Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017 – Supliment Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori

---

Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017
Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Supliment al revistei Contemporanul pentru toți cititorii

---

Editorial
Nicolae Breban ● Norocul copleşitor/ 3
Or, dacă norocul, norocul cel mare, copleşitor, se arată, în sfârşit, iar evenimentele dintr-odată prind parcă o întorsătură pe care numai minţile noastre cele mai exaltate îndrăzniseră a o visa, nu cumva o anume spaimă de acest noroc ce nu părea a fi croit pentru noi sau, mai ştii, nu pe măsura noastră, se iveşte ca un spectru la rândul ei în faţa ochilor şi ne zăpăceşte, ne împinge în reacţii panicate şi în false, absurde soluţii ce riscă să compromită totul?!

Lecturi
Bogdan Creţu ● Cum a devenit Bacovia clasic/ 4
Pe Bacovia tocmai vasalitatea faţă de model îl face inimitabil. Nici măcar el nu se mai poate imita la nesfârşit şi simte nevoia să se dez-adapateze, să iasă din propria formulă. Să se de-bacovianizeze.

Polemice
Mircea Platon ● Muz(ic)a istoriei/ 5
Nu am întâlnit niciodată un istoric care să corespundă prototipului geniului-nebun, al savantului dement. Retractili, da, cu o înţepeneală provincială ori o combativitate de boieri de ţară, da, meschini sau deprimaţi, câţiva. Dar, pe ansamblu, istoricii tind să fie oameni de bun-simţ.

Lecturi
Iulian Boldea ● Măştile solitudinii/ 6
Gesturile eroului, de o lentoare extremă, cadrul cu contururi lipsite de determinaţii, vagi, imprecise, toate acestea induc ideea propensiunii spre registrul oniric, spre imaginile fluctuante ale visului, cu tectonica sa amăgitoare şi insolită, cu geografia sa atât de stranie.

Modele
Marian Victor Buciu ● Ion Simuţ: istoria literaturii/ 7
Ion Simuţ admite, prin autoarea unei teze de doctorat din 2014, Corina Croitoru, „subversivitatea în cadre rezonabile, discutând-o prin prisma ironiei poetice”, întrucât „ironia ţine loc de subversivitate”.

Polemice
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Încă o instituţie care nu face nimic: blestemul/ 8
Frica de Dumnezeu şi de Biserică a românilor în general, a oamenilor politici în special, încrederea în biserica ortodoxă – ca într-un fel de instituţie supremă a statului român – toate acestea trebuie speculate, exploatate în scopul normalizării şi modernizării României.

Lecţii de istorie
Dan Berindei ● Planeta în dilemă/ 9
Pentru a înţelege adevăratele limite ale fiinţării noastre ar fi bine să mai zăbovim urmărind existenţa unui stup de albine. Lecţiile pe care putem să le primim sunt nepreţuite chiar pentru noi oamenii, cei care au reuşit să se impună ca aparenţi stăpâni ai unei lumi.

Eseu filosofic
Alexandru Surdu ● Teoria categoriilor la Constantin Noica/ 10
Cu această ocazie, se vorbeşte şi despre „un adevărat Unu – de pildă Dumnezeu”, care îl sugerează, de data aceasta, pe Unul (to hen) parmenidian. Dar, în mod curios, Noica scrie şi multiplul cu majusculă (Multiplul).

Polemice
Mircea Braga ● Mistificări sans rivages/ 12
Dar ce se va întâmpla când, pe drumul de la mistificare la furt, se va afla existenţa unui om/a mai multora, aşa cum se desfăşoară aceasta în atingere continuă cu suprafaţa cotidianului şi cu întâmplările locului? Vorbim de furtul de vieţi…

Lecturi
Theodor Codreanu ● Eminescu: poezia ca „poveste” a armoniei/ 14
Mit, poveste, forme nu sunt formule moarte, mecanice, „forme fără fond”, ci expresii vii, care ascund bogăţia vieţii, a adevărului. Acesta este înţelesul adânc (hermeneutic, în limbaj modern) al poveştii şi al formelor perfecte spre care a năzuit întreaga viaţă Eminescu.

