Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2018
Editorial
Nicolae Breban – Viaţa ca posesie/ 3
O, nu, nu vreau să spun totul, aşa-ceva nu există, nu e un instrument pe care putem să-l apucăm noi, oamenii, chiar şi cei mai îndrăzneţi, cei mai nechibzuiţi în a ne gospodări scurtul, firavul (sau nu?!…) fragment de existenţă. Absolutul!
Istorie şi critică literară
Bogdan Creţu – Incursiuni în memorialistica românească (III)/ 4
După 1989, are loc o redescoperire entuziastă a genului: sunt reeditate sau editate pentru prima oară scrierile confesive ale interbelicilor, dar nu numai. Literatura propriu-zisă mai interesează în măsura în care reuşeşte să fie un bun instrument al memoriei, un martor al trecutului traumatizant.
Polemice
Mircea Platon – Treierătoare anticomuniste/ 5
Petenţii sunt, în majoritate, verticali, cerându-i lui Stalin să judece după dreptate, după legile şi prevederile Constituţiei Sovietice. Tonul scrisorilor e unul de o demnitate arhaică.
Eseu
Marian Victor Buciu – Revelaţia polifonică dintr-un roman în versuri/ 6
Devine clar de ce romanciera-poetă îşi preîntâmpină cititorul specificând, la modul (im)personal că Geniul inimii este „O carte pentru cel care ştie. O carte pentru mine”.
Eseu filosofic
Vasile Muscă – Nevoia de mit/ 7
Mitul însoţeşte ca o prezenţă permanentă evoluţia culturală şi, desigur, filosofică a omenirii. Marile produse ale gândirii filosofice rămân şi ele adânc impregnate de substanţa mitică.
Sonete de Ignatie Grecu/ 8
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi – Diversiunea salvatoare/ 9
Probabil că descrierea celor două experienţe au menirea de a mă reapropia din alt unghi de tema acestei cărţi: Legea Iubirii. E o temă imposibilă, îmi spuneam zilele trecute. O, Doamne, în ce istorie am intrat iarăşi! Conştientizarea repetată a acestei realităţi m-a dus într-un blocaj, din care am ieşit, recurgând la o diversiune salvatoare.
Evenimente culturale/ 10
Pagini de istorie
Ioan-Aurel Pop – România noastră la Centenarul Unirii/ 11
Acum un secol nu s-a făcut România – România o făcuseră demult strămoşii – ci ne-am adunat cu toţii sub acelaşi edificiu naţional, aşa cum au făcut mulţi europeni atunci. Ceea ce nu este puţin lucru!
Pagini de istorie
Alexandru Surdu – Drumul eroilor din Drajna spre Crucea de la Piscul Domnului/ 12
De unde ai privi însă, de pe toată Valea Teleajenului, se vede Marele Monument al Sfintei Cruci de la Piscul Domnului, care a şi devenit simbolul de aur al Comunei Drajna, o comună martiră a României.
Modele
Iulian Boldea – Recursul la concept/ 13
Interesantă este relaţia eu creator/ operă, pe care criticul o pune în ecuaţie cu rigoare, identificare empatică şi subtilitate.
Marginalii
Boris Marian – Cine îl cunoaşte pe Ludovic Bruckstein?/ 13
Modele
Liliana Danciu – Ultimul roman al lui Mircea Eliade/ 14
Cu cât sensurile sunt mai profunde, cu atât demersul hermeneutic se adânceşte mai puternic, decantând esenţa din aparenţă, acea „metafizică” latentă a Nopţii de Sânziene, despre care vorbeşte Eliade însuşi în jurnalul său.
Istorie şi teorie literară
Mircea Braga – Cele două feţe ale paradigmei/ 15
Doar în acest fel culturalul a făcut posibilă aserţiunea că întreaga literatură a Europei se află deja în creaţia aedului orb. Tiparul este al mitului de întemeiere, cuprinzând ceea ce a fost, este şi va fi, sprijinit pe o nelimitare care, mutatis mutandis, a făcut loc absolutului absurd, simbolic cuprins în justificarea califului Omar I adus în situaţia de a ordona distrugerea bibliotecii din Alexandria.
(Con)texte
Maria-Ana Tupan – Martiri şi statui/ 16
Lecturi
Gabriel Cojocaru – Asceza celui care nu cunoaşte moartea/ 17
Ela Iakab scrie o poezie ermetică de cea mai autentică şi bună calitate, cu o forţă care trădează o turnură de spirit masculină, performanţa aceasta fiind, după mine, rarisimă în lirica femi
nină de azi, de ieri, de oricând.
Cărţi
Octavian Mihalcea – Extensiuni lirico-metafizice/ 18
Evenimente culturale – Institutul Cultural Român/ 18
Proză
Emilian Galaicu-Păun – Авиа Мария/ 20
Aşa pierdută, cobora iată din cerul pe care tot el o proiectase în pământ, şi totodată se desprindea de imaginea ei telurică, pentru a se eterniza în chip de icoană făcătoare de minuni, de unde în timpul vieţii ai fi zis că i-a făcut farmece (de care, între paranteze fie spus, doar bunica l-ar fi putut vindeca prin descântece).
