Contemporanul nr. 04 Aprilie 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Cazuri de disidenţă reală / 3
Timp de 20 ani mă uitam în oglinda retrovizoare, tresăream la cel mai mic zgomot la uşa apartamentului. De fiecare dată când intram în România, mi se strângea inima. Am riscat enorm.
Tipul meu de om nu arată acest lucru. Nu m‑am plâns niciodată nimănui. M‑a ajutat propria mea creaţie, m‑am afundat în muzică, creaţie, filosofie şi unii colegi m‑au ajutat indirect. M‑au ajutat şi forţe obscure.
Evenimente • Academia Română / 4
Perioada interbelică a fost cea mai înfloritoare a presei noastre: în 1927 existau 709 ziare şi 544 de reviste. Tot la acea vreme Universul avea un tiraj de 200.000 de exemplare, Dimineaţa de 100.000, Adevărul de 50.000, Curentul de 40.000, iar Dreptatea de 15.000.
Colecţia de periodice a Bibliotecii Academiei Române numără peste 58.800 de titluri, reprezentând peste 8,5 milioane de exemplare.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Universuri paralele / 5
Din obişnuinţă, am ajuns să raţionalizăm diferite semne de boală care ne încearcă în lumea modernă, atribuindu-le doar motivaţii de ordin fiziologic, strict medical, dar am uitat credinţa anticilor, potrivit căreia boala este o disfuncţionalitate a sistemului pe ansamblu.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • „Miracolul românesc” / 6
Cercetarea trecutului nu este o joacă de copii şi nici un exerciţiu al minţii, ci face parte dintr‑o specialitate, care presupune pregătire serioasă, cunoştinţe temeinice, comparatism, tehnici complicate şi aspiraţie spre adevăr.
Şi istoria antică a românilor a ajuns să fie studiată sistematic, pe temeiul surselor, de către oameni special pregătiţi pentru aceasta, cunoscători ai ştiinţelor auxiliare ale istoriei şi ai limbilor clasice.
Descendenţa românilor din lumea latină – mai exact din spiritualitatea romană transmisă prin limba latină – se verifică fără nicio putinţă de tăgadă.
Românii există însă ca popor, ca şi rudele lor de aceeaşi spiţă (adică italienii, francezii, spaniolii, catalanii, portughezii etc.), cam din ultima parte a mileniului I din era creştină.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Efectul de crepuscul / 8
Lumea furnizează palierul primului act de revizitare critică, inaugurat cu o persuasivă abordare a Cărţilor Unirii (mai ales a volumului Acad. Ioan‑Aurel Pop, „Din mâinile valahilor schismatici…”. Românii şi puterea în Regatul Ungariei medievale), în care Irina Petraş identifică un subiect freatic de ordin identitar – Încercarea de a fi român.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi • Fleacurile lui Tolstoi / 9
Acolo vede sihastrul acesta atipic marea încercare şi, totodată, alinarea ce‑i toarnă, clipă de clipă, echilibrul şi harul în albia fiinţei, spre care se‑ntoarce după largi ocoluri date firii, din al cărui miez exclamă, la un moment dat, plin ochi cu lumină, că la optzeci de ani viaţa abia începe.
Cărţi
Adrian Lesenciuc • Când comparatistul depăşeşte cadrul clasic de analiză / 10
Ştefan Borbély poate să înalţe discursul în poziţia de unde devin vizibile manifestările ordonatoare ale unui câmp literar (şi nu numai).
Un om care ştie – foarte firesc, aşa cum respiră – că orice operă de construcţie intelectuală se naşte din vocaţie şi dintr‑un soi de suicid social autoasumat: rămâi cu tine însuţi atunci când alţii merg la mall, bârfesc la o berică sau ies în oraş când singurătatea lor şi a casei în care locuiesc nu le mai ajunge.
Polemice
Mircea Platon • Lupta de clasă, astăzi şi în mintea copilului dumneavoastră! / 11
E un soi de marxism care a identificat un nou tip de luptă de clasă, inventând majorităţi oprimate alcătuite din nuanţe/ minorităţi fictive sau asmuţite unele împotriva altora.
Şcoala nu te pregătea pentru viaţă afundându‑te în viaţă, ci ridicându‑te înspre principiile care guvernează viaţa.
