Expoziţia „Şcolii de la Vlădeşti” la a treia ediţie
În urmă cu doi ani, în cadrul Atelierului de Creaţie „Alexandru Nancu” din comuna Vlădeşti, judeţul Vâlcea, lua naştere o grupare de artişti iconari şi pictori bisericeşti care trăiesc şi activează în această zonă. N‑a fost ideea mea, ci a pictorului Gheorghe Dican, mie revenindu‑mi însă misiunea de a încerca să coagulez o astfel de grupare în memoria şi spre pomenirea sculptorului, restauratorului de biserici din lemn şi a gânditorului creştin care a fost Alexandru Nancu. Atelierul de creaţie ce‑i poartă numele a fost inaugurat în anul 2017, dar la acea dată nu aveam o imagine foarte clară a ceea ce urma să se întâmple sub acoperişul lui. Un an mai târziu, în 2018, pe data de 8 februarie, când se împlineau cinci ani de la trecerea lui Alexandru în veşnicie, sub egida Fundaţiei HAR („Habitat şi Artă în România”), şapte membri fondatori am înfiinţat gruparea de iconari vâlceni pe care, la ideea preotului Sorin Ioan Părăuşeanu, am intitulat‑o „Şcoala de la Vlădeşti”. Numele are mai degrabă valoare simbolică şi a fost inspirat de cel al locului, dar şi de tradiţia şcolilor de zugrăvie din judeţul Vâlcea, îndeosebi în secolele al XVIII‑lea şi al XIX‑lea, ce se numeau, de pildă, Şcoala de la Teiuş, Şcoala de la Costeşti, Şcoala de la Dozeşti etc. Aşadar, grupul nu este o şcoală propriu‑zisă, pentru că membrii lui, fondatorii şi cei afiliaţi, sunt iconari şi pictori bisericeşti profesionişti, cu studii şi cu o activitate bogată în domeniu. Mai degrabă, grupul s‑a alcătuit după legile nescrise ale afinităţii şi solidarităţii de breaslă.
Încă de la înfiinţarea noastră ca grupare artistică, ne‑am propus două direcţii de activitate: o direcţie teoretică, ce presupune întâlniri periodice de tip colocviu amical, pe teme legate de pictura sacră de tradiţie bizantină şi postbizantină, la Atelierul de Creaţie „Alexandru Nancu” de la Vlădeşti, dar şi o direcţie practică, cu câteva obiective precise. Primul dintre ele este organizarea unor mini‑ateliere de creaţie, cu demonstraţii practice, în cadrul cărora iconarii grupării să‑şi poată împărtăşi reciproc experienţa acumulată, îndeosebi în privinţa utilizării tehnicilor specifice icoanei şi picturii murale. La începutul acestui an, în luna februarie, la Vlădeşti, a avut loc un atelier complex în care pictorul Mihai Ionescu a făcut o demonstraţie de aplicare a foiţei de aur pe icoane, în tehnica numită „bolos”. Tot în cadrul direcţiei practice, periodic mergem în excursii de documentare la monumentele ecleziale brâncoveneşti şi postbrâncoveneşti, foarte numeroase în judeţul Vâlcea. Pictura interioară şi exterioară a acestor biserici, bine documentată, reprezintă un izvor de inspiraţie pururea curgător pentru iconarii vâlceni. Şi, în fine, a treia activitate practică o reprezintă organizarea unei expoziţii anuale de icoane, la dată fixă. În 2018, prima ediţie a fost găzduită de Muzeul de Artă „Casa Simian”, din Râmnicu Vâlcea, pe 21 mai, cu ocazia praznicului Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Iniţial am ales această dată pentru că ei sunt sfinţii ocrotitori ai bisericii de lemn de la Angheleşti‑Pietrari, cea mai veche de acest tip atestată în judeţul Vâlcea şi care a fost relocată şi restaurată de Alexandru Nancu la Muzeul Satului Vâlcean de la Bujoreni, între anii 2009‑2012. În 2019, tot pe 21 mai a avut loc a două ediţie a expoziţiei de icoane realizate de membrii grupării „Şcoala de la Vlădeşti”, de data aceasta chiar la Muzeul Satului Vâlcean, mai precis în incinta şcolii de secol XIX, ridicată de Spiru Haret şi aflată în patrimoniul muzeului în aer liber, dar şi în casa de lemn aflată tot aici, în vecinătatea bisericii de la Angheleşti‑Pietrari, casă care a fost construită de Alexandru Nancu şi care i‑a fost atelier în perioada restaurării acestui monument, până aproape de sfârşitul vieţii pământeşti.
