Contemporanul nr. 3 Martie 2025

Contemporanul nr. 3 Martie 2025

Dezbaterile Contemporanul
Nicolae Breban – Aura Christi • Reveniți la sistemul clasic de educație, construit după modelul Spiru Haret! / 3
Alături de junimistul Titu Maiorescu, exclamăm cu un calm al valorii, de neclătinat: „În lături!” falsei și păguboasei așa‑zise reforme a învățământului preuniversitar și universitar.
Ioan‑Aurel Pop • Noua ofensivă contra istoriei și geografiei / 3
În discuție e viitorul țării noastre. Iar în sprijinul acestuia vin: trecutul Țării Românești, credința, identitatea națională, limba română, tradiția, istoria, cultura neamului românesc și – asta în primul rând! – respectul și admirația față de marii Întemeietori, față de Strămoșii și Părinții noștri.
Sute de miniștri ne‑au vegheat în acești ultimi 35 spre 36 de ani, dintre care câteva zeci la Educație, și s‑a ales praful.
Grija pentru reformarea școlii a fost în prim-plan, mereu, dar reformarea a cuprins, de cele mai multe ori, forma și nu conținutul, aparența și nu esența.
Oare este periculos sau inutil ca elevii să mai învețe de împăratul Traian, de daco‑romani, de slavi, de Basarab și de Ștefan cel Mare? Cum am putut ajunge așa de troglodiți în acest secol al XXI‑lea?
De când e lumea erau „vacanța mare”, „vacanța de Crăciun” și „vacanța de Paști” și toate mergeau relativ bine. Nici măcar regimul cel odios nu s‑a atins de această structură. Acum, marii „experți”…

Mircea Platon • Ministrul post‑adevărului / 5
Pentru a înțelege noile panglici trasate prin lanurile din ce în ce mai modificate genetic și mai otrăvite ale ogorului educației din România, voi merge doar la ceea ce știm, la fapte.

După cum arăta un studiu realizat de Institutul de Științe ale Educației în 1994, analfabetismul funcțional afecta 10% din elevi care absolveau clasa a VIII‑a.
Astăzi, rata analfabetismului funcțional afectează între 40 și 50% din elevii care termină gimnaziul, adică a crescut cu 400‑500% față de anul 1994.

Dl David pornește, așadar, cu oamenii și ideile vechii reforme la o nouă reformă pe care și‑o dorește fundamentală și, mai ales, de sus în jos.
E inadmisibil ca, în contextul în care lumea occidentală se scutură de progresism, noi să avem un țârcovnic al woke‑ismului în fruntea școlii românești.
Chiar și acum, după decenii bune de îndulcire a profesorilor cu fonduri și schimburi de experiență, cred că majoritatea dintre ei, dacă ar fi lăsați să aleagă, ar prefera școala clasică.
În loc de o restaurare a școlii, dl David anunță că vrea să introducă „Stil de viață sănătos”, o nouă disciplină opțională în noile
planuri-cadru.

Constantin Toader • Mankurtizarea woke în statul eșuat / 8
Totuși, cum este posibil ca un membru al Academiei Române să nu cunoască sau să nu înțeleagă statutul instituției, scopul celui mai important for științific al țării? Cum poți fi universitar, rector, înalt demnitar al statului român și să ignori Constituția, ori să nu înțelegi prevederile ei, chiar dacă poți să le citești?
Lansat în anii 1998‑1999, programul anulării identității naționale a fost aplicat pas cu pas, fără să trezească mari suspiciuni și dezbateri, inițiativele contestatare, altfel extrem de puține, fiind sortite eșecului, o forță teribilă, invizibilă, protejând cu un adevărat câmp de forță noua versiune a Experimentului Pitești pusă în operă de binomul USAID – Open Society.
Alinierea planetelor prin relevarea scopului USAID – CIA – Soros, furtul tezaurului dacic dintr‑un hambar din fundul Olandei, acolo unde fusese aruncat de diplomația culturală a doamnei Raluca Turcan, la care s‑a adăugat terapia de șoc inițiată de ministrul Daniel David pentru eradicarea identității naționale și a culturii generale din școala românească au dus la o trezire a multor dascăli din somnul ideologic.

