În apărarea unui simbol al culturii naţionale: Bojdeuca lui Ion Creangă
Scrisoare deschisă adresată domnului Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi
Domnule preşedinte Costel Alexe,
Academia Română a luat act că lucrările de renovare a primului muzeu literar din ţară, Bojdeuca lui Ion Creangă, au fost încheiate. Din nefericire, aşa cum ne semnalează oameni de cultură din toată ţara şi cum se poate vedea în imaginile postate pe internet, procesul de restaurare a fost pervertit de o viziune înclinată spre modernizare excesivă, cu totul nepotrivită pentru a conserva atmosfera de odinioară, farmecul simplităţii şi marca imediat recognoscibilă pentru cititorii povestitorului humuleştean. Casa de acum, renovată dincolo de limita kitsch‑ului, a amuţit şi şi‑a pierdut căldura. Ea nu mai vorbeşte despre o epocă importantă pentru memoria noastră culturală. Însemnele identitare au dispărut.
Adânca tristeţe şi justificata revoltă a oamenilor de bun-simţ izvorăsc din constatarea că o epocă a marilor libertăţi şi a unei incredibile expansiuni tehnologice pare să pună în primejdie multe vestigii ale culturii şi istoriei românilor, simboluri care au supravieţuit atrocităţii războaielor, calamităţilor naturale şi regimului comunist. Din nepricepere, cu greşită înţelegere a ceea ce înseamnă activitatea de restaurare şi conservare – nu îndrăznim a duce, decât cu jumătate de măsură, gândul mai departe – cu rea intenţie, astfel de „proiecte de restaurare” acţionează ca forme de atentat latent, dar sigur de distrugere iremediabilă a valorilor patrimoniului naţional.
Prin urmare, facem apel la dumneavoastră, Domnule Preşedinte, să întreprindeţi tot ce se poate pentru ca Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţicău să revină la autenticul său şi să rămână un simbol identitar românesc, un reper distinct al spiritului locului şi, deopotrivă, o atracţie culturală deosebită. Este o datorie pe care o avem în primul rând faţă de generaţiile care vor veni şi care, lipsite de astfel de simboluri de legătură cu vremurile de altădată, vor fi doar nişte biete fiinţe‑insule în derivă pe o mare a globalizării, născute într‑un timp fără rădăcini şi fără idealuri naţionale şi repere culturale.
Membrii Academiei Române aşteaptă răspunsul dumneavoastră, Domnule Preşedinte, fiind siguri că acesta va consta într‑o o corectă şi necesară luare de poziţie, tradusă în fapte reparatoare. Scrisoarea de faţă se doreşte a fi, totodată, un semnal de alarmă şi o invitaţie la responsabilitate adresate tuturor instituţiilor din ţară care doresc sau îşi propun să restaureze simboluri culturale – un act cultural absolut necesar, dar care trebuie bineînţeles şi făcut cu avizul celor mai buni specialişti în cunoaşterea şi în conservarea patrimoniului.
Răspuns domnului Costel Alexe, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi
Domnului Costel Alexe, Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi
Stimate domnule Costel Alexe,
Vă informăm că Biroul Prezidiului Academiei Române va accepta să participe la redeschiderea pentru public a Bojdeucii lui Ion Creangă după ce ne vom asigura că au fost luate toate măsurile necesare pentru revenirea acestui preţios monument al Patrimoniului naţional la autenticul său, aşa cum v‑am solicitat. Altfel, monumentul rămâne compromis din punct de vedere cultural şi patrimonial.
O rezolvare favorabilă a acestei situaţii îngrijorătoare a Bojdeucii din Ţicău, în care este obligatoriu să fie consultaţi şi implicaţi profesionişti ai restaurării – nu ai „modernizării”, cum spuneţi că a fost obiectul proiectului – ar putea conduce şi la posibilitatea de a discuta un viitor parteneriat între Academia Română şi Consiliul Judeţean Iaşi pentru reabilitarea, împreună, a Casei memoriale „Vasile Alecsandri” din Mirceşti.
Ne păstrăm încrederea că veţi acţiona prompt, astfel încât să răspundeţi aşteptărilor Academiei Române şi ale numeroşilor oameni de cultură responsabili din această ţară.
Biroul Prezidiului Academiei Române
Evocare Dan Berindei (1923‑2021)
Academia Română, prin Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, a organizat Sesiunea comemorativă dedicată academicianului Dan Berindei, la împlinirea a 100 de ani de la naştere. Manifestarea a avut loc în Aula Academiei Române. Opera şi personalitatea academicianului Dan Berindei au fost evocate în deschiderea evenimentului de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Au luat cuvântul acad. Bogdan C. Simionescu, prof.univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj‑Napoca, prof. ing. Nicolae Şt. Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române, ing. Alexandru Morega, membru corespondent al Academiei Române, preşedintele Fundaţiei „Patrimoniu”, dr. Narcis Dorin Ion, director general al Muzeului Naţional „Peleş”, şi dr. Lucian Dindirică, manager al Bibliotecii Judeţeane „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova.
