Academia Română – Filiala Cluj‑Napoca a organizat vineri, 13 octombrie 2023, festivitatea de deschidere a „Zilelor Academice Clujene”, ajunse la cea de‑a XXXVI‑a ediţie. Manifestarea a fost găzduită de Aula Magna a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca şi a fost onorată de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Evenimentul a fost prezentat de acad. Doru Pamfil, preşedintele Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române, şi prof. univ. Daniel David, membru corespondent al Academiei Române, rectorul Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj‑Napoca.
Prezentările în plen au fost dedicate unor direcţii prioritare de cercetare din institutele Academiei Române, precum şi marcării a două aniversări ştiinţifice: 60 de ani de la construirea primului calculator din România cu tranzistori şi memorie internă, dr. Emil Cătinaş, directorul Institutului de Calcul „Tiberiu Popoviciu”; Ce înseamnă să fii european astăzi? Un rapel, dr. habil. Virgil Ciomoş, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Departamentul de Cercetări Socio‑Umane; Chestionarele Muzeului Limbii Române (1923‑2023). Un secol de la înregistrarea primelor răspunsuri, CS III dr. Cosmina‑Maria Berindei, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”.
Evenimentul s‑a încheiat cu un moment muzical susţinut de Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj‑Napoca.
Zilele Academice Clujene este un eveniment anual, desfăşurat în mod tradiţional în perioada septembrie‑noiembrie şi dedicat direcţiilor de cercetare din institutele şi centrele de cercetare coordonate de Filiala Cluj‑Napoca a Academiei Române: Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Centrul de Studii Transilvane, Arhiva de Folclor a Academiei Române, Centrul de Cercetări Geografice, Institutul de Calcul „Tiberiu Popoviciu”, Observatorul Astronomic Cluj‑Napoca, Departamentul Cluj al Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” şi Institutul de Cercetări Socio‑Umane „Gheorghe Şincai” din Târgu‑Mureş.
Ediţia din acest an, programată în intervalul septembrie‑noiembrie 2023, cuprinde simpozioane, conferinţe, prezentări ale revistelor institutelor, colocvii şi ateliere, în format fizic şi hibrid, ce facilitează schimbul de experienţă între cei peste 300 de cercetători participanţi şi specialiştii din mediul universitar naţional şi internaţional.
„Manifestările propuse în acest an sunt un bun prilej de a sărbători, încă o dată, cunoaşterea şi cultura, un moment deosebit pentru a evidenţia importanţa cercetării ştiinţifice şi a valorificării patrimoniului cultural. Dorim ca, în felul acesta, lucrările să contribuie la conştientizarea faptului că cercetarea ştiinţifică trebuie susţinută şi vrem, în acelaşi timp, să transmitem tinerilor pasiunea pentru cercetare şi inovare. În acest scop, este necesar să‑i ajutăm să‑şi valideze cunoştinţele şi talentul, să poată spera şi să aibă încredere că pot obţine, prin excelenţa pe care o ating, un loc în cercetarea din Academia Română”, declară acad. Doru Pamfil, preşedintele Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române
Prezentarea institutelor şi centrelor de cercetare şi programul integral al Zilelor Academice Clujene sunt disponibile pe site‑ul Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române.
