Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2019 – Nicolae Breban 85
Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2019
Nicolae Breban • 85
Mircea Platon ● Dincolo de uriaşa putere de creaţie / 3
Breban e unul dintre rarii noştri prozatori postbelici care nu lasă cuvintelor sarcina de a aluviona un înţeles. Breban nu e un romancier de cuvinte, un narator, ci un romancier de situaţii, de tensiuni. Romanele lui au temperatură interioară de nuvelă. Adică au tăietură poetică. Uneori, tensiunile au dimensiunea unui oraş (precum în Don Juan), alteori sunt cosmice (precum în Bunavestire)
Inedit
Augustin Buzura ● Opera romancierului rezistă / 4
Opera sa compune un întreg raft de bibliotecă, e venerată ca una dintre cele mai prestigioase din literatura română
Inedit
Ion Ianoşi ● Un maestru al amplelor desfăşurări epice / 5
Autorul atâtor volume a probat, de asemenea, un singular curaj civic, atunci când, la nici doi ani de la alegerea sa, exclusiv pentru merite culturale, ca membru supleant al Comitetului Central al Partidului Comunist Român (august 1969), a dezavuat, la Paris, în mod public, regimul Ceauşescu, pentru „tezele” culturale dogmatice din iulie 1971. Cu acel prilej, şi‑a dat şi demisia din funcţia de redactor‑şef al principalei reviste literare autohtone, România literară. El a refuzat, totuşi, exilul şi s‑a întors în România, suportând cu demnitate urmările gesturilor sale de nesupunere în numele unei conştiinţe scriitoriceşti libere
Teşu Solomovici ● Breban – exegi monumentum / 5
„Domni cu adevărat şi drepţi pe un pământ generos, răbdător cu noi şi cu toate ale lumii şi ale Fiinţei, jertfind în zile însemnate pentru cei ce au suferit, sfinţii acestui pământ, cei pe care ne rezemăm, stâlpi ai înţelesului şi ai Neînţelesului.”
Iulian Boldea ● Ficţiunea ca adevăr al vieţii / 6
Printr‑un efect controlat de resemantizare a universului, concretul e relativizat adesea, prin exces de detalii, pentru că scriitorul are oroare de certitudini, ficţiunea reprezentând, în fond, o formă inedită, puternică, de dinamizare a cunoaşterii
Ştefan Borbély ● Oglinzi carnivore (note răzleţe despre relaţia dintre Breban şi Nietzsche) / 7
Infantilizarea rapace intră în economia multor personaje feminine creionate de către Breban, ca şi cum, la nivelul femeilor din romanele sale, ar funcţiona un soi de spaimă legată de faptul că 
aceşti „copii” ar putea deveni adulţi („taţi, stăpâni”), pentru a acţiona ca instanţe ordonatoare
Virgil Tănase ● Onoarea n‑are vârstă / 9
Nicolae Breban împlineşte 85 de ani, o aniversare fără importanţă pentru simplul fapt că, de o bună bucată de vreme, ceea ce este, ceea ce reprezintă el nu are ani, nu are vârstă, nu se numără în frânturi de timp şi, îndrăznesc să spun, nu are moarte. El este un front, un baraj de cărţi împotriva barbariei, a talazului de glod cu care ne luptăm de la începutul lumii, încununat cu o spumă politică a cărei culoare nu‑i schimbă natura. Nicolae Breban i s‑a ridicat împotrivă când călărindu‑l, când dându‑se sub val cum făceam noi, copii, la mare, ţinându‑ne cu degetele de nas şi cufândându‑ne ca să nu ne prăvale monstrul de apă care trece, trece şi după care nimic nu rămâne.
