Mircea Dumitru la Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române
Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române a organizat conferinţa „Minţi posibile, promisiuni şi limite ale inteligenţei artificiale”, susţinută de acad. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române. Evenimentul a avut loc în spaţiul Sălii „Dalles” din Bd. Nicolae Bălcescu nr. 18.
Conferinţa a abordat o problemă plasată la intersecţia filosofiei minţii cu filosofia matematicii, anume chestiunea naturii cunoştinţelor şi a raţionamentului matematic, şi conţine o serie de remarci asupra Teoremelor de incompletitudine ale lui Kurt Godel. Expunerea profesorului Mircea Dumitru porneşte de la întrebarea dacă mintea umană este complet algoritmică, iar răspunsul a fost dezvoltat pe fundalul creat de celebrele teoreme de incompletitudine ale lui Godel. Mai întâi vor fi schiţate principalele întrebări şi răspunsuri la problema minte‑corp în filosofia minţii, urmate de o privire de ansamblu, informală, asupra celor două teoreme de incompletitudine ale filosofului şi matematicianului Kurt Godel.
Prof. Mircea Dumitru a prezentat şi comentat câteva dintre punctele de vedere susţinute de Godel despre minţi şi maşini, minte şi materie şi contrastul dintre maşinile Turing şi aşa‑numitele „minţi Godel”. În procesul acestei examinări s‑au conturat opiniile foarte surprinzătoare şi contrariante ale lui Godel împotriva computabilismului, neuralismului, fizicalismului, paralelismului psiho‑neuronal şi chiar împotriva presupoziţiilor filosofice care stau la baza maşinilor Turing. Oricât de şocante sunt ideile lui Godel, în comparaţie cu concepţiile psihologice şi filosofice de astăzi, care stau la baza viziunii computabiliste despre mintea umană, ele merită pe deplin explorate.
Mircea Dumitru este profesor de filosofie (logică) la Universitatea din Bucureşti din anul 1990 şi membru al Academiei Române din 2014. În anul 2020 a fost ales preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie din Academia Română, iar în 2022, vicepreşedinte al Academiei. În prezent este şi directorul executiv al Comisiei Fulbright România. A fost rectorul Universităţii din Bucureşti în perioada 2011‑2019, după ce patru ani mai înainte a fost prorector al aceleiaşi universităţi şi decan al Facultăţii de filosofie între anii 2001‑2009. În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a fost ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Preşedinte al European Society of Analytic Philosophy (2011‑2014), preşedinte al International Institute of Philosophy (2017‑2021) şi preşedinte al Balkan Universities Association (2019‑2022). În prezent este membru al Academiei Europaea şi preşedintele Secţiei de Filosofie, Teologie şi Studii Religioase din această academie (începând cu 2022).
Prof. Mircea Dumitru este doctor în filosofie la Tulane University, New Orleans, USA (1998), cu o teză în logica modală şi filosofia matematicii. În acelaşi an a devenit doctor în filosofie al Universităţii din Bucureşti, cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. A fost profesor invitat la numeroase universităţi: Tulsa University (USA), CUNY (USA), NYU (USA), Lyon 3, ENS Lyon, Universitatea din Helsinki, Universitatea Pekin (Beijing, China), Universitatea Renmin (Beijing, China), CUPL (Beijing, China), Universitatea Xi’an (China). Principalele domenii de cercetare ale prof. Mircea Dumitru sunt logica filosofică, metafizica şi filosofia limbajului.
Printre cele mai cunoscute studii ale prof. Dumitru se numără: Modality and Incompleteness (UMI, Ann Arbor, 1998); Modalitate şi incompletitudine (Editura Paideia, 2001); Explorări filosofice (Editura Humanitas, 2004); Words, Theories, and Things. Quine in Focus (ed.) (Editura Pelican, 2009); Truth (ed.) (Editura Universităţii din Bucureşti, 2013); „The Philosophy of Kit Fine”, în The Cambridge Dictionary of Philosophy, the Third Edition, Robert Audi (ed.) (Cambridge University Press, 2015); Lumi ale gândirii (Editura Polirom, 2019); Metaphysics, Modality, and Meaning. Themes from the Work of Kit Fine (ed.) (Oxford University Press, 2020); Thinking Things Through. Selected Papers of Kit Fine (Oxford University Press, în curs de apariție 2024); Umanismul necesar (Editura Polirom; va apărea în 2024); Saul Kripke’s Legacy in Philosophical Logic (Cambridge University Press; va apărea în 2025); Modality and Incompleteness. An Account through Correspondence Theory (Springer; în curs de apariţie).