Academia Română îndeplineşte o datorie de onoare readucând în atenţia publicului şi a comunităţii ştiinţifice opera şi activitatea ştiinţifică a academicianului Dan Berindei, reprezentant de seamă al istoriografiei româneşti, spirit patriotic prin excelenţă, profund ataşat de elita politică paşoptistă care a pus bazele statului român modern.
Născut pe 3 noiembrie 1923, la Bucureşti, descendent al familiei Brâncovenilor, Dan Berindei a studiat cu pasiune şi implicare istoria românilor, dezvoltând o bogată carieră, de‑a lungul a peste şapte decenii. A fost specialist în istoria modernă a României şi autorul, singur sau în colaborare, a peste 90 de volume şi a peste 700 de articole şi studii apărute în prestigioase reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Temele sale predilecte de cercetare s‑au concentrat pe istoria politică şi socială a secolului al XIX‑lea (cu deosebire revoluţiile din 1821 şi 1848, Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă), pe istoria economică, istoria culturii, a jurnalismului, a oraşului Bucureşti, dar şi pe istoria diplomaţiei şi relaţiile internaţionale.
Istoricul Dan Berindei a fost întreaga sa viaţă devotat Academiei Române, căreia i‑a atribuit întotdeauna statut de instituţie fundamentală a statului român modern şi în cadrul căreia a activat cu pricepere şi eficienţă. A deţinut două mandate consecutive de vicepreşedinte al Academiei Române (2006‑2014) şi a condus în calitate de preşedinte Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie (1993‑2005 şi 2016‑2019), al cărei preşedinte de onoare a fost începând cu anul 2005. Academia Română îi datorează o amplă istorie a instituţie, scrisă în 2006 şi reeditată în 2016, cu prilejul împlinirii unui secol şi jumătate de la înfiinţare. Dan Berindei se numără, de asemenea, printre principalii donatori ai Academiei Române.
S‑a stins din viaţă la vârsta de 98 de ani, în data de 23 decembrie 2021.
Explorând moştenirea culturală şi etnografică
Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” în parteneriat cu Academia Română, Filiala Cluj‑Napoca, a organizat „Conferinţele Arhivei de Folclor”, manifestare înscrisă în programul Zilelor Academice Clujene, ediţia a XXXVI‑a. Deschiderea manifestărilor a fost onorată de prezenţa academicianului Mihai Bărbulescu, directorul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”.
Conferinţele au inclus sesiuni plenare, o masă rotundă, lansare de carte şi dezbateri care au acoperit o gamă largă de subiecte legate de etnografie şi tradiţii culturale, abordând tematici variate din domeniile etnografiei, etnologiei, mitologiei populare, etnomuzicologiei, imagologiei şi culturii româneşti vechi. A fost proiectat filmul documentar „Filmul etnografic între Etnografia Visiva şi Visual Anthropology”, la sediul Academiei Române Filiala Cluj‑Napoca. Prin intermediul prezentărilor, dezbaterilor şi al proiecţiilor de filme, participanţii sunt încurajaţi să exploreze modul în care mijloacele vizuale şi tehnologia pot aduce o contribuţie semnificativă la conservarea şi înţelegerea moştenirii culturale. Această manifestare aduce în prim‑plan perspective noi şi inovatoare cu privire la utilizarea filmului etnografic în studiile culturale şi etnografice.
Ultima zi a manifestărilor a fost rezervată Porţilor Deschise la sediul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, publicul având oportunitatea de a explora arhivele şi fondurile documentare adunate şi păstrate de‑a lungul timpului. În timpul vizitelor, publicul a fost însoţit de cercetătorul dr. Liviu Pop şi a putut descoperi, printre altele, răspunsuri la chestionarele lui Ion Muşlea, transcrieri muzicale şi literare, fotografii negative, cataloage de indexare, colecţia de discuri de vinil sau imagini etnologice. Eveniment cu tradiţie dedicat culturii şi patrimoniului cultural, „Conferinţele Arhivei de Folclor”, a reunit în cele patru zile specialişti şi cercetători din ţară şi străinătate, aducând o perspectivă multidisciplinară asupra conservării şi valorificării tradiţiilor populare româneşti.
Biroul de comunicare al Academiei Române