Constantina Raveca Buleu ● Un nietzschean prodigios / 10
Criza valorilor, denunţată sistematic de către Nietzsche, îi oferă lui Nicolae Breban pivotul necesar pentru configurarea unei viziuni critice asupra evoluţiei civilizaţiei în trecerea de la modernitate la postmodernism
Aura Christi ● Imperialul Breban / 11
Poate că Zeul le dăruieşte acestor privilegiaţi tone, megatone de suferinţă, remodelându‑i prin recursul la darurile făcute în albia ei nelipsită de asperităţi, pentru a rafina materialul inefabil din care au fost plămădiţi, apropiindu‑i astfel cu alţi câţiva milimetri de perfecţiune
Marian Nicolae Lincă ● Breban şi „măreţia talazurilor” / 12
Celor care trimit săgeţi otrăvite omului Breban ori operei sale, judecându‑l, le amintesc vorbele unui clasic al literaturii noastre: „Oceanul nu trebuie judecat niciodată după spuma aruncată la ţărm, ci după înălţimea şi măreţia talazurilor”
Ioan‑Aurel Pop ● Nicolae Breban – istoricul / 13
Latinitatea era pentru înaintaşii lui Nicolae Breban calea magistrală de participare a românilor la civilizaţia de vârf a lumii. Ei, aceşti corifei de la 1700, ne‑au învăţat că noi, românii, ca fii ai Romei Eterne, avem latinitatea în vine
Victor Voicu ● Breban între voinţă şi geniu / 14
Pe N. Breban cred că îl preocupă obsedant riscul şi eşecul în viaţa creatorului de astăzi şi dintotdeauna. Ideea aceasta îl domină, încât d‑sa îşi priveşte relaxat şi lucid trecutul, „aşezat” pe marginea propriului drum. Creatorul mulţumeşte zeilor că‑i dăruiesc astfel trecutul, îi dau resursa să‑l evalueze, privindu‑l şi urmărindu‑l ca pe o altă existenţă
Boris Marian ● Nicolae Breban la o vârstă demnă de invidiat / 15
Familia lui Breban a avut de suferit, în 1941 membrii ei au fost obligaţi să se refugieze la Lugoj. Preoţii greco‑catolici au devenit ţinta unei prigoane pentru a fi determinaţi să renunţe la credinţa lor
Theodor Codreanu ● Nicolae Breban: decriptarea anamorfozei legionare / 16
Partea originală a hermeneuticii istorice a lui Nicolae Breban, care vine în sprijinul reconstituirii sale „paleontologice”, sub semnul nerăbdării tinerilor actanţi interbelici, se relevă în valorificarea conceptului antic de hybris, menit să explice eşecul Mişcării Legionare
În ceea ce am numit ultimul Breban, în sensul maturizării depline a unui spirit excepţional, dovadă, în acelaşi timp, a rezistenţei celulei nervoase româneşti, adesea pusă sub semnul întrebării, se remarcă o conştiinţă exemplară a contemporaneităţii, deopotrivă cu ceea ce se ştia deja, unul dintre marii romancieri ai Europei. Detractorii se pot „feminiza” ei înşişi citindu‑i, cu detaşare, opera
Maria‑Ana Tupan ● O altă dimensiune a scrisului / 19
Impresia de excepţionalitate a prozei lui Nicolae Breban derivă din această multiplicitate a personalităţii sale în care s‑au întâlnit imaginaţia artistului, inteligenţa observatorului social, intuiţia psihologului şi profunzimea filosofului politic
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Nicolae Breban.
Piatra de temelie a culturii / 20
Vedeţi câte feluri, câte forme monstruoase prinde dreptatea. Pe vremuri, era o dreptate numai pentru un grup foarte sus situat, comandat de la Moscova, în care s‑a încercat – cum parţial se încearcă şi azi, e adevărat, cu alte mijloace – distrugerea tradiţiei româneşti, distrugerea valorilor acestei ţări, a valorilor europene, şi inocularea tinerilor cu ură faţă de înaintaşi, cu ură faţă de părinţi, cu ura faţă de biserică, cu ura faţă de adevăratele valori
Să nu se uite că am fost un luptător. Un luptător lovit adesea şi din vina mea. Pentru că nu eram destul de abil. Pentru că am îndrăznit să produc texte care nu erau conforme nici cu comunismul, nici cu bunul simţ, nici cu logica curentă sau cu tradiţia directă.
Am fost şi sunt un om fericit. Patosul despre care vorbiţi este forţa temperamentului meu. Sunt un coleric sanguin, un sanguin în esenţă. Am un roman de o mie de pagini, Drumul la zid, care a avut succes, pentru că a fost publicat sub comunism şi lumea l‑a citit. E un roman în care fac istoria unui sanguin care doreşte să se stăpânească. Această încercare de autometrizare, de stăpânire, a fost una din temele biografiei mele.
Să nu uitaţi că sunt un om care crede în viitorul statului român, în necesitatea acestui stat, în frumuseţea, în gloria şi în valoarea formidabilă a Europei Naţiunilor.
Constantin Lupeanu ● Acesta este Nicolae Breban! / 23
Mulţumesc, Nicolae Breban, mulţumesc pentru Francisca.