Biroul de Relaţii Publice al Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române
Simpozionul naţional „Constantin Rădulescu‑Motru”
La Târgu Mureş s‑a desfăşurat cea de‑a VIII‑a ediţie a Simpozionului Naţional „Constantin Rădulescu‑Motru”, organizat de Academia Română – Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu‑Motru” Bucureşti, şi Institutul de Cercetări Socio‑Umane „Gheorghe Şincai” Târgu Mureş, în parteneriat cu: Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Târgu Mureş, Societatea Scriitorilor Mureşeni – Editura Ardealul, Liceul Tehnologic „Ion Vlasiu” Târgu Mureş. Deschiderea festivă a manifestării a avut loc în sala de conferinţe a Liceului „Ion Vlasiu” Târgu Mureş, prin cuvântările organizatorilor: cercetător ştiinţific principal I dr. Eugeniu Nistor, Institutul de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu‑Motru” al Academiei Române, Bucureşti, preşedintele proiectului cultural, şi prof. Ramona Săndulescu, directoarea instituţiei‑gazdă. Mesaje şi alocuţiuni au rostit: acad. prof. univ. dr. Mircea Dumitru – vicepreşedinte al Academiei Române, preşedinte de onoare al Simpozionului, acad. prof. univ. dr. Gheorghe Vlăduţescu, Academia Română – Secţia de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, CS I / prof. univ. dr. Viorel Vizureanu, directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu‑Motru” al Academiei Române/ decanul Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. Călin Enăchescu – prorector al Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureş, prof. univ. dr. Giordano Altarozzi – decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere „Petru Maior” din cadrul Universităţii de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” Târgu Mureş, ec. Dorin Nistor – primarul Municipiului Sebeş, judeţul Alba, drd. Nadia Diana Arsin – directoarea Centrului Cultural „Lucian Blaga” Sebeş şi alţii.
A urmat sesiunea de comunicări ştiinţifice „Psihologie şi metafizică în opera lui Constantin Rădulescu‑Motru”, la care au participat cu comunicări academicieni, profesori universitari, cercetători în domeniul filosofiei şi al psihologiei, teologi, istorici şi scriitori. N‑au lipsit din programul acestei ediţii lecturile publice şi momentul festiv al decernării diplomelor de excelenţă ştiinţifică. Simpozionul a fost consacrat uriaşei personalităţi a culturii române, Constantin Rădulescu‑Motru (1868‑1957), filosof, psiholog, profesor universitar, academician, vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Academiei Române (1938‑1940), autorul unui sistem filosofic original denumit „personalismul energetic”.
Compartimentul de Relaţii Publice al Academiei Române, Filiala Cluj‑Napoca
Trei decenii de la înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului
Academia Română a găzduit sesiunea festivă dedicată împlinirii a trei decenii de la înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului. Manifestarea s-a desfăşurat în Aula Academiei Române. Evenimentul a fost deschis de un cuvânt al acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, urmat de mesajul transmis de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Au rostit alocuţiuni Preasfinţitul Mihai Frăţilă, Episcop greco‑catolic de Bucureşti, dr. Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române, dr. Andrei Alexandru, secretar de stat la Ministerul Cercetării, inovării şi digitalizării, Dinu Zamfirescu, fost deţinut politic, dr. Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie din Chişinău, prof. univ. Ioan Scurtu, istoric, dr. Florin Abraham, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, şi dr. Ana‑Maria Cătănuş, secretar ştiinţific al Institutului.
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – INST a fost fondat în 13 aprilie 1993 de fostul deţinut politic şi arheolog Radu Ciuceanu şi de profesorul Octavian Roske, fiind cel mai vechi centru de cercetare din România destinat studierii totalitarismului şi autoritarismului. Misiunea institutului o reprezintă cercetarea formelor şi manifestărilor totalitarismului (fascism şi comunism) şi post‑totalitarismului în România şi în lume, a istoriei Războiului Rece, precum şi studiul formelor de autoritarism din perioada interbelică până în istoria recentă.
INST este alcătuit din departamentul de cercetare, compartimentul editorial, biblioteca, arhiva fotografică şi un compartiment financiar‑administrativ. Din 2007, în cadrul INST funcţionează Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu”, iar din anul 2022, Centrul de Studiu al Ideologiilor Totalitare „Hannah Arendt”.
Principalul proiect de cercetare al institutului este „România 1945‑1989. Enciclopedia regimului comunist”, care este dezvoltat pe mai multe secţiuni: represiune, rezistenţă anticomunistă, istoria statului şi a Partidului Comunist Român. Alături de acesta, INST desfăşoară proiecte de cercetare privind fascismul şi comunismul din perioada interbelică, studiul Războiului Rece, cercetând deopotrivă Gulagul şi Holocaustul.
Institutul încurajează dialogul ştiinţific la nivel european şi afirmarea unei culturi comune a memoriei europene şi este implicat în organizarea de manifestări ştiinţifice în parteneriat cu structuri internaţionale reprezentative.
Biroul de comunicare al Academiei Române