Ştiri
Mihai Şomănescu ● Poziţia oficială a Ambasadei Israelului de la Bucureşti în privinţa lui Mircea Vulcănescu. Liceul „Mircea Vulcănescu” îşi păstrează numele şi în noul an şcolar! Comisia de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti îl consideră pe Vulcănescu „o personalitate a culturii române”/ 15

Clubul Ideea Europeană ■ Mircea Vulcănescu (1904-1952)
În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Mari scriitori români – criminali de război?!
Vasile Bănescu în dialog cu Sorin Lavric
Vulcănescu – un model creştin/ 16

Alexa Visarion ■ 70

Scrisoare deschisă către Alexa Visarion de George Banu/ 20

Richard Bovnoczki ● Hughie!/ 21

Radu F. Alexandru ● Alexa Visarion · 70? Chapeau!/ 21
Două sunt calităţile care cred că au definit prin excelenţă teatrul practicat cu obstinaţie de Alexa: originalitatea şi forţa. O originalitate nu formală, nu a exteriorului – originalitatea cea mai autentică care a provenit din profunzimea analizei, din adâncimea la care a forat întotdeauna gândul regizorului şi la care te invita, fără să-ţi lase posibilitatea să te sustragi, să-l însoţeşti. Texte pe care erai sigur că le cunoşti şi pe care, eventual, le-ai mai şi văzut în alte versiuni scenice îţi apăreau în montările lui Alexa într-o plurivalenţă pe care nu ţi-ai imaginat-o până atunci. Nimic spectaculos de dragul spectacolului, nici un efect facil făcut să ia ochii. Totul esenţializat şi livrat cu o rigoare şi cu o forţă cu totul ieşite din comun, într-un deplin respect faţă de scriitura autorului.

Maia Morgenstern ● La mulţi ani, Alexa Visarion!/ 22
Ziditor de frumuseţe, Alexa Visarion crede că rostul unui artist este să poată primi de undeva, de la creator, acel har prin care el poate dialoga cu lumea dinăuntrul şi dinafara lui. Artistul este Mesagerul.

Marina Roman ● Alexa Visarion sau despre „prezentul adevărat”/ 23

Elena Dulgheru ● Dansul cu cenzura transcendentă/ 23

Anca Cipariu ● Un om al contrastelor/ 23

Julian Negulesco ● Amintiri cu Visarion Alexa/ 24

Daniela Codarcea Kamiliotis ● Departe, în timp/ 24

Împotriva uitării
Alexa Visarion ● Un festival de legendă/ 25
Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu este cel mai complex festival de artele spectacolului din Europa şi unul dintre cele mai importante din lume.

Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● Regimul insular al utopiei/ 26
Ultima fază a călătoriei iniţiatice se consumă în Andropoli, quintesenţă a cuceririle civilizaţiei umane în toate domeniile: politică, medicină, divertisment, ştiinţă etc.

Polemice
Magda Ursache ● Literatura, de capul ei/ 27
În Pământul şi cerul lui Jacques Dorme de Andreï Makine, directoarea literară a unei edituri pariziene îi reproşează autorului: „Prea multe lucruri brute, neprelucrate deloc în imaginar”. Replica lui, că este „adevărul gol-goluţ”, n-o convinge. „Tocmai asta nu merge. E prea adevărat pentru un roman”.

Eseu filosofic
Andrei Marga ● Empatia – temă în expansiune/ 28
De aici plecând, se poate aborda chestiunea formării, prin training, a atenţiei faţă de altul, a imaginaţiei favorabile afecţiunii, a mulţumirii de sine, a „gândirii compasionate (compassionate thinking)” şi a comportamentelor corespunzătoare, în orizontul creării unei realităţi mai bine controlată de fiecare om şi mai armonioasă.

Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 29

Cărţi
Constantin Coroiu ● Magda Ursache şi cărţarii contimporani/ 30
Magda Ursache se numără printre puţinii care nu abdică, nu se lasă nici intimidaţi, nici ademeniţi de vreo gaşcă mai mult sau mai puţin literară, politică sau de altă natură. Este intratabilă când e vorba de parveniţii şi năpârliţii de după „loviluţie”, de cominterniştii mutanţi, de cei care trădează şi sunt gata să-şi vândă şi mama şi sufletul, dacă îl mai au sau l-au avut vreodată, pe un un pumn de arginţi.

Lecturi
Constantin Cubleşan ● Trecutul pe înţelesul tuturor/ 31
Demersul reconstituie istoria protopărinţilor românilor, urmărindu-le o evoluţie prin timpii istorici şi prin cei mitologici, de la mărturiile biblice despre seminţia sciţilor trăitori pe meleagurile actualei Românii, pe o rază mult mai extinsă la vremea aceea.

Corespondenţă de la Beijing
Constantin Lupeanu ● China şi Uniunea Europeană/ 32
China şi Uniunea Europeană pun în practică pe toate planurile „Agenda Strategică pentru cooperare China-Uniunea Europeană 2020”, acţionând laolaltă pentru formarea celor patru parteneriate: pace, creştere, reformă şi civilizaţie.

Eveniment
România la Târgul Internaţional de Carte de la Beijing 2017.
Ziua Limbii Române la Beijing/ 33
Cele mai recente apariţii editoriale traduse în limba chineză: volume de poezii semnate de Mihai Eminescu (Foreign Language Teaching & Research Press), Marin Sorescu şi Nichita Stănescu (Editura pentru literatură Shanghai), Aforisme de Valeriu Butulescu (ediţie Engleză-Chineză, China Publishing Group şi Editura Zhongyi), Basmele românilor de Mite Kremnitz (Grupul editorial Guangxi Normal University Press) şi The next seven years de Marius Cristinel Stoicescu şi Valentin Cristian Stoicescu (Renmin University Press).

Cronica plastică
Luiza Barcan ● A cincea oară „Acasă la George Apostu”/ 34
Iniţiativa unui astfel de gest cultural cu bătaie lungă, adică purtător de efecte şi de roade artistice şi culturale destinate viitorului, îi aparţine lui Dinu Apostu, nepotul sculptorului.

Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● O biografie controversată/ 35
Constantin Virgil Gheorghiu câştigă brusc o notorietate mondială odată cu Ora 25, roman cu alură picarescă şi elemente biografice verificabile, dezvoltând tema timpului (o fixaţie a prozatorului).

(Con)texte     
Maria-Ana Tupan ● „Sub semnul urgenţei destinale”/ 36
Poveştile de iubire evocate – de comuniune spirituală, nuntiri de minţi afine – , sigilate unele prin moarte, cresc, şi ele, tot în această grădină a sufletului doritor de frumos, adevăr şi, mai ales, capabile să transforme, metaforic vorbind, pe „străin” în aproapele nostru christic.

Film
Călin Căliman ● Cristian Nemescu şi Andrei Toncu după 11 ani…/ 37
Omul de pe lună, de Mihnea Aliciu este povestea unui singuratic, care are în garsoniera sa un radio pirat cu care transmite zilnic o emisiune de seară, pentru ca, după ce primeşte pentru prima oară un telefon de la un ascultător, întâmplarea să îi schimbe radical viaţa.

Dana Duma ● Cinematograful la muzeu/ 38
Prea puţin decisele reacţii ale cineaştilor la dispariţia locurilor privilegiate ale premierelor româneşti a fost compensată, din fericire, de revolta unor arhitecţi împotriva acestui fenomen stresant. E o atitudine firească, mai ales că unele dintre cinematografele închise sau abandonate sunt construcţii valoroase, care confirmă identitatea europeană a Capitalei.

