Biblioteca Academiei Române a lansat marţi, 15 octombrie 2024, ora 11, în Aula Academiei Române, volumul „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1919 – 1947” (trei tomuri). Prof. ing. Nicolae Noica, director general al Bibliotecii Academiei Române, membru de onoare al Academiei Române, şi cercetătorii, bibliografii, autori ai acestei cărţi, au fost felicitaţi de acad. Ioan‑Aurel Pop şi de Preafericitul Patriarh Daniel, al cărui mesaj a fost citit de Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. O istorie a bibliotecii Academiei Române nu s‑a mai făcut până acum, a subliniat acad. Ioan‑Aurel Pop, şi e puţin probabil că se va mai scrie alta în curând, „de aceea proiectul care se desfăşoară destul de alert sub ochii noştri e o realizare remarcabilă, fără precedent, întreprinsă sub direcţia actualului director, profesorul Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române. Toţi cei care au fost sceptici când s‑a lansat proiectul au văzut că treaba merge înainte cu succes, că volumele şi tomurile, şapte tomuri apărute până astăzi, masive, apar unul după altul şi că acoperă treptat toată viaţa instituţiei.”
Acad. Ioan‑Aurel Pop a amintit locul unic pe care îl au colecțiile speciale aflate în patrimoniul Bibliotecii Academiei „pentru conservarea manuscriselor și cărților rare, nu doar din România, ci și din Europa. Dintre ele, colecția de manuscrise este cea mai bogată din țară, iar colecțiile cabinetului de stampe, cele ale cabinetului de numismatică, ale cabinetului de muzică, ale cabinetului de hărți sunt adevărate puncte de referință în domeniu. Nici o lucrare de istorie a științelor sau disciplinelor individuale și de istoria culturii nu se poate realiza fără apelul la zestrea acestui așezământ. Custozii și în mare măsură valorificatorii acestor valori sunt bibliotecarii, majoritatea lor cercetători în diferite domenii cărora le aduc un omagiu și pe această cale.”
A mai vorbit și despre rostul bibliotecii și despre expoziția de numismatică și muzeul ce se va deschide la Biblioteca Academiei Române în luna noiembrie: „Multă lume spune astăzi că bibliotecile nu‑şi mai au rostul şi că vor deveni muzee ale cărţii. Se poate, dar nu aş zice, în momentul actual, momentul fiind, pentru mine, ca istoric, să zicem, cam un secol, dacă ne gândim la durata lungă, pentru că nu toate cărţile se pot pune în formă digitală, nici toate documentele, nici toate izvoarele. Vă dau câteva exemple. La bibliotecă se află şi o colecţie de sigilii. Unele sunt prinse în documente, altele nu. Sigiliul nu se poate studia online. Avem cabinetul numismatic, care se va deschide acum, în curând, într‑o formă nouă, după părerea mea, unul dintre cele mai importante, colecţia întreagă numismatică din Europa. Categoric, de la München încoace este o colecţie unică. O monedă sau o medalie nu o poţi studia online. În primul rând, cercetătorul, cu voia custozilor, trebuie s‑o pipăie, s‑o vadă şi s‑o descrie. Deci biblioteca rămâne, după mine, un tezaur, care va fi folosit mult timp de acum încolo de către adevăraţii cercetători. Altminteri, te poţi uita la o fotografie online. O vezi şi scrii ceva despre obiectul respectiv”.
Preafericitul Patriarh Daniel a scris în mesajul său, prezentat de Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul, despre patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, care reprezintă o uriașă comoară, „iar mai presus de valoarea materială, de inventar este cea mai completă colecție a tot ce a produs mai valoros spiritualitatea românească de la începuturile ei și până astăzi. Înființată în anul 1867, în zorii modernității noastre, deși a traversat regimuri politice diferite, a trecut prin războaie, ocupații politice, Biblioteca Academiei Române, indisolubil legată de istoria Academiei Române, a cunoscut un progres continuu, vizibil astăzi prin seria de volume dedicate istoriei acestei instituții, care a găsit clipa prielnică a istoriei și oamenii potriviți pentru a tezauriza și promova, și mai ales pentru a oferi celor de azi moștenirea valoroasă a experienței generațiilor anterioare.”
