Contemporanul nr. 08 August 2024
În loc de editorial
Nicolae Breban • Autonomia esteticului / 3
Eram, ca astăzi, pătruns de scopul meu literar, estetic. Însă e adevărat că voiam să influenţez cultura în favoarea grupului meu literar, pentru generaţia mea literară, pentru literatura bună.
După aceea, în ’71, când am văzut în discursul lui Ceauşescu, al Tezelor din iulie, că se face o critică a scriitorilor, mi‑am dat seama că Ceauşescu intră pe terenul nostru.
Evenimente • Academia Română
Dumitru Murariu la Fundația Culturală Dalles a Academiei Române / 4
Cercetările sale s‑au concentrat pe tema extazului și magiei în literaturile mistice, pe fenomenologia Cabalei, tehnicile mistice, relația dintre Cabala și Renașterea italiană, studiul religiilor, cu un accent pe operele lui Mircea Eliade.
Moshe Idel. „Noua religie a lui Abraham Abulafia” / 4
Grigore Antipa a introdus în muzeu, pentru prima dată în lume, expoziția cu diorame în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale, proiectate pe un fundal pictat.
Aniversări
Ştefan Borbély • Ion Taloș – 90 / 5
Anii noștri de formare, de pe vremea facultății, au rămas îndatorați cu precădere microcolectivelor academice specializate care au izbutit să ne magnetizeze.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Transilvania scriitorilor pe drumurile vieții / 6
Scriitorii transilvăneni, precum cei evocați aici, ne ajută să înțelegem de ce nu avem nevoie neapărat de certitudini, ci de vise.
S‑a vorbit mult în cultură despre „transilvanism”, dar rândurile de mai jos nu au nimic cu acest concept, absent, în general, din mediile românești. Acum, toate s‑au diluat, diminuat și amestecat.
Agenda academică
Maratonul istoriei 2024. Eroul național Avram Iancu / 7
Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu • Studii despre imaginarul nipon / 8
O schimbare de registru se produce odată cu imersiunea Rodicăi Frențiu în universul infuzat muzical al unui fost proprietar de bar de jazz, convertit într‑unul dintre cei mai titrați prozatori japonezi postmoderni – Haruki Murakami.
Credință și cultură
† PS Timotei Prahoveanul • Mintea către cer și inima deschisă / 9
Pentru cei care nu fac nimic, când vine moartea îi află nepregătiți și deznădăjduiți. Cei nepregătiți mor cu moarte grea, fiind tulburați, strigă, se tem cumplit, cer în zadar ajutor.
A cules de la bătrânii din sat, poate de la cei din familie și, mai târziu, de la călugării din Mănăstirea Neamț tot felul de informații despre medicina naturistă, despre cultivarea plantelor de leac.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Istorii „provinciale” / 10
E posibil ca poetul să fi resimțit, odată cu Revoluția din Decembrie 1989, nu numai schimbarea de paradigmă istorică, de regim politic și de societate, ci și consecințele ei în planul codificării.
Genaru, ca și colegii lui de generație, va învăța să reziste directivelor, conturându‑și, de la al treilea volum din antologie încoace, Patimile după Bacovia, un stil propriu, o tăietură recognoscibilă a versului.
Cronica literară
Marius Miheț • Din micul paradis critic. Scormonirea întunericului / 11
A face critică literară însemna pe vremuri accesul rapid în ierarhia actualității. Dar și implacabila cădere în uitare. Erau legi distinctive știute de toată lumea.
Polemice
Theodor Codreanu • Postmodernismul și secularizarea creștinismului / 12
Nietzsche, observă Vahanian, pune problema adevărului ca nimeni altul până la el, dincolo de „corectitudinea filosofică” sau de cea „teologică”.
Polemice
Constantin Toader • Semnificațiile ignorate ale Actului de la 23 August 1944 / 13
Ziua de 23 august 1944 a fost una, prin implicațiile sale, mai lungă decât veacul, un moment astral datorat curajului și hotărârii Regelui Mihai.
Portrete în relief
Marian Victor Buciu • Viața în deșert / 14
Apare și o propoziție în care este mortificat: „Orașul se deșertase de viață”.
În Istorii, Bucureștiul este, în multe notații semnificativ legate, un loc provincial, gol de sens, mai ales de unul omenesc.
Agenda diplomației culturale • Eveniment
România – China. Poveste în desfășurare. 75 de ani de relații sino‑române / 15
Ediția a XXX‑a a Târgului Internațional de Carte de la Beijing (BIBF · 2024) – unul dintre cele mai importante evenimente culturale de pe continentul asiatic –, desfășurat între 19‑23 iunie 2024, a fost special pentru China și România.
Premieră: Gala Premiilor Contemporanul la Beijing / 16
În 2024 sunt sărbătoriți 75 de ani de relații sino‑române – un prilej de a aduce în luminile actualității valorile naționale ale celor două țări‑prietene.
Prezentările de carte, conferințele și lecturile publice au fost moderate exemplar de domnul Liviu Țăranu, director al ICR Beijing.
Dan‑Horia Maxim • Un capitol al Poveștii Româno‑Chineze / 18
Pentru România, prezența în acest an la BIBF a fost una deosebită.Acest al 75‑lea an al stabilirii relațiilor diplomatice dintre România și Republica Populară Chineză este deopotrivă o vreme a acțiunii și a bilanțului.