Portrete în filigran
Marian Victor Buciu • Eugen Negrici şi psihologia unui seismograf / 12
Nu acesta e rolul, nici rostul, pe domeniul literar şi în contextul autohton sortit, unde destinul impune ca normă simulacrul.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Avocatul ceh al culturii române / 13
Mă întorceam tocmai din România şi‑i aduceam bătrânului meu dascăl câteva veşti şi salutări din partea numeroşilor săi prieteni.
Cu toate că vedeam cum se pierde încetul cu încetul, mă bucuram văzându‑l plin de interes de tot ce privea România.
Eseu
Theodor Codreanu • Sonetul românesc / 14
Pătruns de ideile liberale ale vremii, tânărul anticipă evenimentul din 26 iunie/ iulie 1848 produs de decretul guvernului provizoriu instaurat în Ţara Românească la 14 iunie 1848.
Sonetul e surprinzător de bine scris, în alexandrinul românesc de 14 silabe şi cu varianta catalectică de 13, în ritm iambic şi cezură mediană, cu schema rimică abab/abab/cde/cde.
Eseu
† Timotei Prahoveanul • Călugărul şi poetul Ignatie Grecu: vârstele psalmistului / 15
Poeme
Ignatie Grecu • Poetul a plecat în căutarea lânii de aur a cântecului / 15
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Thriller / 16
Liviu Ioan Stoiciu este unul dintre cei mai constanţi scriitori din ultimele decenii, scriind şi publicând carte după carte, într‑o generaţie precum a „optzeciştilor”, în care o asemenea ritmicitate ţine mai degrabă de domeniul excepţiilor.
O diferenţă totuşi faţă de cărţile anterioare o reprezintă „împrumutarea” vocii poetic‑narative unor personaje. Strategia era utilizată şi înainte.
Polemice
Constantin Toader • Şcoala eşuată în era reformelor progresiste / 17
Ne aflăm într‑un moment periculos, când se pune problema desăvârşirii deconstruirii şcolii.
Eseu
Mircea Braga • O lume suficientă sieşi / 18
Chiar şi sub această formă, de simplu schimb de scrisori, era cunoscută Securităţii şi plasată ca ostilă, din moment ce vehicula idei decurgând din mişcarea unor concepte inacceptabile, cum erau „misticism” şi „obscurantism”.
E situaţia care l‑a determinat pe autorul volumului de faţă să realizeze şi o secţiune aparte, Pagini din dosarul de la Securitate, unde sunt reproduse mai multe documente.
Educaţie şi cultură
Mihaela Rusu • Educaţia încotro? / 19
Universitatea Goethe din Germania a ajuns la concluzia că învăţământul online (sau la distanţă) produce, sub aspect educaţional, un efect similar celui al vacanţei de vară. Randamentul şi competenţele elevilor nu progresează prin această metodă, conchide studiul.
Studiul, despre care a scris mass‑media germană, relevă o scădere mai pronunţată a competenţelor educaţionale în rândul copiilor şi adolescenţilor proveniţi din familii vulnerabile din punct de vedere social.
Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Valeriu Matei
„România trebuie să‑şi impună valorile culturale şi ştiinţifice” / 20
A existat o comuniune spirituală indestructibilă, chiar dacă au fost impuse frontiere nedrepte, un „zid berlinez” de‑a lungul Prutului. Matricea stilistică a culturii române a rămas aceeaşi.
Academia Română, la fel ca şi Academia de Ştiinţe de la Chişinău, e supusă, în ultima vreme, unor atacuri vehemente, nefondate, ce vin atât din partea unor grupări de veleitari fără acoperire intelectuală, cât şi din partea unor politicieni vexaţi, prizonieri ai culturii de masă.
Specificul Editurii Academiei Române acesta este: editatrea unor opere rezultate din activitatea tuturor secţiilor, filialelor şi instituţiilor de cercetare ale Academiei Române, editarea operelor marilor personalităţi ale literaturii, culturii şi ştiinţei româneşti.
Academia Română cuprinde, prin institutele de cercetare şi filialele sale de la Iaşi, Cluj, Timişoara, prin centrele de cercetare de la Craiova, Târgu Mureş, Sibiu, prin relaţiile speciale cu Academia de Ştiinţe de la Chişinău, întreg spectrul de preocupări ale savanţilor români, iar Editura Academiei este obligată să pună la dispoziţia societăţii româneşti operele rezultate din aceste activităţi.
