Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2022
Editorial
• Nicolae Breban • Două mari vârfuri, doi stâlpi ai umanităţii / 3
Caragiale a fost cel mai puţin echilibrat dintre toţi cei trei prieteni ai lui Eminescu. Suferea de un complex de inferioritate pe care nu şi‑l putea stăpâni.
Maiorescu s‑a comportat ca un mare creator de modă, cum fac Yves Saint‑Laurent sau Lacroix, sau alţi regi peste „la haute couture”, care lansează în mod dictatorial mode pe cinci continente odată.
Marginalii critice
• Marian Victor Buciu • Rugă de‑nfiere / 4
Şcoala e ca a doua familie a lumii ei.
Memoria în povestire, fiind ca sarea‑n bucate, este aici de două feluri. Unul, al şcolăriţei, puternic, e reluat cu o mică imprecizie la distanţă de câteva pagini.
Cronica literară
• Ştefan Borbély • Pasărea Phoenix / 5
Doar Nietzsche a avut o asemenea viziune, atunci când se uita stupefiat la Lou Andreas‑Salomé în saloanele Malwidei von Meysenbug, la Roma.
Nu doar imensitatea slavă se oglindea în privirile ei vii, inteligente, ci şi un dincolo străin, transcendent, stihial şi misterios, la înţelegerea căruia puţini au darul să ajungă.
Evenimente • Academia Română
• Grupul de Studiere a Antisemitismului şi Holocaustului din cadrul Academiei Române / 6
• Wilhelm Dancă • Crăciunul între simbol şi semn / 6
• Ioan Dumitrache • Impactul tehnologiei asupra societăţii şi mediului economic / 7
Breviar de civilizaţie europeană
• Răzvan Theodorescu • Evadări manieriste şi evadări romantice (I) / 7
Faimosul templu ierosolimitan al regelui Solomon şi al arhitectului Hiram ca un simbol al aşa‑numitei masonerii speculative.
Va fi fost acelaşi climat în care ultima piesă a lui Shakespeare, Furtuna, se desfăşura sub semnul utopiei, cu personaje precum Miranda.
Cronica literară
• Constantina Raveca Buleu • Dilema „ofului” identitar / 8
Autorul izolează o subtilă componentă pozitivă, adiacentă unei solidarităţi şi, implicit, unei iubiri de patrie cu rădăcini culturale.
Surâsul Prinţului Mîşkin
• Aura Christi • Lada cu manuscrise / 9
Ce este, de fapt, ziua de naştere a poetului nostru naţional – care e şi Ziua Culturii Naţionale – dacă nu un pretext, un imbold de a reveni la vârfurile culturii naţionale, un îndemn de a ne întoarce la clasici, da, înapoi, la clasici?!
Academia Română: Ediţia‑eveniment facsimilată a manuscriselor lui Eminescu
Evenimente • Academia Română
• Ziua Culturii Naţionale, ediţia a XII‑a / 10
Interesul faţă de geniul literar al lui Mihai Eminescu a crescut de‑a lungul timpului, iar în cei 140 de ani scurşi de la primele încercări opera sa a fost tradusă în peste 50 de limbi.
Din arhivele demnităţii
• Ioan‑Aurel Pop • Tentaţia istoriei / 11
Această relativizare fără limite a adevărului în general a condus, implicit şi inevitabil, la relativizarea adevărului istoric, care, pentru unii, nici nu mai există şi, prin urmare, nu mai trebuie căutat.
Faptele istorice nu s‑au petrecut în X feluri, cum le‑ar plăcea unora dintre noi, ci numai într‑un fel. Că nu le cunoaştem aşa cum au fost nu este vina lor ori a istoriei, ci este vina noastră..
In memoriam
• Dan Berindei – Personalitate marcantă a elitei intelectuale româneşti / 11
„Conexiuni” – Conferinţele Academiei Române
• Ştefan Afloroaei • Despre puterea de înţelegere şi unele neajunsuri astăzi / 12
Modele europene
• Theodor Codreanu • Romanul lui Grobei? / 13
Securitatea intenţionează să‑i intenteze proces penal (conform Legii Presei), dar se opreşte la timp spre a nu tulbura apele şi mai mult, Breban fiind deja un nume cunoscut în ţară şi‑n Europa.
Iată, a venit incomodul Nicolae Breban şi face din Provincie centrul lumii moderne şi postmoderne, în numele esteticului, cum va pleda în radiografiatele Confesiuni violente.
Nicolae Breban dublează fenomenul către o dimensiune teoretică bine cristalizată, detaşată, în acelaşi timp, de practica realizării scripturale, evitând alunecarea în tezism şi dându‑i dreptate lui Albert Camus că marii romancieri sunt romancieri filosofi.
Prozatorul vine cu surpriza de proporţii că el nu seamănă cu niciunul dintre aceştia, ci cu… Brâncuşi!
