Contemporanul nr. 03 Martie 2024
În loc de editorial
Nicolae Breban • Să luptăm cu imposibilul / 3
Noi ne‑am născut din tradiţie. Din ideea fastuoasă de tradiţie, ideea, uneori, hazardată şi splendidă a părinţilor şi a părinţilor părinţilor.
Lupt şi acum. Îmi pare rău pentru momentul când nu voi mai putea lupta pentru noi… Îmi pare rău… Iertaţi‑mă… Eu în fiecare zi şi în fiecare noapte… ţin discursuri poporului român.
Academia Română • Evenimente
Ziua culturii naţionale, sărbătorită împreună de Academia Română şi de Academia de Știinţe a Moldovei / 4
„Anton Pann” la biblioteca Academiei Române / 4
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Anton Pann, „fiul Pepelei” și limba română / 5
Din 1830, Anton Pann a început seria de tipărituri predominant muzicale, religioase şi mirene.
Ceea ce are relevanţă în cadrul de faţă este marea creaţie românească a lui Anton Pann, acela care a naţionalizat în spirit românesc muzica bisericească, acela care a dat (fără să bănuiască şi să vadă aceasta în timpul vieţii sale) muzica Imnului naţional al României.
Agenda culturală
Soprana Ioana Bentoiu: „Miracolul vocii umane” / 6
Istorie literară
Mircea Platon • Ion Minulescu și „generaţia tranşeelor” de hârtie / 7
Larga, fluturânda majoritate a românilor de astăzi nu e în stare nici măcar să citească despre cum au luptat românii de ieri pentru ţară, darămite să şi lupte pentru ţară.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Istoria prozei fantastice româneşti / 8
Gheorghe Glodeanu îşi începe arheologia hermeneutică fiind conştient, pe de o parte, de propensiunea literaturii române către un fantastic de inspiraţie folclorică şi, pe de altă parte, de vârful de sarcină al acestei literaturi în perioada comunismului.
Tezaur literar naţional
Cristian Livescu • Menirea ediţiei Maiorescu din 1883 / 9
Cercetat cu atenţie, Caietul vienez, cunoscut şi sub numele de Caietul Marta (SMS 2259), dezvăluie intenţia unei cărţi bine chibzuite, cu un sumar echilibrat şi o arhitectură îndrăzneaţă.
Corespondenţă din SUA
Mirela Roznoveanu • Un caz de asasinat literar / 10
De ce colaborarea cu ocupantul comunist din interior şi elementele lui de represiune a avut o asemenea magnitudine în România?
Testamentul din strada Nisipuri este o lectură care îl lasă pe cititor nu doar cu inima grea, dar care ridică alte întrebări greu de răspuns.
Lecturi
Marian Victor Buciu • Calea și rostul unei poezii singulare / 11
„Credinţa” adaugă o lume, din nou, plurală, într‑un cosmos renovat: „Suntem la începutul altei lumi şi altor sori”.
Are un rost, se pare că estetic, credinţa, în spiritul poeziei, pe calea ei singulară.
Polemice
Constantin Toader • Amurgul veşniciei româneşti / 12
Declanşarea răscoalei fermierilor în Gerar 2024 a adus o mulţime de avertismente teribile. În primul rând, ne‑a arătat ce anume au făcut politicienii noştri în ultimii ani, ne‑a arătat mersul integrării europene de la nicicând către niciunde.
România a fost o ţară agrară, a cunoscut modernizări succesive pe baza agriculturii, iar ţărănimea s‑a identificat multă vreme cu poporul român.
Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Fărâme de poezie și pateric / 13
„Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta; ridicarea mâinilor mele, jertfa de seară” (Psalmul 140, 2).
Frânturi de rugăciune şi poezie sacră se înalţă către Dumnezeu ca tămâia cea bineprimită.
Un poem de…
Ignatie Grecu / 13
Lecturi
Adrian Lesenciuc • Albania în oglinda intelighenţiei româneşti / 14
Scriitorul ieşean reuşeşte să proiecteze astfel evoluţia imagologică de la simpla asociere a unui termen pierdut între timp ca înţeles de bază, cel de arnăut, cu mercenarii prezenţi în teritoriile româneşti, până la simpatia aproape unanimă de care s‑au bucurat albanezii.
Prima lucrare despre albanezi, în sensul cercetării focalizate pe acest subiect, este cea a lui Alexandru Petriceicu‑Hasdeu, tatăl cunoscutului enciclopedist.
Lecturi
Iulian Boldea • Ștefan Aug. Doinaş. Conceptul şi imaginea / 15
Ştefan Aug. Doinaş păstrează, în ton şi în maniera de a scrie, disciplina austeră şi spiritul grav precum în textul programatic Poezia – expresie a condiţiei umane, unde viziunea lirică este „un fel de geometrie neeuclidiană”, în timp ce poezia este „o aventură a spiritului care luptă cu sine însuşi”.
