Revista Contemporanul nr. 08 August / 2016
Editorial
Nicolae Breban ● Divinii presocratici şi copilăria mea / 3
Specia, rasa în eforturile ei de a se mişca, supravieţui şi de a ameliora capacitatea ei de luptă, de rezistenţă în faţa naturii teribile şi a forţelor vii din jur, neîndurătoare, a căzut, a pornit de foarte de jos şi a urcat, apoi, cu secolele, cu mileniile, pe treptele pe care le ştim
Marginalii
Bogdan Creţu ● Ce se vede? Ale satului mari fete (Fragmente de jurnal estival) / 4
Tânăra, care abia s-a întrupat tot dintr-un poem călinescian (Vin din Liban mireasă), trece cuminte şi nevinovată pe lângă mine, mă priveşte timid şi mă salută respectuos: „Săru’ mânaaaa!” S-a dus naibii totul! Adela, Lolita, Epitalam, muzeu, capodopere… Adio, Călinescu, trăim în Topîrceanu! Ale satului mari fete…
Lecturi
Mircea Platon ● Dan Ciachir şi precizia depărtărilor / 5
Toate aceste trăsături fac din Dan Ciachir unul dintre marii observatori şi evocatori ai supravieţuirii României pre-comuniste (burgheze, ţărăneşti, de mahala, de mănăstire) în România comunistă. Paginile lui Dan Ciachir sunt străbătute de siluete elegante de scriitori sau istorici care ne arată modul în care, vorba lui Nicolae Breban, spiritul românesc a reuşit să facă faţă dictaturii. E un peisaj uman şi intelectual care se cere cunoscut îndeaproape
Cultura memoriei
Ioan Aurel Pop ● O carte despre „ora astrală” a românilor / 6
Dacă peste un milion de români (din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Bucovina, Basarabia etc.) au fost implicaţi direct în război fără voia şi consultarea lor, măcar cei din Ţară au avut şansa să aibă conducători înţelepţi, care nu s-au grăbit să o ofere, fără nicio noimă, carne de tun pe câmpurile de luptă
Clubul Ideea Europeană
Ion Ianoşi (1 mai 1928, Braşov – 1 iulie 2016, Bucureşti)
Ion Ianoşi: „Literatura – tărâm bântuit de donchihotismele unor cavaleri” / 7
Iată răspunsul, indirect, la a doua ta întrebare. Evident, Goethe se celebrează pe sine, ca pe un ales al zeilor. Primeşte de la ei totul, cu totul: bucurii, suferinţe – genialitate. Thomas Mann, foarte orgolios de felul lui, aderă discret la acest maximalism; deşi, în romanul său târziu, Alesul, îl tratează cu ironie, cu autoironie: cunoaşte măsura în nemăsurare! Nu ne comparăm cu asemenea „aleşi”. Îmi cunosc locul umil sub soare, atâta vreme cât mai exist.
Clubul Ideea Europeană
Aura Christi ● Prietenul meu – Ianoşi / 11
Am spus şi cu alte prilejuri, am scris şi cu alte ocazii că Ion Ianoşi este un dar făcut literaturii române. Oare avem puterea de a ne bucura de acest dar? Avem forţa de a-l onora şi de a ne minuna de el aşa cum se cuvine?
Portret
Dana Oprica ● „Ianoşi ştia unde clocoteşte geniul” / 14
„Am devenit român după condiţia mea de multipluminoritar – evreu, ungur, am vorbit nemţeşte, pe urmă am studiat limba rusă. (…) Practic, toate cărţile mele sunt româneşti, în condiţiile în care limba mea maternă nu este româna”
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Un posibil început al filosofiei românești / 15
Dacă filosofia românească nu este una din acestea, atunci, totuşi, ce este ea? Dar să-i lăsăm iarăşi să răspundă la această întrebare chiar pe cei care au participat, în epocă, la această dezbatere. Răspunsul lor impresionează şi azi prin profunzime şi limpezime, prin seriozitate
Cultura istoriei
Alexandru Surdu ● Problema trecerilor dintre orânduirile economice / 16
Nu-i de mirare că orice manifestare de opoziţie faţă de noua putere instaurată d
upă 1990 era numită fascistă (legionară), iar anumite măsuri populiste ale puterii erau considerate comuniste, dar şi partidele nou înfiinţate, de „dreapta” sau de „stânga”, se învinuiau reciproc de „alunecări” spre extrema dreaptă sau spre extrema stângă.