Criza epidemiologică de anul acesta a împiedicat organizarea expoziţiei anuale la data de 21 mai, astfel încât, de comun acord, am decis deschiderea ei pe 30 august, când este prăznuit Sfântul Ierarh Alexandru, ocrotitorul primei biserici de lemn salvate de Alexandru Nancu şi care se află şi ea la Muzeul Satului Vâlcean. Evenimentul a avut loc în aceeaşi şcoală de secol XIX, aflată în incinta muzeului în aer liber, într‑o duminică încă fierbinte, de sfârşit de vară. Ne‑am regăsit, vechi prieteni şi colegi, într‑o atmosferă de pace, bucurie şi reculegere, pentru că e imposibil ca în acest spaţiu să nu retrăieşti sau să nu‑ţi aminteşti de acei ani binecuvântaţi de la începutul noului veac şi mileniu când şcolile de vară de aici, organizate de Fundaţia HAR („Habitat şi Artă în România”), aduceau laolaltă specialişti din varii domenii culturale, din ţară şi de peste graniţe, când aveau loc aici colocvii, ateliere, demonstraţii practice, mini‑tabere de creaţie, concerte în aer liber, opere de restaurare a unor monumente tradiţionale.
În şcoala de patrimoniu de la Muzeul Satului Vâlcean, în cadrul celei de a treia ediţii a expoziţiei de icoane „Şcoala de la Vlădeşti” au expus zece artişti români, membri ai grupării (Augustin Cantea, Tania Costea, Aurora Filigean, Ion Filigean, Irina Ionescu, Mihai Ionescu, Pr. Sorin Ioan Părăuşeanu, Filofteia Pisăru, Constantin Ţanea şi Petru Văsîi) şi trei artiste iconar din Kozani‑Grecia, membre ale Asociaţiei „Aristotelis”: Theano Askounitou, Diana Ganatsiou şi Katerina Siakavara. Prin participarea unor artiste din Grecia ne dorim să punem bazele unui parteneriat cultural între ţările noastre, ambele ortodoxe şi ambele cu o îndelungată tradiţie de artă sacră răsăriteană. De aceea, sperăm ca în anii viitori să dezvoltăm acest tip de colaborare, bazat pe schimbul de experienţă şi informaţie.
Lucrările expuse în cadrul celei de a treia ediţii sunt icoane pe lemn, cu foiţă de aur, realizate în tehnica tradiţională, tempera pe strat de preparaţie, unele chiar cu sipet, icoane pe sticlă, pe pânză sau icoane realizate în tehnica frescei. Artiştii iconari au pictat fie chipuri de sfinţi, fie scene din Noul şi Vechiul Testament ori mari praznice creştine. Circa cincizeci de icoane, cele mai multe de dată recentă, au fost admirate de un public destul de numeros şi rămân prezente pe simeze până în jurul datei de 30 septembrie.
Pentru că datorită unei rânduieli mai presus de noi anul acesta am deschis expoziţia pe 30 august, de Sfântul Alexandru, ne‑am gândit ca aceasta să rămână data anuală fixă la care lucrările artiştilor iconari din Şcoala de la Vlădeşti să se reunească, înspre bucuria sufletului şi încântarea privirii ce vrea să vadă dincolo de lumea vizibilă.
Luiza Barcan