Dacă opera filosofică a lui Lucian Blaga era tradusă la timp în limbile de circulaţie, nu cred că ar fi existat în generaţiile europene de filosofi cineva care să nu‑l fi citat pe acest mare poet, mare gânditor, mare filosof al culturii.
Clubul Ideea europeană • Inedit
Ionuţ Vulpescu în dialog cu Răzvan Theodorescu
„Patria mea, dreaptă sau greşită” / 23
De ce a fost convins că are dreptul moral de a scrie o biografie, pentru că doar cei care au o viaţă cu obstacole câştigă un drept în a o dezvălui altora; cum a fost reprimit în Universitate după ce a fost exclus pe nedrept, şi care au fost momentele în care omul, nu bizantinologul Theodorescu, a simţit mâna lui Dumnezeu deasupra lui.
În cadrul unui dialog marcat de prietenie, Academicianul Răzvan Theodorescu i‑a mărturisit fostului ministru al Culturii, Ionuţ Vulpescu, lucruri mai puţin cunoscute: de ce şi‑a dorit un audio‑book, convins că, deşi a fost „profesorul naţiunii”, „amintirea mutrei” lui „la televizor nu va exista întotdeauna”.
Nu proiecte ca România educată, care valorează cât valorează. O educaţie bună, o instrucţie bună, care să semene cu instrucţia românilor din vremea lui Spiru Haret şi a lui Carol I – acela a fost momentul în care, la ţară, s‑au făcut biblioteci, cămine, în care oamenii citeau, sigur, conduşi de preot, învăţător, profesor, şi s‑a format acea pătură cultivată.
Răzvan Theodorescu a părăsit lumea privind la o Românie în alb şi negru: „Cum, în această ţară, care se proclamă săracă, şi este săracă, de ani de zile, câştigă partidul de stânga, dar preşedinţii sunt de dreapta?”
Muntenia, pe de o parte, şi Moldova, pe de altă parte, au mers pe drumuri divergente, în timp ce Franţa se unea; dau exemplul Franţei pentru că este cel mai notabil.
Răzvan Theodorescu a lăsat un ultim gând României care l‑a dorit şi României pe care a incomodat‑o: mulţumiri celor care l‑au iubit şi rugămintea de a fi iertat de cei care nu l‑au iubit.
Polemice
Magda Ursache • Doamne, tu ştii? / 26
Agenda culturală
Petru Cimpoeşu, Laureatul Premiului Naţional pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia, Ediţia a VII‑ea, 2023 / 27
Conferinţele Dalles ale Academiei Române
Victor Voicu • Medicina bazată pe dovezi – concepte, abordări şi consecinţe pentru medic şi pacient / 27
Corespondenţă de la Atena
Monica Săvulescu Voudouri • Fenomenul Irina Wintze / 28
Invitată la Cluj cu prilejul întâlnirilor organizate de Teatrul Naţional, asist paralizată de uimire la spectacolele în care e distribuită Irina Wintze.
Nu are vârstă, i s‑au format în jurul ochilor riduri fine, frumoase, e un soldat de trupă, actriţă până în măduva oaselor; joacă copile şi bătrâne, pesonaje imaginare şi cotidiene, joacă splendidul din frumos şi frumosul din urât, personaje cărora le dă strălucire, din teatrul de azi şi din teatrul de ieri, topită în iubirea de om.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Nichita ’90 / 29
Spre deosebire de Rilke, unde elegia este un poem filosofic, elegiile lui Brodski se păstrează mai aproape de caracterul originar al genului, al tristeţii cauzate de o pierdere.
Dacă Brodski jinduieşte după un cer ce i se refuză, Nichita Stănescu dezavuează metafizica, robia zeilor, propunând, ca şi Rilke, un subiect uman conştient de sine ca supremă formă de existenţă.
Recitiri
Adrian Dinu Rachieru • Radu Mareş, revizitat / 30
Scriitorul era un insaţiabil cititor. Preocupat de „vitaminizare culturală”, mânat de povara propriilor proiecte, Radu Mareş se oprea – ori de câte ori timpul îi îngăduia – asupra clasicilor.
