Performanţele culturii române în dezbatere. Premiile Constantin Brâncoveanu 2016
Care sunt propunerile pentru Premiile Constantin Brâncoveanu 2016?
Este al treilea an în care Premiile Constantin Brâncoveanu, iniţiate ca o contribuţie la recunoaşterea valorilor româneşti, dau ocazia personalităţilor din lumea culturală să facă nominalizări p
ublice. În jur de 50 de invitaţi ai Fundaţiei Alexandrion şi ai cotidianul.ro au dezbătut luni, 12 septembrie, cele mai importante performanţe culturale ale anului 2016.
„O naţiune care nu îşi respectă valorile este o naţiune pierdută”, rema rca fondatorul şi preşedintele Alexandrion Grup, Nawaf Salameh, în deschiderea dezbaterii de la sala Seoul din hotelul Pullman.
Literatura, în discuţii aprinse
Scriitoarea şi jurnalista Gabriela Adameşteanu a răspuns prima invitaţiei făcute de Dumitru Constantin, secretarul juriului, de a se dezbate propunerile pentru secţiunea Literatură a premiilor. Autoarea romanului „Drumul egal al fiecărei zile” a recunoscut natura specială a responsabilităţii pe care o aduce orice nominalizare, atât faţă de cei spre care merg opţiunile, cât şi pentru cei care nu sunt menţionaţi. Primele personalităţi asupra cărora a fost atrasă atenţia au fost George Bălăiţă şi Constantin Abăluţă. Bălăiţă a fost propunerea asupra căreia au insistat mai mulţi dintre cei prezenţi luni. Ioan Groşan, Aura Christi şi Magdalena Bedrosian aducând argumente în favoarea cunoscutului romancier. „Este autorul unuia dintre primele 10 cele mai importante romane din literatura română iar inovaţiile narative şi tipologia pe care o descoperă în cărţile sale îl aşază între autorii de primă mărime”, a remarcat Magdalena Bedrosian, fostă componentă a jur
iului în anii anteriori, amintind că în anii trecuţi Bălăiţă a fost una dintre personalităţile pe care juriul le-a luat în discuţie de fiecare dată. Și Aura Christi a justificat opţiunea sa pentru autorul „Lumii în două zile”: „o cultură se defineşte prin ample construcţii epice”.
Atunci când a fost vorba despre poezie, Aurei Christi i s-au alăturat doi Ioan (Groşan şi Buduca) pentru a susţine propunerea poetului Ioan Mureşan ca laureat pentru literatură în acest an. „Chiar dacă în cărţile sale este neîncadrabil, Mureşan face parte din şcoala europeană a expresionismului, continuând o linie care începe de la Holderlin şi Rilke şi continuă la noi cu Blaga şi Nichita Stănescu”, a formulat redactorul şef al revistei „Contemporanul”.
Aflat în sală, Mureşan a propus, la rândul său, două nume pentru dezbatere: Al. Cistelecan şi Mihai Șora. Șora a fost şi propunerea susţinută de Ioan Buduca, pentru cărţile în care găsim „una dintre cele mai frumoase limbi române”. Din domeniul criticii literare a preferat să îşi selecteze propunerile şi directorul Muzeului Literaturii Române, „pe toţi nominalizaţii sunt convins că îi voi găsi la noi în colecţii într-o zi, dar, dincolo de proză, poezie şi teatru, un domeniu fixează tot ce se întâmplă în literatură în termenii istoriei literare”, a comentat Ioan Cristescu. Opţiunile sale au mers spre Ion Pop şi Mircea Martin.
O pledoarie impresionantă a avut Magdalena Bedrosian pentru nominalizarea Ilenei Mălăncioiu, „care a reinventat în poezia sa o mitologie românească, mituri ale iubirii, ale transcendenţei. În plus ca prezenţă publică, Mălăncioiu este la fel de solidă, de stâncoasă ca şi poezia pe care o scrie”.
Ultimele argumente pentru o nominalizare la această secţiune au mers spre succesul pe care Gabriela Adameşteanu îl are publicând la Gallimard, în Franţa: „De pe vremea lui Eugen Ionesco nu am mai avut un best seller la această editură majoră iar Adameşteanu, aproape neajutată de nimeni a vorbit despre România în întreaga lume”, a spus poetul şi traducătorul Dinu Flămând. Dan Mircea Cipariu, preşedinte Operascrisa.ro, a trimis prin e-mail nominalizările sale la redacțiacotidianul.ro. Opțiunile sale au mers spre Cristian Teodorescu (proză), Robert Șerban (poezie) şi Mircea Martin (critică literară).
Filmul istoriei
Mult mai concise au fost discuţiile pentru secţiunile Istorie şi Film.
