Contemporanul nr. 4 Aprilie 2025

Contemporanul nr. 4 Aprilie 2025

În loc de editorial
Nicolae Breban • Spaima de moarte / 3
Pentru foarte mulți, marea, generala, atotcopleșitoarea și prezenta spaimă de moarte ia în cele mai multe cazuri senzația, forma, starea și semnalele unei depresii.
Recunosc că mie nu mi‑este frică de moarte; la vârsta mea, lopătând sau galopând, cum vreți, spre anii nouăzeci, ar trebui să fiu binișor imbecil să‑mi permit acest lux.

Agenda academică
Titu Maiorescu – 185. O incursiune în culisele unei vieți fascinante / 4
Omul din spatele criticului literar exigent și impunător, acel om care nu ezita să‑și țină în brațe soția aflată în chinurile facerii sau care se îngrijea ca Mihai Eminescu să iasă „însănătoșat” din „Institutul de alienați” de la Viena.
Tezaurul Bibliotecii Academiei Române… / 4

Din analele istoriei
Mircea Platon • Anii de ucenicie ai baronului Boris von Uexküll / 5
Fragmentele de până acum nu trebuie să ne facă să credem că Boris Uexküll era un aventurier. Aflat sub puternicul, deşi numai epistolar, control părintesc, dorinţa sa e aceea de a‑şi construi o carieră.
Nobilimea nu e ca nesul: instant. E produsul unui lung proces de maturaţie în istoria căruia intră greşeli sau păcate pe care omenirea de azi nu şi le mai poate permite.

Eveniment
Centenar Solomon Marcus / 6
Președintele Academiei Române, Ioan‑Aurel Pop, a omagiat personalitatea academicianului Solomon Marcus, afirmând că acesta visa să vadă o lume cu oameni educați și culți, cu preocupare pentru școală, pentru sănătatea fizică și spirituală, pentru om și omenie, pentru România și pentru umanitate.Din analele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • De ce al doilea „descălecat” este dinspre Transilvania? / 7
Cel de‑al doilea descălecat, prezent în conștiința medievală a românilor din Țara Românească și Moldova, explică formarea statelor românești, locuite de români și conduse de elite românești.
Termenul de „națiune” se folosește în limba latină încă din timpul statului roman, în toate epocile istorice, cu înțelesuri specifice. Toate aceste sensuri au în centrul lor, într‑o formă sau alta, înrudirea, originea comună a membrilor unui mare grup, etnicitatea.

Polemice
Mihai Gheorghiu • Disneyland‑ul apocaliptic sau Reforma circulară a învățământului (Arie și recitativ) / 8
Mai există educație/ învățare după dezastrul modernității târzii, postmodernismului nihilist parodic, pornografic și pseudo‑metafizic?!

Diminețile licornului
Aura Christi • Fenomenul Ahmatova / 9
Rezistența acestei Antigone a Sankt Petersburgului, transformate în simbol al disidenței într‑un regim de o sălbăticie atroce. Ahmatova rămâne a fi un model de neegalat.

Credință și cultură
† Timotei Prahoveanul • Reconstituiri după 40 de ani / 11
Părintele Ilisei a fost privilegiat, în primul rând, pentru faptul că bogata sa lucrare, atât de slujire, cât și de chivernisire a bunurilor parohiilor prin care a trecut, a fost încununată de prezența și binecuvântarea a doi mari mitropoliți ai Moldovei.

Istorie literară
Marius Miheț • Relecturi pentru vremuri confuze / 12
Celebrând din lume doar ceea ce folosește vieții morale, Marcus Aurelius asimilează, ca mai târziu romanticii, somatizarea fluxului devenirii, meditând ca un poet sabotat de filosoful dinlăuntru.
Căutând să slujească când toți voiau să fie slujiți, Confucius a vorbit mereu despre viață și aproape deloc despre moarte.

Agenda academică
O zi istorică / 13
Vizită academică în Australia / 13
Privire „indiscretă” în intimitatea lui G. Călinescu / 13

Privește cerul!
Gelu Savonea • Prieuré Saint‑Martin‑des‑Champs din Paris / 13

Polemice
Constantin Toader • Academia Română în vremuri tulburi / 14
Mircea Cărtărescu: „Aflu că patriarhii României culturale, Neagu Djuvara și Mihai Șora, nu sunt academicieni. Cum nu sunt nici Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu. Atunci cine, Doamne iartă‑mă, e în Academie? Cine‑a făcut primirile în ultimii 25 de ani, și pe ce criterii? Nu cumva cineva a lăsat să intre în acest for toată intelighenția pesedistă, naționalistă și anti‑occidentală? Mă‑ntreb și eu așa. Până la urmă, cine controlează Academia Română?”
Suntem la o răscruce a destinului, într‑o perioadă de crize fuzionate și cutremure geopolitice, de reașezare a faliilor marilor puteri, iar în acest moment decisiv avem o clasă politică angrenată de Comisia Europeană într‑un joc periculos cu interesele naționale.
Dacă guvernanții, în loc să asculte orbește de Bruxelles și să aplice programe falimentare, să risipească resurse prețioase prin supraînarmare, ar chema în ajutor Academia Română, ar redescoperi geniala Strategie Brătianu a dezvoltării.
Tot Academia poate pune la dispoziția guvernanților monumentala trilogie „Resursele minerale ale României” (Editura Academiei Române, București, 2015, 2017, 2019), putând demonstra acestor conducători că avem resurse de excepție pentru o cale românească de ieșire din crizele în care am fost aruncați.