Ideologii contemporane
• Mirel Taloş • Revanşa lui Marx. Identitatea de idei între marxism şi corectitudinea politică. Pasiunea egalitaristă / 15
Corectitudinea politică, în calitatea ei de continuator de drept al marxismului, duce ideea de egalitate la formule distorsionante, exacerbând marxismul, de la care, totuşi, pleacă.
Într‑un document al Comisiei Europene din 2015, intitulat Taxing Wealh. Past, Present and Future, găsim elemente de corectitudine politică în paradigma marxistă.
Avanpremieră editorială • Editura Ideea Europeană
• Mircea Platon • Deşcolarizarea digitală. cruciada copiilor / 16
„Guvernul (13,7%), Parlamentul (9,5%), partidele politice (9,1%) ocupă ultimele locuri în ceea ce priveşte gradul de încredere al românilor, relevă cercetarea” (Barometru: Biserica, Armata şi Academia, primele locuri în încrederea românilor. Guvernul, la coada listei”.
Comisia Europeană a hotărât să purceadă fără preget la „adaptarea sistemelor de educaţie şi formare la era digitală”. Prin urmare, la mijlocul lui iunie 2020, când lumea scăpată din carantine se bucura de vacanţă, Comisia Europeană a lansat spre consultare publică o nouă Agendă Europeană a Competenţelor.
Părinţilor le‑a venit extrem de greu să asume, pe lângă dificultăţile vieţii profesionale pe timp de pandemie, şi atribute profesorale, în condiţiile în care, de altfel, în România „şcoala acasă” (homeschooling) este ilegală.
„Tabloul Mendeleev” al literaturii române
• Eugen Simion • Scriitori români de azi. După 40 de ani / 18
În ciuda brutalităţilor regimului totalitar comunist, creatorii autentici şi cu simţ etic n‑au stat degeaba şi, datorită lor, literatura română a reuşit să reziste timp de o jumătate de secol.
Un amplu dosar critic. Recitindu‑l după atâtea decenii, rămân şi eu uimit de fervoarea pe care o arătau criticii literari faţă de literatura română şi faţă de criticii ei. Ce vremuri!
O jumătate de secol? Cum întâmpină aceste texte mutaţia valorilor estetice şi, mai ales, cu ce sentiment primeşte autorul aceste scrieri.
M‑am decis să retipăresc aceste volume care, dincolo de raţiunile lor estetice, încearcă să dovedească faptul că, în ciuda unui sistem politic totalitar, literatura română postbelică există şi că „Siberia spiritului” nu‑i decât fantezia sumbră a unui intelectual.
Clubul academicienilor
• Mihaela Helmis în dialog cu Maya Simionescu
„Să simţi şi să vezi miracolul” / 20
Cercetări foarte interesante în care o anumită celulă suşă, celula stem, am vrut şi vrem s‑o transformăm într‑o celulă care să omoare celulele bolnave: să o trimiţi la locul faptei şi ea să acţioneze ţintit. E un proiect foarte frumos.
Cercetarea este ca Himalaya – poate pentru că totdeauna ne‑am dorit să ajungem acolo – da, cercetarea este ca escaladarea Himalayei. Mergi în grup până la primul platou; mai puţini urcă la al doilea, şi mai puţini urcă la al treilea, dar fiecare contribuie la escaladare.
Nanomedicina, cu alte cuvinte, folosirea unor particule mici, foarte mici, pe care să le „inginereşti” atât de bine, încât să ducă un medicament la locul‑ţintă.
E ca şi cum forţezi un sistem să funcţioneze mai bine şi mai mult. Ce face el? Produce anticorpi. Şi atunci, în loc să producă anticorpi la nivelul la care se produc în mod normal în organism, aduci această proteină străină şi‑l forţezi să producă foarte mulţi anticorpi.
Editura Academiei Române • O colecţie‑eveniment
• Mircea Braga • O sută una de poezii / 23
Dezinteresul are coloratura firescului, dar în acelaşi timp şi pe cea a pericolului generalizării sub semnul demisiei culturale, care ar putea afecta şi creaţia autentică din zilele noastre.
O istorie a poeziei naţionale, pe temeiul unei abordări marcate inclusiv – prin prezenţa unor tineri cercetători – şi de o proiecţie a ceea ce se petrece, ca mentalitate cultural‑artistică, în imediatul nostru.
• Patrimoniu poetic naţional / 24
Editura Academiei Române este neîndoios una dintre cele mai reprezentative şi prestigioase instituţii culturale ale ţării, un reper, un laborator de înalt nivel.
Cartografii simbolice
• Adrian Majuru • „Când soarele occidentului coboară la orizont…” / 25
Globalizarea a dezvoltat centre de exploatare, care sunt flexibile şi fluide, la fel cum este circulaţia capitalului, însă individul legat de comunitatea sa este principalul adversar al globalizării.