Relecturile, prin această „cură de clasici”, îi modificau chimismul sufletului; descoperim aici şi lectura „senzuală”, voluptuoasă, dar şi terorismul secret al marilor spirite, inhibând impulsul de a (mai) scrie, potolind „mâncăriciul penei”.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • De la epurare la revizuire / 31
„Editori sunt concediaţi pentru publicarea unor anumite cărţi, jurnaliştilor li se interzice să scrie pe anumite subiecte, profesorii sunt investigaţi pentru citarea anumitor opere, un cercetător este concediat pentru că a citat un studiu care între timp fusese revizuit”, ne avertizează, aparent şocaţi, semnatarii scrisorii.
Iluştrii activişti neomarxisti care au semnat scrisoarea mai sus menţionată constată, corect, rezultatul propriei lor munci politice şi intelectuale, desfăşurată în decenii întregi: corectitudinea politică a creat un culoar de „consens”, foarte asemănător cu „linia” partidelor bolşevice din perioada de aur a comunismului.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Despre obişnuit şi familiar / 32
Acesta era un prim pas al codului bunelor maniere de care aminteşte Ion Ghica, pas pe care l‑a învăţat din copilărie.
Intrarea în lumea bună a adolescentului se realiza tot cu discreţie la primul bal, către vârsta de 15‑16 ani, când părinţii îi prezentau rudelor mai îndepărtate, prietenilor de diferite ranguri, apropiaţilor din lumea afacerilor.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Steve Barakatt
„Muzica face parte din viaţa mea” / 33
Conştient de dorinţa contemporanilor de a avea acces şi contact tangibil, abordez muzica în armonie cu noile noastre realităţi.
Fibra personalităţii mele se află întotdeauna la mijloc între valorile occidentale şi cele orientale. Au mai jucat un rol important în viaţa mea şi călătoriile muzicale.
Film
Dana Duma • Cât de pur e filmul european? / 34
Recent încheiata ediţie a Premiilor Oscar, unde producţia „vorbită în limba germană” Nimic nou pe frontul de Vest/ All Quiet on the Western Front (regia Edward Berger) a câştigat patru statuete, redeschide, după mine, discuţia în jurul întrebării „cât de pur este filmul european”?
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Cărţile şi strategia puterii / 35
După cum se ştie, lui Socrate (469‑399 î.Hr.) nu i‑a dat voie soţia sa Xantippa să‑şi cumpere material de scris, iar moştenirea lui literară ne‑a fost transmisă datorită însemnărilor unor elevi ceva mai înstăriţi, anume Platon şi Xenofon.
Un comerţ de anvergură cu cărţile se desfăşura peste Mediterana. Căpitanii de corăbii comerciale duceau întotdeauna cu ei cel puţin un braţ de cărţi, printre care cel mai adesea Homer.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Două tipuri complementare de expresie / 36
Şaizeci şi cinci de lucrări, pictate în diferite perioade, acoperă toate subiectele consacrate în acest gen de artă: natură statică, peisaj, portret, compoziţie cu personaje.
Pictorul pare mai mult atras de peisajul natural în care intervenţia umană e minimă. Colţurile de pădure sau arborii singuratici devin astfel motive nu de puţine ori abordate.
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • Jafar Panahi şi hotarele „fără urşi” / 37
Purificarea prin curăţirea picioarelor e în consens cu gândirea christică. Când spală picioarele ucenicilor, Iisus grăieşte: „Cel ce s‑a îmbăiat nu are nevoie să se spele decât pe picioare, apoi este curat în întregime”.
Un autentic colaj ciné vérité cu elemente de artă poetică, „No bears” realizează acea idee de creaţie manifestată – devenită realitate – ce aminteşte de basmul chinezesc.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Porţile paradisului / 38
Ansamblurile de colaje textile cu intervenţii grafice delicate, scriituri opace şi semne magice descriu un parcurs eminamente emoţional, orientat spre sacru.
Teatru
Dana Pocea • Între cotidian şi ficţiune / 39
Realul şi imaginarul exprimă în configurarea personajelor o simbioză perfect ancorată în prezent. Autorul intervine în „destinul” fiecăruia, îi radiografiază parcursul, fiind foarte atent la pulsul actualităţii imediate.
Vă dorim lectură plăcută!
Noutăți editoriale Editura Academiei Române (Click aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