Cronica literară
Ștefan Borbély • „În căutarea românului perfect” / 10
M‑a mai surprins și faptul că, după menționarea ei în Introducere, lucrarea Mariei Bucur nu apare citată în corpul cărții, deși ea rămâne, până acum, textul de referință al disciplinei.
În iureșul revoluționar al anului 1990 am crezut sincer că, după ce lucrurile se vor fi așezat cât de cât și surescitarea se va stinge, istoricii români vor lua cu asalt arhivele vieneze și budapestane.

Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Luceafărul eminescian ca obsesie constructivă / 11
Primul pas al acestui sofisticat exercițiu arheologic îl reprezintă izolarea considerațiilor eminesciene privind funcția poetică și a implicațiilor codului simbolic al poetului.
Ancorată în critica textuală, demonstrația volumului încorporează o cultură hermeneutică impresionantă, impulsul ei prim constituindu‑l sintagma „noutății eminesciene”.

Antologiile Contemporanul
Daniel Cristea‑Enache • Cinematograful gol. Copii de asfalt / 12
Îmi puneam imediat şortul, tricoul, ciorapii, adidaşii şi mă năpusteam cu capul înainte pe scări, doritor să nu ratez ceva din ce se‑ntâmplă afară.
De la etajul trei, şerpuiam dexter pe balustradele de plastic care, flexibile, nu se rupeau.

Agenda culturală
Nicolae Coande • „SpectActor” / 12

Lecturi
Constantin Coroiu • Junimea – cultură, politică, masonerie / 13
Convorbirile literare, revista care dă seamă de procesul de modernizare a culturii noastre. O publicație definitorie privind fenomenul inegalabil și incomparabil care a fost Junimea.
Deși istoria nu se judecă cu dacă, nu‑ți poți reprima o întrebare: ce ar fi fost cultura română fără această construcție de anvergură europeană?!

Lecturi
Marius Miheț • Proiecțiile cuvintelor‑monade / 14
Accentul pozitiv trimite la faptul că scriitoarea a avut parte de o bătrânețe lungă, sau poate pentru că folclorista, pictorița și scenografa de altădată se reinventează.
„Inițierea Lenei Constante în seninătate este probabil cea mai frumoasă poveste din aceste istorii tragice”.

Eseu
Theodor Codreanu • Cânta la Putna o vioară / 15
Tată, am cântat Daciei întregi este o basnă măiastră prin care, un fapt istoric din august 1944, Bucovina își rostește un viguros protest împotriva proaspetei detruncheri a României, cu aceeași semnificație ca în anul 1884, când Nicolae Petra‑Petrescu o pune în seama lui Ciprian Porumbescu, în cadrele serbării de la Putna din august 1871.

Cronica literară
Andrei Simuț • Romanul ca aventură arhivistică / 16
Marea dilemă a cititorului acestei cărți, căreia îi dă glas chiar autoarea, este dacă nu cumva un splendid roman distopic, antitotalitar, religios, apocaliptic, având chiar reverberații SF, nu a fost cumva deturnat prin analiza și judecarea cazului lui Anton Makarenko.
Narațiunea primei reprezentări despre comunism, cea în care martorii primeau în sfârșit cuvântul după ani de chinuri și tăcere, depindea, poate mai mult decât celelalte tipologii de reprezentare, de aceste verdicte, de ideea de proces finalizat al comunismului.

Credință și cultură
† Timotei Prahoveanul • Preotul Ilie Ilisei / 17
La începutul veacului al XX‑lea, istorica zidire nu era o vestită lavră, cum a devenit la jumătatea secolului.

Corespondențe din Grecia
Angela Bratsou • Mituri, aceleași și altele / 18
Grecul Daniel Filippidis este primul care a folosit numele de România, în lucrarea sa Istoria României tipărită în 1816 la Leipzig.

Privește cerul!
Gelu Savonea • Basilica Pontificia de San Miguel din Madrid / 18
De o erudiție și inteligență recunoscute în epocă, Isabela înțelege să intre în jocul diplomatic al casei din care provenea.
Să privim spre cupola eliptică, spre curbele grațioase ale profilaturilor interioare și exterioare, fluiditatea bolților și contururilor, planului și elevației, ce i‑ar cutremura de invidie până și pe maeștrii modernismo‑ului spaniol.