O carte în dezbatere: Luca de Adrian Lustig
Ştefan Borbély • Martor protejat / 16
Romanul de mare succes Romanță cu stagiari, care ne‑a răzbunat, multora dintre noi, anii de domiciliu obligatoriu postuniversitar, oferindu‑ne prilejuri pentru defulări solidare, complice.Constantina Raveca Buleu • Despre ratare / 17
Sunt inserate și alte citări sau aluzii în text, menite să asezoneze un traseu epic de tip cinematografic, atât ca realizare narativă, cât și ca ficțiune destinală, calchiat pe scenariul canonic al unei pelicule hibride.Sever Gulea • Un roman al identității / 18
Un amestec interesant de alegorie, thriller, comedie și critică socială greu de încadrat ca gen, o formulă binevenită, o performanță inedită în peisajul literar autohton, marcat de interminabila dispută estetism – ideologizare.
O personalitate cu un parcurs prolific și multidimensional, cu interese pentru informatică, proză, dramaturgie și film, Adrian Lustig rămâne un scriitor capabil să dăruiască posterității multe zâmbete, chiar și la puțin timp de la trecerea sa în neființă.

Andrei Simuț • Când istoria devine comedie neagră / 19
Serviciile secrete n‑au operat mult anunțata schimbare, ba mai mult, au recompensat exact acei agenți care făceau abuzuri și înainte de 1989.
O inventivitate epică de invidiat, dar și capacitatea mult mai rară de a‑și dramatiza convingător și cu precizie narațiunile, fiind un maestru al dialogului cum sunt puțini în literatura noastră.

(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • La longue durée / 20
În acest răstimp a avut loc doar fosilizarea și chiar pervertirea și mai gravă a regimului ceaușist, care, după vremi, și‑a schimbat numele, dar nu și năravurile.

Aniversări • Theodor Codreanu • 80
Constantin Cubleșan • Un jurnal pentru Eminescu / 21
Marea cotitură care ni se pune la cale de învingătorii „revoluției” române. Nu trebuie să mai fim eminescieni, dacă dorim să intrăm în paradisul noului internationalism.
Theodor Codreanu este astăzi unul dintre cei mai buni, cei mai temeinici exegeți ai operei și vieții lui Mihai Eminescu.George Vulturescu • O „catedră Eminescu” la Huși… / 22
Adrian Dinu Rachieru • Polemistul doctrinar / 22

Modele
Alexandru‑Vladimir Ciurea • Artistul din Hobița / 23
La Școala de „Belle Arte” este remarcat de profesorul Dimitrie Gerota, sub îndrumarea căruia realizează Ecorșeul (1902).

Aniversări • Cassian Maria Spiridon • 75
Daniel Cristea‑Enache • Lirică serenă / 24
Dacă diferența față de „paradisul în destrămare” blagian este vădită, ceea ce apropie viziunea artistică și concepția lirică a autorului „optzecist” de cea a clasicului modernității noastre interbelice este des‑facerea și apoi re‑facerea universului.
La Cassian Maria Spiridon, ca și la serafimii dintr‑un vers final, viața omului și ceea ce se află dincolo de ea stau sub semnul unei mirabile îngăduințe.Ioan Lascu • Pentru totdeauna Convorbiri literare / 25
Poeme de Cassian Maria Spiridon / 25Ion Papuc • Poetul din Iași / 26
Esse est excruciari, să exiști înseamnă să fii supus torturii, înălțat pe cruce, o știau anticii, au repetat acest adevăr și existențialiștii, iar Cassian Maria Spiridon a afirmat teza respectivă în diferite forme, în tot alte și alte cuvinte.
A fost în centrul răzmeriței împotriva dictaturii când cu riscuri enorme a organizat întâia revoltă chiar acolo, în Iași, pe 14 decembrie 1989, cu mult înainte de oricine altcineva din țară.

Corespondențe din SUA
Mirela Roznoveanu • Virgil Diaconu și Poezia Poeziei Întrupate / 27
O discuție aparte merită traducerea poemelor în engleză de Lidia Vianu și Adam Sorkin. O metodă de a evalua calitatea unei traduceri este de a traduce înapoi în limba originală ceea ce a fost tradus. Descoperirea a fost, aș spune, uluitoare.
Dincolo de prezența naturii, avem de fapt o poezie a iubirii pentru poezie. Ca și la Dante, există și aici o aristocratică Beatrice numită Prințesa, o perfecțiune a femeii reconstruită chiar de poet.