Mihai Retegan de la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti a subliniat importanţa volumului „Regina Maria, puterea amintirii” de Ion Bulei. Discuţia a inclus şi titluri ca „
Problema Basarabiei în discuţiile româno-sovietice din timpul Războiului Rece (1944-1989)” dr. Ion Constantin, dar şi „Când Europa arde – Şedinţele CPEx şi ale Biroului Permanent al CPEx din anul 1989 DOCUMENTE”, volumul coordonat de Ion Calafeteanu şi lansat la finalul anului 2015. Asupra importanţei traducerii unei cărţi ca „Istoria Transilvaniei”, coordonată de Ioan-Aurel Pop, au insistat Dinu Flămând şi Aura Christi, care au arătat că suntem în faţa unei timide, dar reuşite încercări de pătrundere a unui manual de istorie pe piaţa franceză, dar şi că avem de-a face cu „unul dintre stâlpii identităţii româneşti care trebuie apărat de atacurile concertate din ultima vreme”.
În ce priveşte nominalizările pentru secţiunea Film, criticii Magda Mihăilescu şi Mihai Fulger au fost de acord asupra necesităţii de a reaminti importanţa pe care regizorul Lucian Pintilie o are în impunerea a ceea ce astăzi se numeşte Noul Val Românesc. Mutând atenţia asupra actualităţii, cei doi critici au mizat pe recunoaşterea poziţiei pe care Cristi Puiu o are atât ca deschizător de drumuri pentru succesul cineaştilor români, cât şi în urma succesului reputat cu „Sieranevada”, cea mai recentă peliculă a sa şi propunerea României pentru secţiunea rezervată filmelor străine la Oscar. Criticul Florin Barbu l-a propus pe Adrian Titieni pentru activitatea intensă din ultimii ani.
Arte plastice şi spectacol în arhitecturi
Solista Operei Naţionale, Oana Andra, a deschis discuţia privind nominalizările pentru Muzică amintind meritele Angelei Gheorghiu, interpreta care a devenit un brand pentru muzica vocală românească. O dublă nominalizare a preferat Sorina Goia de la Radio România. Propunerile sale au mers spre reinventarea perpetuă a lui Gheorghe Zamfir, dar şi spre recunoaşterea meritelor violonistului Șerban Lupu în interpretarea, publicarea şi promovarea creaţiei enesciene. Fost laureat al Premiilor Brâncoveanu, Marin Cazacu a adus în atenţia celor prezenţi personalităţile unor muzicieni ca pianistul Valentin Gheorghiu şi dirijorul Cristian Mandeal. „La 88 de ani, Gheorghiu, pe care l-a văzut şi Enescu atunci când era copil, cântă în continuare şi este considerat un bătrân minune”, a comentat Cazacu. „Dacă vorbim despre mari voci româneşti, propunerea mea este Maria a lui Grigore de peste vale din judeţul Maramureş”, a intevenit Grigore Leşe, tocmai revenit de la Beijing, unde a promovat înregistrările sale cu muzică tradiţională românească. Muzicianul a completat seria de propuneri cu numele dirijorului Cristian Lupeş.
În teatru, regizorul Victor Ioan Frunză a remarcat contribuţia Cătălinei Buzoianu la istoria teatrului european dar şi prestanţa carierelor unor Olga Tudorache, Horaţiu Mălăele şi Mariana Mihuţ. Monica Andronescu l-a nominalizat imediat pe regizorul care i-a precedat intervenţia, „atât pentru creaţiile sale scenice mai recente sau mai vechi, dar mai ales pentru curajul de a crea o trupă extraordinară”. Numele lui Victor Rebengiuc şi al lui Marcel Iureş au fost amintite pentru mărcile impuse teatrului românesc, dar şi anvergura intelectuală a creaţiei regizorului Andrei Șerban.
Arhitectul Romeo Belea, al cărui nume este legat de clădirea Teatrului Naţional, a fost propunerea formulată atât de Clarissa Ivan, cât şi de Dorin Ștefan pentru specialitatea pe care o reprezintă. Membrul juriului a remarcat şi remarcabila renaştere arhitecturală a cetăţii Alba Iulia.
Criticul Aurelia Mocanu a adus un omagiu personalităţii pictorului Sorin Ilfoveanu, care „şi-a creat o stilistică proprie uşor recognoscibilă”, dar şi pentru puterea personală de a crea un univers coerent arătată de artista Paula Ribariu. Această din urmă propunere a fost susţinută şi de Doina Mîndru, directorul artistic al Palatelor Brâncoveneşti. Aceasta a elaborat pe larg şi asupra necesităţii de a recunoaşte meritele pe care le are un artist de talia lui Constantin Flondor, ”care a experimentat modernitatea între 1962 şi 1984 şi a reformat programa învăţământului artistic din România”. Două nume au fost propuse în discuție de Eduard Uzunov: Mirel Zamfirescu pentru pictură şi Silvia Radu la sculptură.
Juriul care va hotărî numele laureaţilor este compus în acest an din Acad. Dan Berindei (preşedinte), Prof.Univ.Dr. Ioan Scurtu (istorie), Prof. Univ. Dr. Eugen Negrici, Dumitru Radu Popescu (literatură), Dumitru Constantin (secretar), Cristina Corciovescu (film), Dorin Ștefan (arhitectură), Monica Andronescu (teatru), Ștefan Râmniceanu (arte plastice), Grigore Leşe (muzică). Premiile „Constantin Brâncoveanu” pentru anul 2016 se vor decerna pe 29 septembrie la Palatul Mogoşoaia.
