Domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul Afacerilor Interne „Stimate domnule ministru”,
Biroul Prezidiului Academiei Române a luat act cu îngrijorare de anunţul Arhivelor Naţionale privind posibilitatea restricţionarii accesului la documentele (din depozitele proprii) cu marcaje de secretizare, din perioada comunistă şi chiar mai vechi. Acest fapt constituie o lovitură gravă pentru cercetarea istoriei naţionale, în totală contradicţie cu practica din ultimele decenii, cu precedentul creat de activitatea Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi cu recomandările organismelor europene privind accesul la arhive. Totodată, ne îngrijorează semnalările mediatice privind distrugerea unor documente publice la expirarea termenului legal de secretizare, fără evaluarea firească a conţinutului lor documentar‑istoric de specialiştii Arhivelor, fapt îndreptat ferm înspre prejudiciul ştiinţei istorice şi a identităţii naţionale. Instituţiile cu profil istoric (facultăţi, institute, centre etc.) din cadrul universităţilor şi al Academiei Române îşi desfăşoară activitatea pe baza investigaţiilor din arhive. Majoritatea cercetătorilor istoriei recente au în plan lucrări care presupun asemenea cercetări în arhivă.
Solicităm, de aceea, autorităţilor publice implicate să intervină în cel mai scurt timp pentru eliminarea restricţiilor menţionate şi asigurarea integrităţii informaţiei relevante pentru istoria acestei ţări. Este necesar ca prestigioasa instituţie numită Arhivele Naţionale ale României, principala depozitară a memoriei naţionale şi unica autoritate de reglementare în domeniul arhivelor, condusă nu de puţine ori de‑a lungul timpului de membri ai Academiei Române, să‑şi păstreze rangul şi menirea, să fie modernizată, consolidată şi respectată, în acord cu practicile din Uniunea Europeană. În acest sens, este imperios necesar ca proiectul Legii Arhivelor PL‑x nr. 31/ 2019, care soluţionează corect şi problemele menţionate mai sus, să revină cu prioritate pe agenda Parlamentului.
Ataşăm posibile soluţii propuse încă din 2016 de fosta conducere a instituţiei la măsura luată recent de conducerea Arhivelor Naţionale, în urma controlului făcut de entităţile care se ocupă de informaţiile clasificate din Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi care NU pot înţelege specificul cercetării istorice.
Acad. Ioan‑Aurel Pop, Preşedinte al Academiei Române
Anexa
Soluţii pentru documentele clasificate
În anul 2016, Arhivele Naţionale au desfăşurat acţiuni importante menite a rezolva problema documentelor clasificate, în sensul anulării unor prevederi ale legislaţiei din 2002 contrare Legii arhivelor din 1996. La 30 aprilie 2016, Comisia de redactare a depus la MAI proiectul Legii arhivelor, prevăzut în Strategia Arhivelor Naţionale 2015‑2021. http://arhivelenationale.ro/…/Proiectul‑Legii‑Arhivelor… În privinţa documentelor clasificate proiectul prevedea: „Documentele clasificate sunt cuprinse în Nomenclatorul arhivistic şi urmează, după declasificare, regimul prezentei legi”.
Accesul la documente a fost reglementat în conformitate cu normele europene. S‑au precizat obligaţii ferme privind accesul pentru toţi creatorii şi deţinătorii de arhive publice şi private. În privinţa ANR, s‑a precizat: „Dacă nu au prevăzute clauze speciale în momentul depunerii, documentele păstrate de Arhivele Naţionale sunt destinate integral accesului public”, rezolvându‑se astfel problema documentelor cu marcaje de secretizare. Celebra Anexă 6 din Legea 16 a fost reformulată şi introdusă în textul proiectului, într‑un mod clar, care să nu dea prilej de interpretări.
Dintre toate structurile MAI, cea mai vehementă întâmpinare la soluţiile acestea rezonabile a venit din partea Direcţiei de Informaţii şi Protecţie Internă, care îşi vedea ameninţat obiectul muncii şi monopolul asupra documentelor clasificate, instituit prin legislaţia din 2002, în primul rând HG nr. 585/2002. Se contestau îndeosebi propunerile din proiectul legii ca Nomenclatorul arhivistic să cuprindă şi documentele clasificate şi ca documentele declasificate să intre în regimul prevăzut de lege, sub controlul Arhivelor Naţionale. De asemenea, se deplângea dispariţia formulărilor Anexei 6 din Legea 16/1996 de protejare a subiectivului „interes naţional”.
Spre onoarea ei, Comisia de redactare a stat ferm pe poziţie, a răspuns argumentat şi convingător şi a avut câştig de cauză; formulările contestate au rămas în esenţă în textul proiectului, cu minime reformulări. Doar că duşmanii proiectului nu au dezarmat.
Sub tot felul de pretexte, MAI a amânat aprobarea şi înaintarea proiectului la Parlament vreme de doi ani şi jumătate. Pentru intimidare, după reţete consacrate, încă din 2016, structuri din MAI au sesizat organele de cercetare penală în legătură cu pretinse ilegalităţi, inclusiv de accesibilitate, în proiectul de digitalizare a documentelor medievale, primul proiect amplu de digitalizare al ANR.
Într‑un târziu, la 31 octombrie 2018, MAI a promovat în guvern proiectul Legii arhivelor, înregistrat la Parlament sub indicativul PL‑x nr. 31/2019. Din păcate, mâna lungă a duşmanilor Arhivelor l‑a ajuns sub noua guvernare liberală‑useristă. Deşi e cel mai liberal proiect de lege a arhivelor din ultimele decenii, în iunie 2020 şi martie 2021, guvernele au înştiinţat parlamentul că „nu mai susţin” proiectul. Nu cunosc să fi existat vreo explicaţie publică a acestei decizii.
Cum transformarea proiectului legii arhivelor în lege propriu‑zisă se anunţă a fi de durată, în vara anului 2016 s‑a depus la cancelaria viceprim‑ministrului Vasile Dîncu şi o „Informare” solicitând intervenţia Guvernului pentru reglementarea situaţiei documentelor din Fondul Arhivistic Naţional, clasificate conform legislaţiei anterioare anului 1989 (în Anexă). Rezultatul a fost nul.
În opinia noastră, cea mai scurtă şi eficientă cale de rezolvare a problemei clasificatelor constă în repunerea proiectului de lege a arhivelor în procedură parlamentară. Abandonarea lui înseamnă practic o adâncire a stării de marasm a principalei instituţii responsabile cu memoria naţională.