Clubul Ideea Europeană ■ Eveniment
Politică şi cultură
Participă: Gabriel Andreescu, Ramona Ardelean, Nicolae Breban, Aura Christi, Horia Pătraşcu, Eugen Simion, Bogdan C. Simionescu, Ionel Valentin Vlad, Victor Voicu / 18
Polemice
Marian Victor Buciu ● Aura Christi, polemista / 27
În interviul acordat lui O. Nuşfelean, reia din scurt mai totul. Lasă vizibil un (neo)mesianism literar, întărit printr-un vers al lui Rilke: „Totul e misiune”. Atu-urile? Miza culturală şi creatoare majoră, împotriva celei minore, iar mai întâi miza pe operă; de regulă creatoare în sens artistic, dar în serie este înşirat o dată şi M. Kogălniceanu.
Magda Ursache ● Scriitor în exil / 29
Faptul că „tabla de valori acceptate” (formulare H.-R. Patapievici) e un alt Index librorum prohibitorum. I-am mulţumit lui Adrian Dinu Rachieru pentru sintagma „canibalismul ideologic”. Îi mulţumesc încă o dată: oportunismul corect politic e un astfel de canibalism.
Lecturi
Theodor Codreanu ● O contraistorie a literaturii române / 30
Şcoala Ardeleană este abordată de Cornel Ungureanu chiar în momentul când Ministerul Învăţământului din România postcomunistă (prin ministrul Mihail Hârdău!) luase hotărârea să scoată din programă studierea lui Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior şi Ion Budai-Deleanu, ca netrebuitori noilor generaţii. Fenomenul începe cu Ioan Inochentie Micu Clain, considerat de Lucian Blaga „poate cel mai de seamă om politic pe care l-a dat neamul românesc din această ţară transilvană” (pentru ca sub pana lui Augustin Buzura aprecierea să devină certitudine, în eseul Victoria unui învins), iar pentru David Prodan să fie acela care a avut „un ţel politic precis: ridicarea poporului român la naţiune politică”.
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 30
(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Umanism sau biopolitică / 32
Modele
Ionel Necula ● Mircea Vulcănescu sub teroare securistă / 33
Instalarea comunismului la putere îl găseşte în această funcţie, de subsecretar de stat la Ministerul Finanţelor, suficient pentru a fi inclus în lotul vinovaţilor de dezastrul ţării şi de crime de război. Se-nţelege că odată arestat, filosoful a intrat în malaxorul securist de tocat destine nevinovate
Polemos
Boris Marian ● Cum evaluăm trecutul / 34
O, sancta simplicitas. Să ne fi „fericit” pe noi, toţi, indiferent de etnie, o domnie a celui
de al Treilea Reich! De Stalin, Dej, Ceauşescu am avut parte. O ştim, dar cu Reichul nazist cum ar fi fost? Petrolul românesc s-ar fi scurs nu în URSS, ci în Germania. La Cotul Donului au murit de frig, foame, circa 400.000 de militari români. Ce căuta armata română la Cotul Donului? O fi o explicaţie, eu nu o înţeleg
Feedback către un prieten
Constantin Lupeanu ● Iubirea și cinstirea noastră / 35
Ce este sufletul muzicii? Melodia. Ea este expresia inimii şi a emoţiei fiinţei umane, care poate fi deschisă, singură, nevoiaşă, plină de bucurie ori de gratitudine. Este o chemare secretă. Este o briză care transcende timpul şi spaţiul. Este bătaia vântului care se pierde la orizont.
Film
Călin Căliman ● Cârciumarul Ghiţă, Gaittani, Ion Heliade Rădulescu…/ 36
În a doua săptămână a lunii iulie, Fundaţia „Geo Barton”, condusă de inimoas
a fiică a ilustrului actor, doamna Anita Barton, a organizat o seară omagială consacrată superbului actor de teatru şi film Constantin Codrescu
Dana Duma ● Hiper-ecrane pentru hiper-eroi / 37
Repertoriul de vacanţă confirmă tendinţa prin apariţia unui alt actor cât se poate de respectabil, precum Matt Damon, în noul episod al francizei gravitând în jurul aventurilor de spionaj ale lui Jason Bourne, regizat de Paul Greengrass. Damon revine în acest rol al agentului cu profil de ucigaş plătit şi cu probleme de memorie, după ce refuzase să mai joace după primele trei episoade
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● O memorie neconcesivă / 38
Adunând într-un volum un jurnal fragmentar, scris timp de patruzeci de ani, supus unui premeditat exerciţiu de reevaluare, Sesiunea de toamnă recuperează memoria şi post-memoria unor evenimente, oameni, valori, senzaţii sau cărţi, explică opţiuni estetice şi creionează un autoportret în care genealogia, cultura şi istoria se decantează într-un potenţial act revelator, dar şi într-un inevitabil act de rafinată literaritate
Marginalii
Ştefan Borbély ● Dilema din Geneză / 39
Omul este om în primul rând datorită privilegiului de a putea gândi/
trăi şi altceva decât sacrul
Un poem de…
Aura Christi ● Rugăciunea inimii / 39
Vă dorim lectură plăcută!
Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării: InMedio, RelayCărturești – Verona București Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780 Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18. E-mail: [email protected]; [email protected]