Editura Academiei Române
Mihai Popa – Imitaţie şi abstractizare/ 22
Supradeterminarea este pusă, în gândirea blagiană, sub orizontul misterului, un factor metafizic absolut, instituit de Marele Anonim, termen sau metaforă care poate desemna substanţa, eul 
absolut, raţiunea imanentă, Tatăl extramundan, Inconştientul, Conştiinţa, de fapt, o „metaforă filosofică a Divinităţii”.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Ernest Oberlander Târnoveanu şi Barbara Deppert Lipitz Amprente în aurul dacic/ 23
Aceste obiecte nu erau destinate celor decedaţi. Nu erau, cum se spune, de dus în mormânt! Ele nu sunt nici obiecte de podoabă. Desigur, sunt frumoase, dar atunci când le priveşti de aproape vezi şi cruzime în aceşti şerpi-dragon.
Agenda culturală
Tudor Nedelcea – Festivalul literar „Mihai Eminescu”/ 25
Clubul Ideea Europeană
Liliana Popa în dialog cu Dorin Ioniţă. Bucureştiul – o capitală a muzicii/ 27
Festivalul Internaţional „Vară Magică”, aflat la a şaptea ediţie, a celebrat, prin concertele ce au avut loc pe scena Ateneului Român, Centenarul Marii Uniri a României. Evenimentele s-au derulat în perioada 11 iulie – 29 august 2018. Şi iată, în onoarea Centenarului, orchestrele care au urcat pe scena Ateneului Român, au avut, simbolic, câte o sută de membri.
Modele
Constantin Coroiu – Caragiale în scrisori/ 28
La Berlin ori în călătoriile pe care le face în diferite regiuni şi oraşe ale Germaniei sau în alte locuri din Europa, Caragiale, cu o curiozitate irepresibilă, aşteaptă mereu veşti şi poveşti din ţară, dar şi scrie, la rândul său telegrame sau lungi epistole.
Lecturi
Theodor Codreanu – Între două lumi/ 29
Aflat în căutarea timpului pierdut (Marcel Proust), prin ultimele note lăsate editorului său narator, Pascal ajunge la iubirea, aparent stinsă (ca în La steaua eminesciană), pentru adolescenta Iulia Heroiu, din strada Luigi Cazavillan, unde, reîntorcându-se, după atâţia ani, nu mai găseşte decât, „eliadesc”, o bătrână, fiind judecat ambiguu de roşcată.
Polemos
Adrian Dinu Rachieru – Un experiment eşuat?/ 30
În scurtul răgaz ce i s-a dat, poetul, la cei abia „douăzeci de ani şi încă unul”, impune prin teribila forţă de creaţie, uluitoare prin întindere şi varietate, vestind noua poezie. Iar bogăţia ineditelor nu face decât să confirme fabulosul său laborator, acolo unde, în masa manuscriselor, Lucian Raicu descoperea o „dezordine dureroasă”.
Cărţi
Dana Oprica – Drumul desăvârşit al Cerului/ 31
Tot ce trăim este important.
Nimic nu este oricum.
Noi credem că este oricum,
dar nu este.
Când trăim banal, este important pentru că murim banal.
Şi trebuie să ştim asta.
E important să ştii că, aşa cum trăieşti, aşa mori.
Eseu filosofic
Andrei Marga – Diagnoza societăţii actuale/ 32
Numai viziuni cuprinzătoare aduse la zi şi personalităţi clarvăzătoare pot scoate societatea din „marea regresiune” şi o pot pune pe calea unei propăşiri univoce.
Polemice
Magda Ursache – Calea Gutenberg, colţ cu bulevardul TV/ 33
Doar Sfinxul tace când e întrebat de Om. N-am vrut să tac. În fond şi pe fond, întrebarea bine pusă e mai importantă decât răspunsul, cum ştim de la Mircea Eliade.
Nostalgia valorilor
Alexa Visarion – Lumina harului/ 34
Arta nu e, nu a fost niciodată un confort. Este un strigăt interior, o călătorie iniţiatică spre căutarea de sine, într-un fel o posibilitate ca artistul să se elibereze de spaime şi neputinţe.
Film
Festivalul filmului european
Dana Duma – Despre identitate şi teama de a o pierde/ 35
Principalul merit al Festivalului filmului european este de a fi dat o şansă publicului nostru de a vedea producţii de obicei ocolite de distribuitori tocmai pentru că se anticipează lipsa lor de şanse în faţa ofertei hollywoodiene.
Corespondenţă din China • Romane pe-un picior
Constantin Lupeanu – Toba/ 36
Omul pe care îl dispreţuisem de la bun început, pe care l-am urât şi în acelaşi timp l-am iubit, timp de câţiva ani, cât timp am fost ţinuţi în acel sat fără nume, şi în faţa căruia eram pierdută din ziua în care am fost a lui şi până când grupul nostru s-a întors în oraş, la şcoală.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa – Tehnologie şi politică/ 37
Evenimente culturale/ 37
Corespondenţă din Canada. Voci din diaspora
Mircea Gheorghe – Émile Nelligan şi posteritatea lui / 38
Una dintre personalităţile emblematice pentru literatura şi, într-un plan mai larg, pentru spiritualitatea quebecoeză este poetul Émile Nelligan (1879-1941). Prin precocitatea operei sale încheiate la vârsta de 20 de ani când a fost internat într-un azil de boli nervoase, el a fost apropiat de francezul Arthur Rimbaud.
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu – Farinelli şi regele/ 39
Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2018 este disponibilă în format pdf (Click aici)
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