Sala „Dalles” a fost construită între anii 1930‑1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, şi confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist. Începând cu 2023, celebra Sală „Dalles” din Bucureşti, edificiu reper în istoria culturală a capitalei, beneficiază de un program de conferinţe şi dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundaţia Culturală Dalles. Conferinţele se desfăşoară lunar, joia, de la ora 18, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni. Intrarea publicului este liberă.
Biroul de comunicare al Academiei Române
Serie de conferințe despre violența letală în România
Institutul de Sociologie al Academiei Române a anunțat lansarea seriei de conferințe „Cercetători versus practicieni” în domeniul violenței letale. Conferințele sunt organizate de Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor – ORAPO, laborator ce funcționează în cadrul Institutului, sub conducerea cercetătoarei Ecaterina Balica și a comisarului-șef de poliție Radu Emil Gavriș. Evenimentul s‑a desfășurat la Casa Academiei din Calea 13 Septembrie, Sala de consiliu a Institutului: Serviciul Omoruri din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Seria de conferințe „Cercetători versus practicieni” s‑a deschis cu prelegerea „Violența letală: particularități și forme de manifestare”, susținută de dr. habil. Ecaterina Balica, coordonatoarea proiectului, care notează: „Mai mult ca oricând suntem martori la acte de violență letale grave, care afectează populația unei țări, violență care nu ne lasă indiferenți și pentru care vom găsi răspunsul academic adecvat. Datele statistice ne atrag atenția asupra tendințelor de creștere a unor indicatori asociați unor tipuri de omor și ne orientează acțiunile spre obiective concrete. Analizele privind modul în care media și produsele culturale transmit informații privind victimele, agresorii, actele de violență și institutțiile implicate în instrumentarea omorurilor ne relevă tehnicile de reprezentare a acestora și de construire a unor opinii, atitudini, stereotipuri și mituri privind violența. Aceste analize ne ajută să înțelegem mecanismele de transmitere și de menținere a unor norme și modele culturale care determină violența interpersonală letală. Ele ne dau informații importante pe care le putem utiliza în elaborarea strategiilor de comunicare preventivă și de prevenire a violenței cu ajutorul campaniilor media.”
Seria de conferințe organizate de Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor – ORAPO aduce la masa discuțiilor cercetători din domeniul sociologiei și practicieni din: sistemul de justiție (ofițeri de poliție, procurori, judecători, avocați, experți criminaliști, polițiști de penitenciare), sistemul de asistență și protecție socială (asistenți sociali, psihologi), sistemul de sănătate (medici legiști, psihiatri, psihologi) și din organizațiile non‑guvernamentale.
Printre temele care urmează a fi dezbătute pe parcursul anului 2024 se numără: violența letală, victimele femicidului, omorul‑sinucidere, omorurile comise în marile aglomerări urbane, modele de analiza și prevenire a omorurilor. Astfel, seria de conferințe răspunde misiunii Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor – ORAPO, laborator de cercetare interdisciplinară care reunește specialiști naționali și internaționali din sociologie, psihologie, criminologie, comunicare: analiza datelor privind omorurile comise în România și elaborarea unor măsuri de prevenire adaptate factorilor de risc identificați. În acest sens, activitatea laboratorului se înscrie pe patru axe de acțiune: cercetare‑prevenire‑comunicare‑formare.
ORAPO își propune să contribuie la buna informare a publicului privind problematica omorului și să contribuie astfel la conturarea unei atitudini corecte față de violența cu risc letal, victime și agresori. ORAPO contribuie prin intermediul experților săi la transmiterea unor mesaje cu conținut preventiv.
Biroul de comunicare al Academiei Române