Cărți
Marian Victor Buciu • Romanul traumelor mitico‑biografice / 28
Semnalez acum și aici o coincidență cu personajul din Vegetariana, al recentei premiate cu Nobel, Han Kang: Eszter are pe corp o pată figurând o garoafă aproape de osul iliac, dezvăluind inconștientul freudian, necunoscutul.
Scris pentru a captiva largi categorii de cititori, Soarele negru este un roman al unui scriitor care adaugă talentului literar sincronizarea cu literatura „mondială”.

Ideologii contemporane
Mirel Taloș • În căutarea sincronizării / 29
În timp ce această dezbatere avea loc, cu perioade mai intense intelectual și perioade de acalmie, realitatea s‑a impus de la sine: cultura română căuta sincronismul.

Poeme din Austria
PETHŐ LORAND • Mărturia pietrelor / 29

Corespondențe din Stockholm
Prezentare și traducere de Dorina Brândușa Landén • Bengt Berg / 30

Polemice
Magda Ursache • Re‑for‑mita / 31
Geografia și istoria scoase din școală? Stați liniștiți! „România educată” n‑are nevoie de ele, nu sunt discipline indispensabile. Opționale? Nu esențiale?
Acum, însă, atacul e frontal, așa cum constată acad. Ioan‑Aurel Pop: „Nu știu exact ce fac, nu vor să distrugă ceva intenționat și nu‑și dau seama de consecințe”. Ba da, ei știu ce rău fac.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Ultima scrisoare a călugărului de la Rohia / 32

Cronica plastică
Luiza Barcan • Dialogul interioarelor / 33
Răzvan Bontaș explorează în pictura sa existența unei divinități transcendente, creatoare a tuturor celor văzute și, mai ales, nevăzute, a microcosmosului.

Film • Visuali Italiane
Dana Duma • Plăceri cinefile italiene / 34
Am putut vedea, la Festivalul Visuali Italiane (ediţia a patra), programat puţin după gala Oscarurilor, ca şi anul trecut, atât premiatele, cât şi selectatele filme la Festivalul de la Veneţia.
Probabil că nu sunt puţini cinefilii din România care apreciază (re)descoperirea cinematografului Italian.

Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Ciprian Ţuţu  • „Un concert inedit pentru un cor academic” / 35

Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Un mic-dejun la Praga / 36
Limba literaturii artistice nu cunoaște nimic prohibit/ Язык художественной литературы не знает запретов.
Micul-dejun la Praga cu șampanie din Moldova sovietică (…)
Napoleon a lăsat cu limbă de moarte că Rusia nu poate fi biruită de nicio armată.

Cultura între Stockholm și Paris
Sînziana Ravini • Cruzimea Iubirii / 37
Pentru iubirea autentică trebuie să acceptăm castrarea noastră, limitele, ceea ce nu‑l poate satisface pe celălalt și mai presus de toate – ceea ce ne face nesățioși.
Lacan a revoluționat psihanaliza, fertilizând‑o cu lingvistică, artă, antropologie și filosofie. Dragostea ocupă un loc central în gândirea lui, departe de locurile comune romantice și iluziile pasiunii.

Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Două expoziții: Dumitru Macovei la MAMCO. Pavel Șușară și Eugen Raportoru la MNȚRplusC / 38
Vă propun în acest număr o incursiune în lumea a doi artiști români contemporani, ale căror expoziții personale au putut fi vizitate în luna martie în București: Dumitru Macovei la MAMCO Pavel Șușară și Eugen Raportoru la MNȚRplusC – „Je suis mahala”.

Teatru
Dana Pocea • „Grădina de sticlă” și „Chirițele” de la Chișinău la București / 39
Al doilea nivel, înfățișat ca alegorie a Basarabiei, reanexată de pactul Ribbentrop‑Molotov la URSS, împinge mesajul către o dimensiune simbolică, definitorie pentru trecutul istoric, complementară, cu trimitere la parabola mancurtizării, soldată cu pierderea memoriei.
Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău, aflat în relații de triumvirat cu Naționalul din Capitală și acela din Iași, a inaugurat, odată cu prezența sa în februarie la București cu două spectacole remarcabile, Grădina de sticlă și Chirița în concert la Chișinău, cea de a zecea ediție.

Vă dorim lectură plăcută!

Editura Ideea Europeană • Noutăți editoriale

Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)

Revistă apărută cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

Revista apare sub egida
Academiei Române

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay, Octagon
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacției și prin:
• SC Top Seven West SRL (abonamente-presa.ro)
• SC Manpres Distribution SRL (manpress.ro)

Revista este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021-317.90.81).

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com