Din analele demnităţii creatorilor
Gabriel Andreescu • Cum creează calomnia o ficţiune: cazul Ștefan Aug. Doinaş. Rolul lui Nicolae Manolescu în subminarea reputaţiei lui Doinaş / 16
Centrul de forţă în istoria denigrării morale a omului Ştefan Aug. Doinaş şi a declasării operei sale pare a fi, la capătul acestei investigaţii, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu.
Un rol cheie în istoria maculării numelui lui Ştefan Aug. Doinaş l‑a avut, mai mult sau mai puţin premeditat, Nicolae Manolescu. În timpul „demascării” de la Clubul Prometheus din 26 noiembrie 2003, organizată de România literară al cărei director era, Manolescu şi‑a păstrat rolul de moderator. Va intra însă în prima linie a culpabilizării marelui poet.
Nici mobilizarea comunitară, de o asemenea anvergură, nu putea rezulta doar din logica intenţiilor lui rele. De la un punct încolo, şi dăunător pentru posteritatea lui Manolescu, acesta a devenit prizonierul aventurii anti‑Doinaş la a cărei declanşare participase.
Ce s‑a întâmplat în „cazul Doinaş” putea mai curând să nu se întâmple.
Atitudinea preşedintelui Uniunii Scriitorilor faţă de Ştefan Aug. Doinaş are o dimensiune extremă, căci transferă ostilitatea faţă de om spre devalorizarea operei.
Evenimente • Nicolae Breban • 90
Nicolae Breban omagiat de Academia Română şi Muzeul Naţional al Literaturii Române
La împlinirea a 90 de ani – pe care „leul în iarnă” îi poartă cu nedezminţită energie – să ne bucurăm că îl avem printre noi pe unul dintre ultimii mohicani ai marelui roman românesc şi european.
Teşu Solomovici • Breban – un scriitor legendar / 19
Martor al drumului miraculos parcurs de acest scriitor legendar.
Marius Miheţ • Tentaţia întunericului mărunt. Începuturile lui Nicolae Breban / 20
Ce‑l deosebeşte pe Breban de ceilalţi colegi de generaţie? Întâi i se reproşează manierismul, falsa actualitate, necunoaşterea realităţii „în manifestările ei specifice şi inedite”.
Istorie literară
Daniel Cristea‑Enache • Herr Doktor / 21
La Nicolae Breban (admirator declarat al lui Thomas Mann şi Dostoievski), situaţia este răsturnată şi mai subtil tratată.
Până la finalul „liniştitor”, acest roman excepţional, modern şi modernist, care este Îngerul de gips continuă a‑tipic şi respiră profund tot prin asemenea „digresiuni”.
Christian W. Schenk • Lupta lui Breban / 22
Lupta lui Breban pentru libertate intelectuală şi autonomie culturală este un capitol important din istoria literaturii române.
Marea Doamnă a literaturii germane, Hilde Domin – în colaborare cu d‑sa am publicat, în 2005, o carte – vorbea despre Breban ca despre un fenomen.
Paul Cernat • Nicolae Breban sau romanul ca formă de (contra)putere / 22Breban a insolitat masiv tradiţia romanului românesc, inovând stilistic, problematic şi tipologic printr‑o serie impunătoare de capodopere.
Breban e Romancierul nostru de cursă lungă şi de categorie grea; un creator care a făcut din roman o formă de putere a Literaturii, într‑o epocă în care literatura era, cu adevărat, o contraputere majoră.
Aura Christi • Ecce Breban / 24
Prin Opera sa majoră, dăruită literaturii naţionale române şi literaturii universale, autorul capodoperei Bunavestire se înscrie în tagma marilor scriitori de pe bătrânul şi tot mai obositul continent european.
Autorul sintagmei „omul recent” scria despre „tabla valorilor acceptate”. „Tabla valorilor acceptate”? Ca pe vremea lui Stalin şi Dej? Cine şi unde, în ce retorte, alege şi acceptă valorile în România postdecembristă?
Anvergura operei brebaniene, a motivelor obsesive abordate de‑a lungul unei existenţe exemplare, bucură, dă de lucru, pune pe gânduri, înmulţeşte admiratorii şi, totodată, sperie spiritele de o splendid‑odihnitoare mediocritate.
Cu Iisus Christos – vârf de lance – învingem. Dumnezeu îi iubeşte şi‑i sprijină pe cei curajoşi, scrie undeva Dmitri Merejkovski. Doamne ajută! „Sus să avem inimile!”
– Domnule Breban, acum câteva minute m‑am despărţit de maestrul Lucian Pintilie. Ştiţi ce mi‑a comunicat? Numele Dvs. a fost tăiat de pe toate listele! spunea Ioan Groşan; eram pe terasa Muzeului Naţional al Literaturii Române.
Decimarea elitelor creatoare / 25
„O declar pe faţă: nu mă tem nici de «dosare», nici de Securitate, nici de SRI, nici de un alt serviciu asemănător din lume”.