Poezia sârbă azi
• Ana Ristović, Dragan Bošković, Gojko Božović, Laslo Blašković
Selecţia şi note bibliografice de Mihajlo Pantić, traducere de Simeon Lăzăreanu / 26
Antologiile Contemporanul
• Iosif Ventouras
Prezentare şi traducere din limba greacă de Angela Bratsou / 28
Antologiile Contemporanul
• Hellmut Seiler
Traducere din limba germană şi prezentare de Bogdan Dascălu / 29
Să mă opresc, fără oprelişti, fără constrângeri,
în locul unde fusesem fericit cândva.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
• Sorana Mănăilescu în dialog cu Verona Maier
Teritoriul Elitelor / 30
Cât echilibru, armonie şi frumuseţe există în lume şi cât bine poate face muzica oricărui pământean, fie el fericit sau aflat în impas.
Documentându‑se temeinic, investind în procurarea de instrumente de epocă sau replici, investigând biblioteci, s‑a dat sunet unei literaturi muzicale pe cât de vaste, pe atât de pretenţioase.
(Con)texte
• Maria‑Ana Tupan • Tineri hermeneuţi / 31
România se află în zona superioară a clasamentului european în ceea ce priveşte preocuparea pentru standarde şi calitate în educaţie.
Îngerul de gips de Nicolae Breban prezintă aceeaşi complexitate şi profunzime pe care le descoperim la Kazantzakis şi Fowles: aceeaşi deconstrucţie a eului în mască, a credinţei în superstiţie şi prejudecată, a existenţei în spectacol.
Modele europene
• Adrian Dinu Rachieru • Basarab Nicolescu şi transdisciplinaritatea / 32
Cealaltă scenă
• Alexa Visarion • Neliniştile destinului caragialesc / 33
Ce să facă cu libertatea această lume abulică, hilară, inconştientă şi avidă de senzaţii tari?! În acest context lipsit de orice statut uman, etic, moral, libertatea poate fi/ e un pericol.
„Credeai c‑am murit, neică?” este o replică de tragedie greacă, dar… o replică neexplicită, pe care oamenii îşi imaginează că o adresează zeilor nevăzuţi tot timpul.
Polemice
• Magda Ursache • „Adevărurile istoriei adevărate” / 34
La 149 de ani de la moartea lui Avram Iancu, Iohannis a dezvelit enorma statuie Bruk. Mi‑e groază să mă întreb ce va face la 150.
Film
• Dana Duma • Veselul sfârşit al lumii / 35
Gestionarea catastrofală a pandemiei şi politizarea ei, indiferenţa faţă de victimele Covid, lovite şi de criza economică, au îndreptat interpretările publicului spre criza sanitară globală de azi.
Filmul nu se limitează la critica cinismului politicianist, care foloseşte mijloacele de opresiune (printre care presiuni ale FBI sau CIA asupra astro‑fizicienilor), ci ia în colimator şi diversele forme media care‑i ridiculizează şi‑i calomniază pe savanţi.
Eseu
• Olimpiu Nuşfelean • Scrisul ca organizator al lumii / 36
Lectura înseamnă lărgire a universului de interes, sau descifrare a propriei existenţe, dar obişnuinţele se schimbă în funcţie de evoluţiile societăţii.
Scrisul înseamnă stabilire şi menţinere de legături, însufleţire, continuitate, rezistenţă a omenescului.
Eseu filosofic
• Vasile Muscă • Naşterea noului idol: progresul / 37
Soluţia haosului la care oamenii s‑au condamnat singuri se cheamă Dumnezeu. „Numai un zeu (Dumnezeu) ne‑ar mai putea salva”/ „Nur ein Gott könnte uns retten” spunea Heidegger în ultimul său interviu din Der Spiegel, dat în 23 septembrie 1966 şi publicat postum în 1976.
Cultură, imagine, civilizaţie
• Dalina Bădescu • Şi cui foloseşte? / 38
Confuzia şi lipsa de imaginaţie sunt elemente definitorii pentru acest proiect al asociaţiei MozaiQ, acest Muzeu al culturii Queer care îşi doreşte acreditarea formală, intrând în rândul instituţiilor canonice, „muzeificate” şi simultan cultivând dezordinea, anarhia, descompunerea scărilor de valori şi, mai mult, a bunului-simţ elementar.
Teatru
• Dana Pocea • Un ceremonial al coabitării dintre real şi iluzie / 39
Piesa cea mai pirandelliană a autorului, Henric al IV‑lea, cunoaşte la Teatrul Odeon, în regia lui Vlad Cristache, o tratare din perspectiva izolării, a claustrării.
Conştient de tragedia vieţii sale, Henric alege, sustrăgându‑se societăţii, să rămână desprins de realitate, să disimuleze sub o mască în care realitatea şi nebunia coexistă ca şi când ar aparţine uneia şi aceleiaşi fiinţe.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Fototeca Contemporanul (vezi aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
