul nu e sinele, iar conştiinţa de mine nu e conştiinţa de sine” / 23
Filosofia înseamnă forţa de a te ridica asupra mediocrităţii tale atunci când dai peste un gânditor a cărui forţă te urcă pe orbita spiritului.
Filosofia te solicită, filosofia te împiedică să fii mediocru, filosofia îţi dă până la urmă un sens şi o stimă faţă de tine însuţi, pentru că faci ceva greu, care nu este la îndemâna oricui!
Eseu
Mircea Braga • Pe calea oracularului / 25
Considerând fraza rostită de Sadoveanu în faţa participanţilor la adunarea masonică din 27 ianuarie 1935 ca fiind şi o schiţă de proiect, îi vedeam şi o altă semnificaţie, cu trimitere la acele practici arhaice.
Semnal editorial
George Banu • Scrisori pe timp de ciumă / 26
Totul în aceste scrisori mi se părea contrar Scrisorilor persane ale lui Montesquieu. Acolo totul era bazat pe surpriză şi derută, pe mirare şi dezorientare, aici, dimpotrivă, mă conforta proximitatea, identificarea locurilor, a pieţelor, a oamenilor, a gesturilor.
Octavian Hoandră • Jurnal de pandemie / 26
Medicina armatei face bine. Sunt, sub arme, medici excepţionali care, în stare de asediu, au puterea de a lua decizii radicale. Generalul Victor Voicu, vicepreşedintele Academiei, e un exemplu de performanţă, dăruire şi patriotism.
Eseu filosofic
Vasile Muscă • Ideea de geniu în cultura europeană / 28
Creaţia genială constituie poate cea mai mare taină a lumii care ţine, cum spunea Lucian Blaga, de ordinea misterelor cosmice. Şi, desigur, cel mai dificil de înţeles şi explicat.
Oare cine ar putea descifra ce energii şi impulsuri ascunse s‑au declanşat în sufletul lui Michelangelo când a pictat în capela Sixtină Judecata de Apoi, al lui Beethoven când a compus Missa solemnis sau al lui Dostoievski când şi‑a scris romanele?
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan • Aura Christi în engleză / 29
Care este ipostaza Aurei Christi din Orbita zeului, aleasă de traducătorii versiunii engleze – un universitar american, Adam J. Sorkin, şi altul român, Petru Iamandi – ai unui volum apărut anterior în greacă, italiană, ebraică, spaniolă şi chineză?
Marginalii
Theodor Codreanu • Gândirea cuantică la români. Fragmentarium / 30
Lucian Blaga este printre cei dintâi mari filosofi români care înţelege importanţa fizicii cuantice în istoria modernă. El o numeşte noua fizică.
Cercetarea – spune Karl Popper – este calea de la îndoială la credinţă, de la fapte la stabilirea legilor. Legea, aşadar, este obiectul credinţei omului de ştiinţă.
Polemos
Adrian Dinu Rachieru • Cioran, un „romantic întârziat”? / 31
Recent, renumitul eminescolog, cu un doctorat la Pisa despre Eminescu şi Leopardi, a tipărit un nou volum, recitindu‑l pe Cioran sub „auspiciile romantismului”.
Corespondenţă din franţa
Victor Ravini • Avangarda literară şi folclorul românesc / 32
Nicolae Milescu Spătarul scrisese la Stockholm în 1666 o lucrare despre jansenişti, la cererea regelui Ludovic al XIV‑lea.
Evenimente • ICR
Miruna Olteanu • Lasse Söderberg: „Marin mi‑a devenit bun prieten” / 33
Sunt recunoscător pentru premiul în sine, care îmi dă atât un respiro financiar, cât şi un suport pentru aprofundarea scrisului.
Polemice
Magda Ursache • Viaţa ca literatură şi literatura ca viaţă / 34
În flora (şi fauna) exegetică, Florentin Popescu e floare rară: ne citeşte pe toţi. Preţ de şapte volume, ne face portrete în peniţă, de la seniori la debutanţi.
Mă întâlnesc cu colegul meu de liceu şi în credinţa că viaţa e un pretext pentru scris, că scrisul e un mod de a supravieţui.
Arte plastice
Luiza Barcan • A XII‑a ediţie a bienalei „Ion Andreescu” / 35
Pentru viaţa artistică buzoiană cei doi stâlpi de rezistenţă îi reprezintă tocmai cele două evenimente mai sus enunţate.
O a doua foarte plăcută surpriză a fost, fără îndoială, calitatea superioară a lucrărilor propuse spre expunere.
Din analele timpului
Maria‑Camelia Ene • Casa Lenş‑Vernescu / 36
Noul proprietar al casei, Gună Vernescu (1830‑1900), a fost un activ politician liberal care îndeplinea funcţii de ministru, preşedinte al Camerei Deputaţilor şi al Senatului.
Călătorii străini care au vizitat Bucureştii înaintea perioadei regulamentare au menţionat schimbările survenite în arhitectura caselor din Bucureşti.
Arte plastice
Elena Olariu • Semnificaţia unei expoziţii / 37
Muzeul Municipiului Bucureşti va găzdui în anul 2020 o expoziţie specială, dedicată celei mai importante pictoriţe din Basarabia, marcând un eveniment cultural major.
Un demers care va impune reevaluarea istoriei artei româneşti, readucând în matca naţională creaţia unor importanţi artişti din Moldova de pe malul stâng al Prutului.
Civilizaţie românească
Silvia‑Valentina Zamfir, Mădălina Ioana Manolache • Motivul ornamental hora / 38
Hora satului ancestral era un simbol, o valoare cu care satul se mândrea. În trecut, acest obicei reprezenta un element nelipsit din cursul firesc al vieţii de la ţară.
Civilizaţie românească
Adrian Lesenciuc • Între lumi / 39
Corespondenţă din ţara sfântă
Dragoş Nelersa • Un tratat istoric / 39
Nu ştim ce ne va aduce viitorul şi ce soartă va avea acest acord, dar pasul spre normalizare este unul istoric şi de o însemnătate esenţială.
Dincolo de avantajele economice sau culturale, Israelul a devenit un actor regional puternic, cu multe de oferit în jocul strategic din Orientul Mijlociu.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