Corespondenţă din Israel
Dana Oprica ● Corala Armonia/ 39
Recitalul individual a fermecat publicul smuls parcă din realitate şi purtat pe aripi de îngeri în lumea serafimilor şi a heruvimilor. Orice cuvânt în plus e de prisos, orice zicere ar rupe vraja în care am rămas prinşi toţi cei care ne aflam atunci în oraşul din vestul Galileei, pe coasta Mării Mediterane.

Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39

Vă dorim lectură plăcută!

---

Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare:

---

♦ Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah

Cartea îşi propune o analiză a situaţiei României pornind de la conceptul de ideal. Teza cărţii este că stagnarea, dezinteresul şi silnicia atât de actuale în ţara noastră se datorează absenţei unui ideal naţional. Convins că termeni precum „proiect de ţară”, „viziune”, „obiective naţionale” nu fac decât să escamoteze această problemă, edulcorând-o intelectual, autorul nu se fereşte să folosească un termen ce este – într-un mod cât se poate de elocvent – ieşit din uz: idealul!

Cu ocazia acestei sondări în psihologia abisală a poporului român ies la iveală modele, paradigme, tendinţe şi structuri sufleteşti prezente în viaţa cotidiană, culturală, socială şi politică a României actuale. Deşi având o serie de înaintaşi notabili (dacă e să-i amintim numai pe Constantin Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ştefan Zeletin, Constantin Noica) – o asemenea direcţie de abordare a sufletului poporului român a fost abandonată în vremurile din urmă, în conformitate cu noile „comandamente” ale globalizării şi dez-naţionalizării. Autorul cărţii de faţă are curajul să reia această linie de cercetare, într-un limbaj viu, colorat afectiv şi uneori reactiv.

Problema emigraţiei masive a românilor este plasată în aceeaşi perspectivă a absenţei idealului – singurul capabil de a ţine laolaltă un popor între graniţele unei ţări. Lipsiţi de ideal, românii ajung să se dezintegreze şi să vagabondeze în căutarea unui loc propriu, fără să ştie că locul pe care-l caută este, de fapt, propria ţară, o ţară fondată pe un ideal care să rezoneze cu cele mai adânci niveluri ale simţirii lor.

Suplimente apărute:

♦ Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Supliment al revistei Contemporanul nr. 09 Septembrie 2017

Creatorul romanului cinic, la noi, Nicolae Breban, ostil aşa-zisului „fatalism” mioritic, face ca Mioriţa alungată pe uşă, la nivel conceptual, să se reîntoarcă pe fereastră, la nivel epic, prin feminizarea mişcării de rezistenţă naţională, în surprinzătorul său roman Jocul şi fuga.

Când am făcut selecţia primilor nouă prozatori, nu m-am gândit că vor ieşi, din nouă cercuri, alte trei cercuri „danteşti” pentru cele trei tradiţionale provincii româneşti. Constat cu uimire „egalitatea” lor în construcţia României moderne, dar şi a cărţii mele. Au ieşit, fără nici o intenţie, câte trei scriitori, pentru fiecare provincie, care mi-au asaltat subconştientul: Moldova (Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Eugen Uricaru); Valahia: Marin Preda, Eugen Barbu, Mircea Cărtărescu; Ardeal: Liviu Rebreanu, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Uitasem însă contribuţia Basarabiei, cu destinul ei ingrat, de la 1812 încoace. Cele nouă cercuri s-au transformat, de aceea, într-un decameron, cel de al zecelea prozator al construcţiei critice devenind Ion Druţă, cu întreaga dramă a sfâşierii interioare a Basarabiei, dezvăluită încă în cartea mea din 2003, Basarabia sau drama sfâşierii.

Şi ce literatură face fiecare dintre cei zece, şi cum o arhitecturează toţi împreună!

Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017

E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – alt­fel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labi­rintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?

Aura Christi

---

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

---

---

Noutăți editoriale (Click aici)

---

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:

InMedio, Relay

Cărturești – Verona București

Pasaj Universitate – București.

 

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:

Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,

SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

 

Adresa redacţiei:

Asociaţia Contemporanul

CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780

Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.

E-mail: [email protected]; [email protected]

Salvează

Salvează

Total 4 Votes

1

3