Revista Contemporanul nr. 08 August 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 08 August 2020
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban ● Sensul uimirii / 3
Unii amabili comentatori ai volumelor mele de memorii cred că descifrează prin moartea subită, brutală a tatălui meu, în toamna lui 1962, această… erupţie, acest salt, reală ruptură în zona aceea încă tulbure a reflexelor profunde, zise abisale.
Profil
Marian Victor Buciu ● Totalitatea universului romanesc / 4
Religiozitatea ar fi noutatea interpretării în acest volum. Biblia, a mărturisit, ca atâţia alţii, Buzura, rămâne lectura sa fundamentală. Modelul de credinţă există în dăinuirea sufletului desprins de slăbiciunea trupului.
Cronica literară
Ştefan Borbély ● În filigran / 5
Scenariul de ansamblu valorifică stereotipia de compoziţie, foarte frecventă în literatura universală, a protagoniştilor adunaţi în mod aparent arbitrar într‑un loc excentric, aflat „la margine de lume”.
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● La mormântul poetului / 6
Nu este de mirare că Noica, filosoful, pentru a‑şi selecta interlocutorii, le aplica „testul Eminescu”. Adică aducea vorba despre Poetul Naţional sau despre opera Acestuia.
Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu ● Căile divergente ale primei modernităţi româneşti (Secolele XVII‑XVIII) / 7
O altă faţetă, aceea transalpină a Transilvaniei şi a Banatului, nu este, în această istorie a civilizaţiei premoderne a românilor – cei mai numeroşi acolo, dar copleşiţi de alte „nationes” – un punct permanent de referinţă.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Obsesia colecţionarului / 8
Junimiştilor le revine, cum e şi firesc, primul act al acestei iniţiate incursiuni în Ideea de biografie în critica românească, rafinată arheologie a începuturilor criticii literare ca disciplină umanistă, consacrată selecţiei valorilor şi educării gustului public.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Forţa poeziei. Un mecanism abisal / 9
Poezia e fasta consecinţă a întâlnirii cu tine însuţi, mai exact cu partea sacră din subterana fiinţei, la care ajungi purtat de o mână străină şi apropiată, în egală măsură, în momentele de vârf ale intensităţii lăuntrice, când te înalţi în spirit şi redevii tu însuţi, sufletul devenind o mag
ică curea de transmisie.
Marginalii
Boris Marian ● Tudor Vianu – un luminos exemplu de cărturar / 10
În perioada de doctorat a purtat o corespondenţă susţinută, punctată de întâlniri amicale, cu prietenul său din liceu, poetul Ion Barbu, care studia matematica la Göttingen.
Marginalii
Constantin Lupeanu ● Scrisoare către un prieten / 10
Clepsidra cu nuanţe
Sorin Lavric ● Coşmarul statuilor / 11
Unui criminal notoriu, împotriva ideologiei căruia nemţii s‑au ridicat necontenit, de la sfârşitul Primului Război Mondial până la căderea Zidului Berlinului, acestui criminal urmaşii lui Bismarck nu găsesc altceva mai bun decât să‑i prindă conturul în muchii statuare.
Cronica literară
Marius Miheţ ● Iona – poetul apocalipsei amânate / 12
În sens restrâns, textele biblice literaturizate sunt curse ideale. Capcane revelatorii. Cumva exterioare realităţii, ele reclamă în noi miezul ei esenţial.
Polemice
Mircea Platon ● La ce bun şcoala în vreme de ciumă / 13
Contextul seamănă mai mult cu cel al Războiului Rece decât cu cel al sfârşitului Primului Război Mondial. Cu alte cuvinte, potenţialul pentru un conflict major există şi riscă să fie actualizat de această criză. Criza, aşadar, nu e doar una medicală.
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop ● Specificul naţional şi valorile identitare europene / 14
Naţiunile ca entităţi organice (şi nu ca state naţionale) nu s‑au născut prin hotărâri ale parlamentelor sau ale altor organisme politice şi nu pot fi desfiinţate pe asemenea căi, pentru că, dacă se fac asemenea încercări, ele – naţiunile – se răzbună.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Euforia care a îmbătat guvernul / 15
Clubul Ideea Europeană
George Motroc în dialog cu Adrian Majuru
„României îi lipseşte o «hartă a viitorului»” / 16
În ultimii treizeci de ani de libertate de opinie şi de atitudine, foarte puţine au fost şi mai sunt demersurile pozitive – în sensul menţinerii unor instituţii de învăţământ performante – susţinute prin argumente constructive, cu repere clare şi etape care trebuie urmate.
D.R. Popescu • 85
Theodor Codreanu ● Muzeul roata / 18
Prozator de primă mână şi dramaturg asemenea, Dumitru Radu Popescu se dovedeşte a nu fi mai prejos în spaţiul publicisticii, în pofida tuturor cârtitorilor ideologi, pentru care valoarea nu are importanţă dacă nu se conformează cu partizanatul de grup al „corectitudinii politice”.
Clubul Ideea Europeană
II. Trianon. După 100 de ani / 20
Florin Abraham ● Tratatul de la Trianon şi mitologia politică revizionistă / 20
Tratatul de la Trianon a curmat utopia Ungariei imperiale, prin aducerea ei la condiţia de stat‑naţiune. Este adevărat, au rămas în afara graniţelor Ungariei un număr important de etnici maghiari, însă acestora le‑a fost recunoscută calitatea de membri cu drepturi depline
Morala acestei situaţii seculare este că un consum ridicat de mitologie istorică dăunează sănătăţii naţiunilor!
