Deşi voi vorbi despre câteva evenimente din Ţara Sfântă, am ales un titlu care cuprinde două activităţi deosebite din România: târgurile de carte Bookfest (iunie 2016) şi Gaudeamus (noiembrie 2016). De ce? Pentru că ambe
le se referă în bună măsură la Israel, iar la Salonul de Carte Bookfest, ţara de la Mediterană a fost invitată de onoare. Vreau să menţionez de la început că absolut toate acţiunile culturale, artistice, literare s-au desfăşurat întregul an în mod obişnuit, iar Institutul Cultural Român din Tel Aviv a continuat să aducă în Israel oameni de valoare din lumea filmului, a desenului, a dansului, a organizat întâlniri cu aceşti oaspeţi la care au participat sute de spectatori. De aceea nu ne vom referi la evenimentele curente din viaţa ICR-ului în Israel, deşi trebuie să notăm că aici au avut loc câteva înlocuiri de personal, la care tânăra, dar experimentata Andreea Soare, cu un colectiv foarte restrâns, le-a făcut faţă cu succes. De asemenea, israelienii s-au întrecut în a prezenta spectacole de teatru foarte bune, concerte de muzică uşoară la care au asistat zeci de mii de amatori ai muzicii de succes. Deci, vom trece peste toate acestea, intrate în „sângele” israelienilor şi ne vom referi în special la cărţile scrise de autorii de limbă română din Israel şi la inaugurarea „pietrei fundamentale” a muzeului originarilor din România, care a avut loc în oraşul din nordul ţării Rosh Pina, localitate în care s-au oprit pentru prima oară emigranţii evrei din România, în Israel.
Cronologic vorbind, trebuie să începem cu participarea iubitorilor de carte din Israel la splendidul salon de carte Bookfest 2016. Am spus că Israelul a fost invitatul de onoare al acestuia şi cred că trebuie să menţionăm că s-a achitat cu succes de acest rol. Pavilionul Israelului era instalat în mijlocul sălii centrale de expoziţie a cărţilor, s-au organizat aici multe întâlniri, la care au participat scriitorii de limbă ebraică şi română, critici şi oameni politici din România care au subliniat colaborarea deosebită în toate domeniile dintre Israel şi România. Zilnic a fost în mijlocul participanţilor ambasadoarea Israelului în România, Tamar Samash, o femeie modestă şi plăcută care i-a încântat pe toţi cei prezenţi. Lângă pavilionul central al Israelului se găsea şi cel al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, precum şi al editurii „Hasefer”, principala colaboratoare a israelienilor. Însă nu putem trece peste aceste lucruri fără a menţiona că târgul de carte Boookfest a fost organizat de România la nivel.
La standul Asociaţiei Scriitorilor de Limbă Română au fost prezentate cărţile editurii „Teşu” din Bucureşti, care a realizat două lansări de carte în prezenţa mai multor scriitori bucureşteni, a membrilor Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Pentru prima dată au fost prezenţi la un eveniment de acest fel 10 scriitori israelieni, printre care preşedintele asociaţiei (G. Mosari), vice-preşedintele Adrian Grauenfels, secretarul general Teşu Solomovici, Magdalena Brătescu, membră a comitetului, Mada Davidsohn, Ada Shaulov, Maria Găitan, Silvia Katz, Shaul Leizer, Viorica Weissman. Toţi scriitorii prezenţi şi-au prezentat cărţile pe scenele puse la dispoziţie de organizatori, atât în cadrul general al Israelului, cât şi prin editurile din România care au publicat volumele respective. Bineînţeles, oameni de mare valoare din ţara gazdă, criticul Răzvan Voncu, foştii miniştri Andrei Marga şi Răzvan Teodorescu, prof. Titus Vîjeu ş.a. au vorbit despre scrisul în limba română al israelienilor, considerându-l integrat în literatura română.
Bookfest-ul a deschis gustul israelienilor pentru „târgurile de carte”, astfel încât se aşteaptă ca ei să fie în număr mare şi la Gaudeamus, în luna noiembrie. S-au anunţat de pe acum câteva lansări de cărţi la care îşi vor da concursul scriitorii israelieni.
Întorşi acasă, membrii asociaţiei scriitorilor, împreună cu ICR-ul Tel Aviv, au şi iniţiat trei întâlniri cu participarea unor oameni de artă din România, precum şi reporteri de la Radio România Internaţional, iar editura „Familia”, cea mai importantă şi mai bună din Israel, şi-a anunţat prezenţa la toate activităţile cu caracter românesc. Cu ocazia acestor întâlniri, se vor face lansări de carte ale unor scriitori care realizează două-trei romane pe an (Hedi Simon, Ada Shaulov). Publicului israelian i se va pune întrebarea „ce vă place în scrisul de limbă română din Israel?”
Mai doresc să mă refer acum la o sărbătoare a originarilor din România. După câţiva ani de activitate intensă, cea mai importantă organizaţie a acestora (A.M.I.R. – adică Asociaţia unită a emigraţiei din România în Israel) a obţinut fondurile necesare din despăgubirile oferite pentru bunurile evreilor naţionalizate în România, întocmirea planurilor de lucru, aprobări etc., iar la finele lunii septembrie 2016 a pus „piatra fundamentală” a muzeului originarilor din România, care se va construi cam în doi ani. La acest proiect participă Primăria oraşului Rosh Pina şi Comunitatea Evreilor din Bucureşti.
Muzeul reprezintă un adevărat eveniment pentru toţi cei care provin din România, va ridica prestigiul originarilor din Ţara Carpaţilor şi va contribui la dezvoltarea turistică a oraşului Rosh Pina din Israel.