Marele merit al împlinirii acestui măreț deziderat, spune Preafericitul Patriarh Daniel, e al domnului director general Nicolae Noica și al colectivului de autori și cercetători ai acestei instituții: „Prin acest proiect, care scoate la lumină și oferă generațiilor tinere accesul la diferite domenii de cunoaștere, la documentare serioasă, la un patrimoniu adeseori uitat sau neglijat (manuscrise, carte veche, stampe, monede, medalii, hărți ș.a.), Biblioteca Academiei Române rămâne un reper intelectual actual și un ghid avansat de cunoaștere.”
Prof. ing. Nicolae Noica a prezentat colecțiile Bibliotecii Academiei Române, nestematele aflate în depozitele Bibliotecii Academiei Române și marii donatori, despre care se vorbeşte pe larg în cele trei volume.
Inginerul Constantin Orghidan (1874‑1944) Industriaşul şi numismatul, ctitorul şi binefăcătorul
Academia Română şi Biblioteca Academiei Române a organizat un eveniment cultural omagial şi comemorativ dedicat împlinirii a 150 de ani de la naşterea și 80 de ani de la moartea inginerului Constantin Orghidan, mare industriaş, colecţionar şi mecena, şi 80 de ani de când acesta a donat colecţia sa numismatică Academiei Române. Evenimentul s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române. A fost vernisată expoziţia permanentă de numismatică dedicată colecţiei C. Orghidan, în Sala de expoziţie a Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.
Au luat cuvântul acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preasfinţia Sa Părintele Lucian, Episcopul Caransebeşului, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, director general al Bibliotecii Academiei Române, cercetător ştiinţific II dr. Emanuel Petac, Cabinetul Numismatic al Bibliotecii Academiei Române.
Acum 80 de ani, în vara lui 1944, Constantin Orghidan a donat faimoasa sa colecţie numismatică Academiei Române. Decedat în 29 august 1944 la Ferdinand, judeţul Caras‑Severin, unde se afla în refugiu, acesta lasă Academiei Române o colecţie de circa 10.000 piese (monede, geme, camee, sigilii bizantine, obiecte arheologice), dintre care circa 2.000 din aur, exprimând câteva dorinţe în Testamentul din 10 iunie 1944, şi anume: să se publice cataloage de specialitate cu cele mai importante obiecte pentru ştiinţa numismatică din colecţia sa (mai ales monedele greceşti, romane, bizantine, transilvănene medievale); să fie organizată o expoziţie permanentă de numismatică cuprinzând cele mai spectaculoase piese ale colecţiei; să fie înmormântat de Academia Română la locul de veci al familiei din cimitirul Bellu (el neavând urmaşi), să se continue achiziţionarea de piese de mare valoare numismatică pentru a fi adăugate colecţiei sale după moarte, lăsând prin testament Academiei bani și acţiuni, cu care să se constituie Fondul „Constantin Orghidan”.
După venirea regimului comunist, Constantin Orghidan a fost declarat indezirabil, fiind considerat antonescian, iar Academia Română însăşi a fost desfiinţată în 1948, de aceea nu i s‑a putut respecta testamentul. În ultimii ani Biblioteca Academiei Române a făcut eforturi pentru a‑i duce la îndeplinire ultimele dorinţe, publicând primul volum dintr‑o serie dedicată colecţiei lui Constantin Orghidan, volum ce cuprinde Monedele de aur greceşti şi romane. În anul 2023 a fost deshumat de la Oţelul Roşu şi reînhumat la Bellu, iar anul acesta în septembrie, la Oţelul Roșu, pe fostul loc de veci s‑a făcut un cenotaf, în cadrul unei mari festivităţi, de Preasfinţia Sa Episcopul Lucian al Caransebeşului. În ziua de 7 noiembrie 2024, s‑a încheiat acest an comemorativ, la Academia Română, beneficiara donaţiei, printr‑un eveniment comemorativ cuprinzând prelegeri, filme documentare şi vernisarea oficială a expoziţiei.
Biblioteca Academiei Române, Comunicare, Relații Publice