Eram student şi circula zvonul că Transilvania dădea literaturii române un alt mare maestru. Numele Breban, Sorescu, Nichita, creatori înnoitori, erau pe buzele noastre, ale tuturor studenţilor de la Universitate. Breban va rămâne în istoria literaturii române drept romancierul cu cele mai multe capodopere…
Mircea Braga ● Nietzsche – „Ultimul profet al acestei lumi în care trăim” / 24
Demersul lui Nicolae Breban se sfârşeşte acolo unde începuse: la mai bine de un secol de la ultima frază scrisă de Nietzsche, textul acestuia este departe de a fi doar istorie
Dana Oprica ● Literatura lui Nicolae Breban / 26
Literatura lui Nicolae Breban depăşeşte cu mult epoca în care a fost scrisă. Ea este de actualitate acum, în Europa
Crişu Dascălu ● Auctor in fabula / 26
Am acum, deloc întâmplător, imaginea ultimei secvenţe din filmul Dincolo de colinele verzi: un grup de inşi în roluri de protagonişti, în spatele cărora se înalţă silueta mută a celui care le‑a dat viaţă
Constantin Coroiu ● Nicolae Breban, sensul vieţii şi al operei / 27
Gestul lui „brutal”, care a surprins lumea literară şi politică a vremii, s‑a dovedit a fi însă, până la urmă, ca să mă exprim în maniera celui ce a scris În absenţa stăpânilor, un „noroc de destin”
Magda Ursache ● N. Breban sau normalitatea curajului / 29
De câte ori apare un eseu semnat de incomodul N. Breban, se declanşează în presă un tsunami. De apreciere, dar şi de contestare. Să le spunem detractorilor: Iartă‑i, Doamne, că nu ştiu ce fac!
Alexa Visarion ● Nobleţea mândriei scrisului / 30
Am nădăjduit întotdeauna să ecranizez Bunavestire... Simţeam că e chemarea unui duh vrăjit care mă ademeneşte. Cartea mă cuprindea, îmi dăruia senzaţii, stări, gânduri, plesnindu‑mi sufletul cu violenta ei magie
Lecţii de istorie
Ioan-Aurel Pop ● Politica faptului împlinit în crearea României moderne (II) / 31
Ziua de 1 Decembrie 1918 este un simbol naţional nu pentru că atunci s‑a unit o provincie sau alta cu Ţara, ci pentru că atunci s‑a încheiat un proces (început în secolul al XIX‑lea, la 1848 şi chiar mai devreme) şi s‑a statornicit România Întregită
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Nietzsche şi Motru / 32
Un fapt este important de reţinut: între cele două ediţii, prima din 1897 şi a doua din 1916, omenirea s‑a lăsat prinsă în vâlvătaia Primului Război Mondial, în care va intra în cele din urmă şi România, ieşind din război în tabăra învingătoare
Eveniment
Academicianul Ioan‑Aurel Pop, de ziua culturii naţionale, la ICR: „În Franţa, am simţit cel mai mare sprijin dintre toate puterile occidentale” / 33
Corespondenţă din Spania
Dan Munteanu Colan ● Jucării, jocuri şi locuri / 34
Niciodată nu l‑am recunoscut pe „interpret”, dar bucuria, emoţia şi teama să nu greşesc poezia pe care trebuia s‑o recit în faţa lui ca să primesc darurile erau imense
Nouă mii de semne
Mirel Taloş ● Omul în agonie, între raţiune şi credinţă / 35
Rezultatul acestei antiteze permanente este drama umană, imposibilitatea de a obţine siguranţa nemuririi. Dumnezeu este în starea existenţială a omului, nu în obiectul cunoaşterii, este o experienţă permanentă
Film
Dana Duma ● Empatia fotogenică / 36
Cuarón nu se sfieşte să recurgă la împrumutul energic din repertoriul melodramei pentru a demonstra cum personajul înfruntă cu demnitate destinul potrivnic
Corespondenţă din China ■ Romane pe‑un picior
Constantin Lupeanu ● Cui îi este frică de strămoşi? / 37
Eu văd un Seminar roman‑chinez de ţinută internaţională desfăşurat alternativ în cele două ţări, întins pe câţiva zeci de ani, agrementat cu săpături arheologice ş.a.m.d., care va ajunge să rescrie începuturile civilizaţiei lumii şi legăturile străvechi dintre România, Europa şi China
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Un eveniment remarcabil / 38
S‑au decernat premii anuale celor mai importante personalităţi din România legate prin scrisul şi activitatea lor de Israel şi celor mai valoroşi reprezentanţi ai scriitorimii israeliene de limbă română
Evenimente
„Istoria clădirii Academiei Române. La 120 de ani“ / 39
Trei mari proiecte editoriale ale Academiei Române / 39
Centenarul Marii Unirii s‑a constituit, astfel, într‑un bun prilej de a scruta obiectiv palmaresul realizărilor româneşti din diverse domenii de activitate, cu reflectarea traseului lor evolutiv, cuantificând deopotrivă împlinirile şi precarităţile şi prefigurând iniţiative menite să conducă la proiecte pe termen lung
Ostrovul Învierii de Aura Christi / 39
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2019
este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Vezi aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