Corespondenţă din Suedia
Dorina Brânduşa Landén • Grădina lui Monet / 27
Este un fel de călătorie, în care poţi explora universul lui Monet, nu doar văzând, ci şi simţind şi trăind, integrându‑te în el.
Rezultatul este o experienţă care transcende vizionarea tradiţională a artei.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Noua ideologie a urii / 28
Woke se vrea o ideologie unică, totalizatoare, a non‑Occidentului, din interiorul sau din afara Occidentului.
Agenda cercetării ştiinţifice
Granturile Academiei Române / 28
Fiind unul dintre principalii piloni de cercetare din România, Academia Română coordonează activitatea a peste 70 de institute şi centre de cercetare ştiinţifică, în numeroase domenii ale cunoaşterii.
Polemice
Magda Ursache • Calul Troian numit televizor / 29
Tot de 1 Decembrie, specialul invitat ne‑a deschis dezinvolt ochii. Ne‑a spus ce bogaţi suntem: 80% dintre români trăiesc la nivel european şi totul datorită banilor europeni.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Eroarea lui Caragiale / 30
Manualale de acum sunt colecţii de informaţii nesistematizate, de generalităţi pe care le poţi citi pe celular între staţiile de metrou.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Artistul faţă în faţă cu condiţia umană / 31
Omul, figurat ca portret sau ca bust, din faţă sau din profil, individual sau într‑o compoziţie de grup, este însoţit fie de ceea ce ar putea fi considerată o umbră, o proiecţie a sa vizibilă, dar imaterială.
Din cele două decenii petrecute peste Ocean provin acele lucrări în care nu dublul, ci mai curând dedublarea omului reprezintă motivul lor central.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu John Axelrod „muzica este organică, vie” / 32
Identificarea şi asocierea cu oamenii pot ajuta la promovarea accesului, educaţiei şi oportunităţilor.
Într‑adevăr, am multe interese şi pasiuni şi, ca persoană creativă, fac mereu ceva din nimic. Tehnologia de astăzi face mai uşor contactul cu publicul din întreaga lume.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Relaţia de forţă dintre petrol și putere / 33
Petrolul a devenit un factor de presiune politică şi economică externă pentru România încă de la finalul secolului al XIX‑lea, iar dosarul petrolului românesc deţine un capitol particular raportat la începutul anilor 1940.
Film
Dana Duma • Succes sau prestigiu? / 34
În contextul unui festival cu prestigiu în creştere, Tallin Black Night, a fost lansat în premieră mondială şi noul lungmetraj al lui Călin Peter Netzer, Familiar, care aminteşte tuturor celor care‑l văd de marele succes anterior.
Contextul mondial al lumii de azi, mai periculos pe zi ce trece, m‑a făcut să mă ocup, în ultima vreme, mai degrabă de teme cinematografice internaţionale.
Eseu
Nicolae Săcrieru • Un dialog între valori și convingeri / 35
„Tensiunea dintre libertate şi adevăr este constitutivă umanităţii’’. Doar din libera confruntare între opiniile existente în societate se poate spera în triumful adevărului.
Filosoful Pierre Manent reuşeşte să surprindă în mod excelent, prin următoarea afirmaţie, consecinţele faptului că statul eşuează să fie un garant al libertăţii de exprimare în majoritatea statelor lumii în prezent.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Capetele încoronate uneori sunt luminate / 36
Dacă poporul n‑are încredere în guvernanţi, guvernul nu poate dura.
Literatura străină între Paris şi Stockholm
Sînziana Ravini • Capitalul demnităţii. Un roman care ne aminteşte de cele mai fundamentale lucruri / 37
Sara Mannheimer a debutat în 2008 cu Regulile, care a fost nominalizat la Premiul August Strindberg şi a primit premiul pentru debut al cotidianului Borås Tidning.
În 2011, a publica Acţiunea, nominalizat la Premiul de roman al Radioteleviziunii Suediei. Romanul Distinge ne a fost publicat în 2016, iar acum Mannheimer revine în actualitate cu Îndoiala. Noul roman al Sarei Mannheimer este atât umil, cât şi înaripat.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Premise ale artei performative / 38
Avem, bineînţeles, pentru fiecare religie, cel puţin un semn definitoriu: în islam semiluna, în iudaism steaua cu 6 colţuri (steaua lui David), în budism roata dharma, în taoism ying şi yang.
Peştele, a cărui denumire în greaca veche era IHTYS, era citit de creştini ca o monogramă: Iisus Hristos Theou Yios Sotir, adică Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitor.
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • Sankay Juku şi postavangarda niponă / 39
Lucrările sale etalează deopotrivă hieratism, grotesc, lejeritate, interioritate, magie, transformare, transcendenţă.
Amagatsu întreprinde un limbaj simbolic, bazat pe mudre, poziţii statuare sau succesiuni de gesturi.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
