Care este scopul acestei epurări literare din manualele de gimnaziu? Eu găsesc doar o explicaţie: cu cât ştim mai puţin despre literatura noastră, despre cultura noastră, cu atât ştim mai puţin despre noi şi putem fi mai uşor manipulaţi, generaţiile de actuali elevi, viitori studenţi vor fi contorsioniştii nevoilor altor sisteme de educaţie, deci vor servi mult mai firesc interesele altora decât ale naţiei lor…
În nr. 1/ 2020 revista Contemporanul. Ideea Europeană a publicat interviul acordat de acad. Nicolae Breban doamnei Mihaela Helmis, interviu intitulat Naţiunea română este aptă de democraţie, apărut iniţial în versiune on line pe site‑ul www.contemporanul.ro în data de 5 decembrie 2019 şi apoi în Cotidianul în data de 24 decembrie 2019. Între alte subiecte abordate de acad. N. Breban în cadrul acelui incitant dialog figurează Manualul de Limba şi literatura Română de clasa a XII‑a, coordonat de prof. Mircea Martin, membru‑corespondent al Academiei Române, care a publicat la rubrica Drept la replică în Cotidianul din data de 7 ianuarie 2020 o intervenţie intitulată Precizări privind neadevăruri şi exagerări.
Contemporanul. Ideea Europeană nr. 1/ 2020 a publicat Punctul de vedere al Academiei Române privind unele aspecte ale învăţământului preuniversitar din România, precum şi intervenţia Platformei Civice Impreună · Apără copiii României către Comisia de Învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport/ Senatul României. Platforma civică apolitică ÎMPREUNĂ este alcătuită din 506 ONG‑uri şi 130.000 de membri susţinători, persoane fizice, şi este mandatată de 330.000 de cetăţeni români în campania Apără copiii României să semnaleze „aspecte de o gravitate maximă cu privire la ideologizarea învăţământului în România prin proiectul de reformă gândit şi implementat de «experţi»”. De asemenea, în adresa Platformei Împreună se precizează faptul că „numeroase ONG‑uri desfăşoară diverse programe de schimbare la firul ierbii a învăţământului românesc. Sute de şcoli din România au fost înscrise de directorii lor în aceste programe”. „La nivelul gimnaziaului se urmăreşte să se «dezvolte în principal interesul pentru ştiinţă, arte, studiu şi muncă», limba şi literatura română, istoria şi geografia fiind trecute pe linie moartă. Literatura română, conform acestei «viziuni», nu mai este studiată şi cronologic, în context istoric, ci doar ca «ştiinţă a comunicării» în limba română”.
Mărturisindu‑ne bucuria că Punctul de vedere al Academiei Române privind unele aspecte ale învăţământului preuniversitar din România, intervenţiile Platformei Civice Impreună · Apără copiii României, interviul acordat de romancierul N. Breban şi intervenţia dlui prof. M. Martin (Cotidianul, 7 ianuarie 2020) au stârnit mai multe reacţii referitoare la un subiect vital pentru o naţiune – manualele şcolare –, am publicat în Contemporanul. Ideea Europeană nr. 2/ 2020 două articole polemice, semnate de Mircea Platon şi Aura Christi, axate pe acelaşi subiect de o actualitate stringentă.
În acest număr al revistei Contemporanul. Ideea Europeană publicăm la rubrica Dreptul la replică articolul dlui prof. M. Martin, O polemică nedorită (titlul rubricii aparţine redacţiei) şi următoarele intervenţii, semnate de scriitori, istorici, critici literari, profesori de limba şi literatura română, şi elevi:
▪ Mircea Platon, Profesori de Limba şi Literatura Română
▪ Ion Simuţ, Literatura română în gimnaziu – încotro?
▪ Diana Popa, Noi paradigme în studierea literaturii în gimnaziu
▪ Corina Păcurar, De la cultură la cool‑tură
▪ Diana Laslău, Dispariţia literaturii române din gimnaziu?
▪ Anda Ardelean‑Cîlţan, (Ne)şansele literaturii în gimnaziu
▪ Daria Gabor, Mihnea Lazăr, Goodbye, Eminescu!
Recunoaştem, cu francheţe, că ne‑au pus pe gânduri nu puţine întrebări formulate de profesori de limba şi literatura română şi elevi în majoritatea intervenţiilor axate pe manualele româneşti preuniversitare. Iată câteva dintre acestea, spicuite din articolul Dianei Laslău, profesor la Colegiul Naţional „Onisifor Ghibu” din Oradea: „Despre ce limbă română vom vorbi, când manualul este plin de termeni preluaţi din metodicile sau didacticile după care se predau limbile străine? Sau poate limba noastră va deveni în curând o limbă străină pentru mulţi dintre noi? Cât despre comunicare, ce vom comunica, ce sentimente, ce trăiri ale scriitorilor transpuse în formă artistică, dacă elevii vor cunoaşte literatura română doar din amintirile din copilăria părinţilor lor? Şi atunci revin: care este scopul acestei epurări literare din manualele de gimnaziu? Eu găsesc doar o explicaţie: cu cât ştim mai puţin despre literatura noastră, despre cultura noastră, cu atât ştim mai puţin despre noi şi putem fi mai uşor manipulaţi, generaţiile de actuali elevi, viitori studenţi vor fi contorsioniştii nevoilor altor sisteme de educaţie, deci vor servi mult mai firesc interesele altora decât ale naţiei lor”.
Invităm scriitori, intelectuali, profesori de limba, literatura şi istoria română să se pronunţe pe marginea acestor subiecte vitale pentru o naţiune în cadrul acestei dezbateri naţionale, iniţiate de revista Contemporanul. Ideea Europeană.
Contemporanul. Ideea Europeană