Alexandru Porţeanu ● Centenar Trianon / 22
Tratatul de la Trianon a reprezentat o operă monumentală de drept şi relaţii internaţionale. El rămâne un reper fundamental al istoriei universale contemporane.
Vasile Puşcaş ● Trianon, Trianon! / 22
Pentru România, semnarea Tratatului de la Trianon (1920) a însemnat recunoaşterea internaţională a fruntariilor postbelice, în cea mai mare parte o consecinţă a aplicării principiului autodeterminării naţionale.
Josu de Solaun ● România şi sentimentul prezenţei divinităţii. O confluenţă magică / 23
Totul constituie o moştenire culturală, artistică şi umană unică. În 2014, această moştenire şi apoi întâlnirea mea intimă cu esenţa ei mi‑au schimbat în mod profund viaţa, atât viaţa artistică, cât şi în celelalte aspecte.
Ionel N. Sava ● De la nostalgie politică la trauma culturală? Dilema europeană a ungariei la 100 de ani după Trianon / 24
La mijlocul anilor 1990 a fost iniţiat primul proiect româno‑maghiar de bună vecinătate, după căderea Zidului Berlinului. Franţa şi Germania au acordat sprijin însemnat.
Proză
Daniela Zeca ● Ferestre pictate / 26
Profil
Adrian Dinu Rachieru ● În „infernul” poeziei / 27
Afişând un ostentativ aer doctoral, critici acriţi ne asigură că poezia, o biată „relicvă romantică”, ar fi în criză. Altfel zis, nu are – în limbajul epocii noastre turboconsumeriste – piaţă. Soarta poeziei e pecetluită oare?
Profeţii spectaculare
Alexa Visarion ● Mă întorc în poveste / 28
Da. Într‑o poveste din copilăria ei, de acolo de lângă Orhei. O poveste cu bucurii şi sărbători… cu ninsoare şi flori… poveste care te apără de durere… Înţelegi? Zăpadă mare, flori multe, alb, alb, alb… totdeauna şi peste tot.
Lecturi
Mircea Braga ● Cheile unui roman. Accent final: Ikaria sau „noima”? / 29
Va hotărî să se întoarcă în ţară, să‑şi urmeze destinul, înţelegându‑l şi, pe cât posibil, să‑l controleze prin cunoaşterea misiunii sale în lume şi a indisolubilului amor fati.
Antologiile Contemporanul
Kiki Dimoula (1931-2020)
Prezentare, selecţie şi traducere de Angela Bratsou / 30
Antologiile Contemporanul
Daniela Popov ● Selimir Radulović şi o nouă dimensiune a poeziei / 31
Con(texte) • Eveniment editorial
Mircea Platon, Deşcolarizarea României. Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc, Editura Ideea Europeană, 2020
Maria‑Ana Tupan ● Despre prezent privind spre trecut / 32
Tradusă şi publicată în străinătate, Deşcolarizarea României (Editura Ideea Europeană, 2020) s‑ar bucura, fără îndoială, de mult interes. Tratarea subiectului di
feră însă de analizele politice occidentale prin patosul implicării, tropismul narativităţii şi arta persuasiunii.
Film
Dana Duma ● Festivalul Filmului European 2020. Jurnal de pandemie / 33
Ema simte însă din ce în ce mai mult lipsa interacţiunii cu alţi copii şi devine un fel de emblemă a disperării celor mici în actuala situaţie. O ipostază cu totul opusă clipurilor siropoase, proiectate pe micile ecrane, cu copii desenând cu carioca mesajul „Totul va fi bine!”.
Istorie
Dan Pîrvulescu ● Moneda străină pe teritoriile Principatelor Române / 34
Leul devine oficial monedă a românilor pe 16 septembrie 1835, când domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica, instituie ca monedă a ţării leul.
Arte plastice
Greta Şuteu ● Atelierul ca spaţiu sacru / 35
Întâmplarea face ca patrimoniul Muzeului „Theodor Aman” să conţină, poate, cea mai spectaculoasă secvenţă din atelierul artistului, pe care, dincolo de realizarea te
hnică, profunzimea conceptuală o transformă într‑o capodoperă fascinantă şi indiscutabilă.
Civilizaţie românească
Silvia‑Valentina Zamfir ● Ia de Suceava / 36
Ia sau cămaşa reprezintă piesa de bază a portului popular românesc tradiţional. Această piesă păstrează în multe zone etnografice elemente de veche tradiţie, concentrează cele mai multe elemente de împodobire.
Evocări
Luiza Barcan ● Doamna mea de română / 37
Pandemia şi isteria prilejuită de aceasta ne‑au restrâns şi viaţa publică, iar pe unii ne‑au trimis înapoi în trecut, ca într‑un refugiu, ca într‑un leagăn.
Corespondenţă din Italia
Irina Ţurcanu‑Francesconi ● Premiul Strega, ediţia pandemică / 37
Teatru
Dana Pocea ● Îngeri şi elfi sau între real şi imaginar / 38
Subiectul e localizat undeva într‑un sat din ţinuturile Insulei de Smarald, dar poate să se desfăşoare oriunde.
Evocări
Horia Bădescu ● Un Cehov surâzător / 39
In memoriam. Vladimir Zamfirescu
„Opera este unică…” / 39
„Opera este unică pentru că nu povesteşte despre cine suntem, ea este chiar noi înşine şi, pentru motivul că noi înşine nu suntem în acelaşi timp altcineva, opera îşi asigură unicitate în mod firesc. Asta nu înseamnă, desigur, că ea este şi originală; aici stă prima parte a disperării noastre”.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Mu
nicipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