Editura Ideea Europeană • Avanpremieră editorială
Aura Christi • O lecție de demnitate / 19

Lucreția Lustig • Luminație / 19
Adrian Vasilescu • O performanță extraordinară / 20
Miron Nicolescu, Gheorghe Vrânceanu, Grigore Moisil, cărora li s‑au alăturat treptat academicianul Costin Nenițescu, unul dintre cei mai mari chimiști din lume, academicianul Ștefan Milcu, alți numeroși savanți erau prezenți seara, deseori săptămânal, la mesele noastre rotunde.

Corespondențe din SUA
Mirela Roznoveanu • Emil Cioran în tinerețe. Politizare și scandal / 21
Iată globalismul afirmat ca doctrină antinațională, pe care, de fapt, se bazează studiul Martei Petreu.
An Infamous Past/ Un trecut infam, urmat de E.M. Cioran and the Rise of Fascism in Romania/ E.M. Cioran și ascensiunea fascismului în România – este o falsificare crasă. Cioran nu a fost un ideolog al fascismului și acesta nu s‑a clădit în România datorită lui. El a fost jurnalist și scriitor, și nu ideolog politic. Politizarea vieții filosofului a devenit o sursă de glorie nejustificată.
Eseul e dificil de citit pentru că este scris de o persoană formată într‑o societate radical de stânga care scrie despre o persoană liberă și foarte tânără care a trăit în libertate și ale cărui idei – multe! – formulate acum 90 de ani contrazic și stângismul, și globalismul.
La 2 august 1934 moare președintele Hindenburg; Hitler, devenind președinte și fiind cancelar, s‑a autointitulat Führer. În mod eronat, Marta Petreu îl numește Führer înainte de această dată, și tot eronat trece în trecut legi și acțiuni pe care Hitler le‑a promulgat mult mai târziu.
Conform ziarelor din Germania acelui timp, Cioran a scris despre ce a citit. De unde până unde acum, scrie Petreu, el este „fully converted to Hitlerism”/ convertit pe deplin la hitlerism?

Un atac grosolan la Cioran / 24
A‑l considera, apoi, prin contaminare, un convertit la nazism doar pentru că respira aerul Germaniei, îi citea ziarele și le rezuma în articole trimise la București și pentru că apoi a trecut multe din acele idei într‑o carte de tinerețe, este ca și cum am considera‑o pe Marta Petreu filosof marxist și neomarxist pentru că a trăit, studiat, publicat în România comunistă.
Paginile Martei Petreu nu prezintă analiza unui gânditor, ci relatarea impresionistă a cuiva dintr‑o țară de stânga a dictaturii comuniste și cripto‑comuniste după 1989 și care va acorda note, va plasa etichete și va pune în ghilimele tot ceea ce contravine stângii marxiste, globaliste, antinaționale și anticreștine.
De ce elitismul este aberant? „Elitism”, mereu în ghilimele, îi face autoarei alergie. Care este normal, fiecare țară are elitele ei și unele pot fi și aberante, cum sunt în US elitele woke, de extrema stângă. Dar nimeni nu le pune în ghilimele pentru a le pune sub semnul întrebării existența.

Cărți
Marian Victor Buciu • Vis și destin / 26
Romancierul continuă facerea epică nu numai prin delegarea naratorului, dar și prin intermediari‑actanți de sorginte romantică, barocă, adică ambigui, impuri existențial.
Vis și destin: cuprinse în dialectica poetică. Un realism nețărmurit cantonează în aparență.

Lecturi
Iulian Boldea • Martor al nesomnului cuvintelor / 27
Spirit erudit, fantast şi livresc, Mircea Ciobanu a ilustrat, în cărţile sale, teme importante (suferinţa, destinul şi avatarurile lui, libertatea, vina, trauma şi expierea).
Bolnav de „ispita veciei”, poetul notează metamorfozele elementelor, degradarea organicului, insinuarea maladivului şi a neantului în resursele vitalului.

Ideologii contemporane
Mirel Taloș • În căutarea sincronizării / 28

Corespondență din Austria
Hans Dama • Expoziţie Mihai Eminescu la Viena / 28

Corespondențe din Suedia
Prezentare și traducere de Dorina Brândușa Landén. Gustaf Fröding / 29

Polemice
Magda Ursache • O scrisoare deschisă / 30
Trebuia să se audă vocea sonoră, dar singulară, a lui N.Breban, pentru care atacul la Cioran al Martei Petreu denotă „carierism cultural josnic”.
Am citit și recitit scrisoarea dvs. către „dragii confrați” din Filiala Iași a USR și scriu așa pentru că sigla Uniunea Scriitorilor din România nu mai e a noastră.