Liviu Țăranu • Rememorări din vremea Târgului de Carte de la Beijing / 19
Laura Călin • A fost odată ca niciodată… / 20
Un moment deosebit a fost Gala Premiilor Contemporanul în premieră la Beijing, unde Gao Xing și Ding Chao au fost premiați de Excelența Sa, Ambasadorul Dan-Horia Maxim, Liviu Țăranu, Andrei Potlog și Aura Christi.
Aura Christi • Țara lui Confucius azi / 21
Țara lui Confucius renaște ca voinicii din basme, se relansează și nu ezită câtuși de puțin să transforme un dezavantaj, o situație toxică sau o criză de pomină (cum a fost, bunăoară, pandemia) – în provocare, în test al rezistenței, prilej de reinventare, de refacere, reconstrucție și relansare.
Când întâlnești pe cineva atent la el însuși, lucrând neostenit plămada a tot ceea ce este, „cu grijă zeloasă și constantă”, ar fi spus Confucius, e limpede că ai în fața ta un om superior, de la care, certamente, ai ce învăța.
Poeme
Aura Christi • Poeme / 24
Corespondenţe din SUA
Mirela Roznoveanu • Un savant european / 25
Punctele de vedere, ipotezele, teoriile lui Petru Ursache nu sunt conforme cu ceea ce este azi numit political correctness, dar tocmai de aceea sunt fascinante.
Profesorul care a predat, mai bine de patru decenii, la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cursuri de folclor, estetică, etnologie, mitologie și religie.
Agenda culturală
Lucian Blaga, omagiat de copii și adolescenți / 26
Ceea ce a reprezentat pentru această devenire ,,imensa întreprindere a voievozilor români, adevărați continuatori ai marii tradiții bizantine și ai împăraților bizantini”.
Eroii neamului sunt pomeniți și omagiați cu ocazia praznicului Înălțării Domnului Iisus Hristos.
Poeme
Ignatie Grecu • Poeme / 27
Agenda academică
25 de ani de la „Smithsonian Folklife Festival” / 28
Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Antonio Gramsci și Revoluția culturală / 28
Corespondență din Stockholm
Dorina Brândușa Landén • Un joc de vis / 29
Este vorba despre August Strindberg. Ce simți când îl citești? Cum este/ a fost Strindberg și cum este să‑l traduci?
Un traducător lucrează în cadrul stabilit de autor, dar își pune și propria amprentă asupra operei. Eu, înțeleaptă după experiențele mele anterioare, am decis să‑l las pe August Strindberg să fie tocmai August Strindberg.
Polemice
Magda Ursache • Poezia sacră / 30
„O va ajuta necredința ei să creadă”. N‑a ajutat‑o. A ajuns de la bătătura purulentă a Domnului la gura Sa… „duhnind”?!
Marta Petreu află, filosoficalmente, că lui Dumnezeu „îi pute gura”.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Biografia din mozaicul istoriei / 31
În cadrul unei conferințe la Amsterdam, Lejeune propunea publicarea unor tomuri de scrieri autobiografice din întreaga Europă, pentru ca națiunile reunite sub steagul albastru cu steluțe să se cunoască între ele.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Pe spirala destinului / 32
O altă serie, alcătuită din șapte compoziții, are aceeași menire, să facă un pas mai departe în stabilirea legăturii dintre lucrările parietale și lucrările ronde bosse.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Unde ne este „înalta societate”? / 33
Când aceia care joacă rolul unei demografii superioare consideră că deţin mai multe privilegii decât obligaţii, încetează să fie ceea ce grecii defineau prin aristocraţie.
Nobleţea care obligă înseamnă mai multe obligaţii decât drepturi.
Film
Dana Duma • TIFF 23. O ediţie a hiperbolelor / 34
Timpul foarte călduros a făcut ca proiecţiile în aer liber, mai ales din Piaţa Unirii a oraşului, să acumuleze mii de spectatori la vizionările nocturne.
Comparând cu anul trecut, când s‑au înregistrat 110.000 de spectatori, cei 125.000 de anul acesta sunt, desigur, de domeniul hiperbolei.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Daniel Auner • Muzica – un mod de viață / 35
Studium oferă o bază care permite o spontaneitate studiată, în care fiecare improvizație sau expresie emoțională este întemeiată într‑un context istoric și teoretic bogat.
Tradiția, pentru mine, este o entitate vie, care respiră, care transcende timpul. Este atât specific timpului, cât și recuperabilă în prezent.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Posibilitățile unice ale limbii române / 36
Icoanele bisericești sunt preluate din pre‑creștinism.
Avem din latină: pace, sănătate, fericire, fecioară. De la slavi: război, boală, jale, pacoste… De la daci bucurie și de la slavi necaz.
Cultura între Paris și Stockholm
Sînziana Ravini • Pentru o metamorfoză / 37
Fausto‑Sterling ne încurajează să pornim într‑o călătorie intelectuală captivantă, care ne va transforma pentru totdeauna înțelegerea noastră despre noi înșine și despre societatea în care trăim.
Numai prin poveste, și nu prin orice poveste, ci printr‑o poveste metamorfică, subiecții se pot integra sau se pot elibera de cătușele bioputerii, pe scurt din ultimul mare grand Autre al zilelor noastre – anume știința.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Arcadia – experiența Balcic / 38
Balcicul, situat la intersecția între fascinația Orientului și tentația Arcadiei, un melanj între misterul generat de opacitatea populației autohtone și imaginația artiștilor în căutarea unei noi expresivități.
Teatru • Festivalul Shakespeare 2024
Dana Pocea • Hamlet în două versiuni scenice / 39
Robert Lepage realizează un spectacol fără hiatusuri în concepție, atitudine estetică, rigoare plastică și imagini superbe, cu un ecleraj fabulos.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
