Care este scopul acestei epurări literare din manualele de gimnaziu? Eu găsesc doar o explicaţie: cu cât ştim mai puţin despre literatura noastră, despre cultura noastră, cu atât ştim mai puţin despre noi şi putem fi mai uşor manipulaţi, generaţiile de actuali elevi, viitori studenţi vor fi contorsioniştii nevoilor altor sisteme de educaţie, deci vor servi mult mai firesc interesele altora decât ale naţiei lor…
În nr. 1/ 2020 număr al revistei Contemporanul. Ideea europeană a apărut Punctul de vedere al Academiei Române privind unele aspecte ale învăţământului preuniversitar din România şi intervenţia Platformei Civice Împreună • Apără copiii României către Comisia de Învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport/ Senatul României. Platforma civică apolitică ÎMPREUNĂ este alcătuită din 506 ONG‑uri şi 130.000 de membri susţinători, persoane fizice, şi este mandatată de 330.000 de cetăţeni români în campania Apără copiii României să semnaleze „aspecte de o gravitate maximă cu privire la ideologizarea învăţământului în România prin proiectul de reformă gândit şi implementat de «experţi»”. De asemenea, în adresa Platformei Împreună se precizează faptul că „numeroase ONG‑uri desfăşoară diverse programe de schimbare la firul ierbii a învăţământului românesc. Sute de şcoli din România au fost înscrise de directorii lor în aceste programe”. „La nivelul gimnaziului se urmăreşte să se «dezvolte în principal interesul pentru ştiinţă, arte, studiu şi muncă», limba şi literatura română, istoria şi geografia fiind trecute pe linie moartă. Literatura română, conform acestei «viziuni», nu mai este studiată şi cronologic, în context istoric, ci doar ca «ştiinţă a comunicării» în limba română”. În acelaşi număr a văzut lumina tiparului interviul acordat de acad. Nicolae Breban doamnei Mihaela Helmis, interviu intitulat Naţiunea română este aptă de democraţie.
Mărturisindu‑ne bucuria că Punctul de vedere al Academiei Române privind unele aspecte ale învăţământului preuniversitar din România, intervenţiile Platformei Civice Împreună • Apără copiii României şi interviul acordat de romancierul N. Breban au stârnit mai multe reacţii referitoare la un subiect vital pentru o naţiune – manualele şcolare –, am publicat în Contemporanul. Ideea europeană nr. 2/2020 două articole polemice, semnate de Mircea Platon şi Aura Christi, axate pe acelaşi subiect de o actualitate stringentă.
În nr. 3/2020 al revistei Contemporanul.
Ideea europeană am publicat următoarele intervenţii elocvente, semnate de scriitori, istorici, critici literari, profesori de limba şi literatura română, şi elevi: Mircea Platon, Profesori de Limba şi Literatura Română, Ion Simuţ, Literatura română în gimnaziu – încotro?, Diana Popa, Noi paradigme în studierea literaturii în gimnaziu, Corina Păcurar, De la cultură la cool‑tură, Diana Laslău, Dispariţia literaturii române din gimnaziu?, Anda Ardelean‑Cîlţan. (Ne)şansele literaturii în gimnaziu, Daria Gabor, Mihnea Lazăr, Goodbye, Eminescu!
În nr. 4/ 2020 publicăm alte intervenţii, semnate de scriitori şi profesori: Mircea Platon, Dorina Popa, Codruţa‑Flavia Tulvan, Antonio Boloţ.
Nutrim speranţa că aceste Dosare Contemporanul sprijină demersurile temeinice şi legitime, făcute de Platforma civică apolitică ÎMPREUNĂ pentru schimbarea programei şcolare, inclusiv a manualelor de istorie, de limba şi literatura română, şi pentru dezideologizarea învăţământului preuniversitar, intoxicat în profunzime de politicile aşa‑zis corecte şi de „religia confortului”. Măsurile propuse de cel mai înalt for de consacrare al ţării vizează şcoala, comunicarea, limba şi literatura română, istoria, identitatea românească: „Şcoala nu trebuie redusă la o instituţie de prestări de servicii care livrează ocupanţi de locuri de muncă robotizaţi, limitaţi. Şcoala trebuie să‑i dea absolventului sentimentul că viaţa sa are un sens, o motivaţie culturală, care se concretizează într‑o armonie a identităţii personale şi a celei naţionale, cu apartenenţa la cultura europeană şi la cea planetară”; „Comunicarea corectă nu se învaţă, punând între paranteze textele literare, ci, dimpotrivă, prin cultivarea, explicarea şi aproprierea lor. Limba română armonioasă se află, în primul rând, în literatura română, care, odată studiată, garantează exprimarea corectă în mass-media, în sport, în IT, în tehnică etc.”; „Ideea reducerii orelor de istorie cu scopul asigurării educaţiei globale şi pregătirea viitorilor «cetăţeni europeni» este absurdă; identitatea europeană nu se poate obţine prin distrugerea identităţilor naţionale, ci, dimpotrivă, prin fortificarea lor”. (Punctul de vedere al Academiei Române privind unele aspecte ale învăţământului preuniversitar din România, v. Contemporanul. Ideea europeană, nr. 1/ 2020)
Recunoaştem, cu francheţe, că ne‑au pus pe gânduri nu puţine întrebări formulate de profesori de limba şi literatura română şi elevi în majoritatea intervenţiilor axate pe manualele româneşti preuniversitare. Iată câteva dintre acestea, spicuite din articolul Dianei Laslău, profesor la Colegiul Naţional „Onisifor Ghibu” din Oradea: „Despre ce limbă română vom vorbi, când manualul este plin de termeni preluaţi din metodicile sau didacticile după care se predau limbile străine? Sau poate limba noastră va deveni în curând o limbă străină pentru mulţi dintre noi? Cât despre comunicare, ce vom comunica, ce sentimente, ce trăiri ale scriitorilor transpuse în formă artistică, dacă elevii vor cunoaşte literatura română doar din amintirile din copilăria părinţilor lor? Şi atunci revin: care este scopul acestei epurări literare din manualele de gimnaziu? Eu găsesc doar o explicaţie: cu cât ştim mai puţin despre literatura noastră, despre cultura noastră, cu atât ştim mai puţin despre noi şi putem fi mai uşor manipulaţi, generaţiile de actuali elevi, viitori studenţi vor fi contorsioniştii nevoilor altor sisteme de educaţie, deci vor servi mult mai firesc interesele altora decât ale naţiei lor”. (v. Contemporanul. Ideea europeană nr. 3/ 2020)
Invităm scriitori, intelectuali, profesori de limba, literatura şi istoria română să se pronunţe pe marginea acestor subiecte vitale pentru o naţiune în cadrul acestei dezbateri naţionale, iniţiate de revista Contemporanul. Ideea europeană.
Contemporanul. Ideea europeană