(Con)texte • O carte‑eveniment
Maria‑Ana Tupan • Hârca și coiful / 31
De unde venim, cine suntem și unde mergem? Miorița lui Ravini e o încercare reușită de răspuns la această străveche și copleșitoare interogație.
Interpretarea acestei opere folclorice de valoare universală este atât de originală, încât autorul s‑a simțit obligat să‑și întemeieze argumentația pe surse de incontestabilă autoritate și relevanță.

Cronica plastică
Luiza Barcan • Transparențe și oglindiri / 32
Cred că amintirea aceasta, a mamei, definește cel mai bine destinul artistic al fiicei, opțiunile ei artistice viitoare, tehnica de lucru predilectă.
Rămân înscrise în biografia artistei zilele petrecute în călătoriile de lucru în Delta Dunării, împreună cu mama sa și cu prietena lor mai în vârstă Medi Wechsler, zile pe care Maria Constantin le evoca.

Agenda academică
Academia Română: „Anul Cardinal Iuliu Hossu” / 33
Sesiunea marchează debutul „Anului Cardinal Iuliu Hossu”, instituit prin Legea nr. 290/2023 „pentru celebrarea vieții, operei, personalității, martiriului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri și a eforturilor depuse pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului” de Cardinalul Iuliu Hossu.
Acad. Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române, la Sala „Dalles” / 33
Este arestat și întemnițat în închisorile comuniste ca urmare a activității sale de apărare a credincioşilor greco‑catolici, a refuzului de a renunţa la credinţa greco‑catolică şi a respingerii scaunului mitropolitan al Moldovei.

Film
Dana Duma • Suprarealistul David Lynch / 34
Este sentimentul apăsător care ne rămâne după vizionarea lungmetrajelor sau scurtmetrajelor semnate David Lynch. El reuşeşte să ne transmită mereu senzaţia că asistăm la descrierea „infernului cotidianului”.
O imensă poftă de a (re)vizita universul cineastului cu reputaţie de suprarealist a animat suflarea cinefilă de la noi şi de pe alte meridiane.

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Carmen Maria Cârneci. Planeta Artă / 35
Ca dirijor, în contact cu numeroase creații, mai ales moderne și contemporane, am dorit să extrag din fiecare partitură și să transmit expresia, ceea ce am considerat esențial.

Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Aici nu intră nici Dumnezeu dacă n‑are legitimație de serviciu! / 36
Peste mine nu trece nici Stalin cu tancu’!
Eram patru țări puternice la exportul de tractoare: USA, Franța, Italia și România.

Cultura între Stockholm și Paris
Sînziana Ravini • „Literatura rea este bună” / 37
Mă întreb câte relatări similare vom citi în următorii ani. Literatura Me Too, care este deja numită „literatura post‑Me Too”, va schimba ceva pe termen lung?

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Maxim Dumitraș: Peisajul și artistul / 38
Lucrările realizate aici dobândesc, cumva, o adevărată viață autonomă, cresc, se dezvoltă și se modifică odată cu trecerea anilor.
Legat de tradiția și cultura arhaică, peisajul devine o formă de artă ce amestecă limbajul contemporan cu mijloacele de exprimare arhaice.

Teatru
Dana Pocea • Cu Felix Alexa „În largul mării” / 39
Punând în scenă În largul mării la temperatura și sensibilitatea zilei, Felix Alexa scoate piesa lui Mrożek din perimetrul istoric când a fost scrisă.
Sławomir Mrożek este inclus de Martin Esslin în studiul său consacrat teatrului absurdului, alături de Samuel Beckett.

Vă dorim lectură plăcută!

Editura Ideea Europeană • Noutăți editoriale

Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Revistă apărută cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Revista apare sub egida
Academiei Române

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay, Octagon
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacției și prin:
• SC Top Seven West SRL (abonamente-presa.ro)
• SC Manpres Distribution SRL (manpress.ro)

Revista este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021-317.90.81).

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com