Revista Contemporanul nr. 11 / 2014 insoțit de suplimentul Comunismul cu rele și rele
Citiți în nr. 11 / 2014 al revistei Contemporanul
Din sumar:
■ Nicolae Breban. Să ne înzidim în present
■ Andrei Marga · Dialectica iluminismului
■ Vasile Muscă · Generația marii uniri
■ Bogdan Crețu · A prinde rădăcini în cuvânt
■ Marian Victor Buciu · Leonid Dimov și febra onirică
■ Adriana Teodorescu · Autenticităţi destrămate
■ Literatura română după o revoluție de Alex Ștefănescu
■ Poezie universală contemporană
Ataol Behramoğlu, Mite Stefoski, Peter Thabit Jones
Editorial
Nicolae Breban · Să ne înzidim în prezent
E adevărat că azi, la fel ca şi alte popoare cu care se pare că ne înrudim într-un fel sau altul, din comunitatea limbilor romanice, nu mai avem profeţi! Cineva care să ne spună ce vom fi, ce vom îndura sau trăi şi, mai ales, ce am fost! Să ne dăruiască acea viziune halucinatorie, presărată cu elemente fantastic de materiale, de concrete, nu atât asupra unei existenţe fizice, concrete, foste sau viitoare, ci asupra a ceea ce numim destin – cel care adeseori, ca şi Ianus, are două feţe, una întoarsă spre trecut, cealaltă spre ceea ce numim mereu viitor. Care, spun unii poeţi, este un alt fel de trecut.
Lecturi
Bogdan Crețu · A prinde rădăcini în cuvânt
O carte-eveniment: Limonov, Emmanuel Carrère
Editura TREI, 2014
Ştefan Borbély. I. Troţki nu face bodybuilding (II)
Eseu
Marian Victor Buciu · Leonid Dimov și febra onirică
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon
Cărți
Theodor Codreanu · Act tulbure de narcisism (I)
Povestea subteranei
Aura Christi · Frumusețea care va salva lumea
Trecem printr-o epocă marcată de o stranie barbarie ce și-a arborat masca utilitarismului și a consumismului, înnămolindu-se în încercarea disperată de a tăia la rădăcini miturile fondatoare ale umanității, adică de a ucide ceea ce numim cu o jumătate de gură – mereu stângaci, mereu poticnit, pentru că suntem conștienți că pășim pe terenul necunoscutului teribil – suflet. Ce se întâmplă în absența acestei miraculoase entități? Ne-o spun răspicat mama și tatăl istoriei: absența sufletului naște monștri, monștri-locatari ai unei aparențe a vieții – ar fi zis Friedrich Nietzsche – aparență, ce nu are cum să fie considerată moarte. Căci și aceasta este înlocuită cu o altă aparență într-o epocă în care ne-am îndepărtat de înțelegerea mitului – „o imagine condensată a lumii”.
Eseu filosofic
Vasile Muscă · Generația marii uniri
Fragmente
Claudiu Soare · Gloria, tratament împotriva revoltei
Editura Academiei Române ■ Avanpremieră editorială
Ion Militaru · Despre marea minciună și alte eseuri morale
Literatura română după o revoluție
Alex. Ștefănescu · Amintirile unui mare actor
Polemice
Magda Ursache · Minerva versus Momos
Cele mai defăimătoare texte la adresa românilor se răs-plătesc „cu-a României stea”, înaltul ordin naţional. A fi devotat naţiei, ţării, culturii li se pare multora o atitudine de dispreţuit, cum dispreţuit este specificul etnic.
Iată ce scrie cel mai vândut prozator al momentului: „Ce tristă e soarta scriitorilor români: ciudăţenii nici măcar interesante, venite dintr-un spaţiu total ignorat, dintr-o ţară fără identitate, fără istorie, fără nimic de aşteptat de la ea şi de la cei ce-o locuiesc” (Frumoasele străine, Humanitas, 2010).
Eseu filosofic
Andrei Marga · Dialectica iluminismului
Eseu
Anca Tomoioagă · Nevoia de sacru
Lecturi
Constantin Cubleșan · Bastonul contelui și cei o sută
■ Academia Română ■ File de istorie
De la Societatea Literară la Academia Română
Eseu
Diana Cozma · Despre libertate trebuie vorbit mereu
Cărți
Adriana Teodorescu · Autenticităţi destrămate
Antologiile Contemporanul
Poezie universală contemporană
Peter Thabit Jones
Traduceri și prezentare de Olimpia Iacob
Cărți
Ion BUZAȘI · Episcopul Ioan Suciu într-un interviu biografic
Polemice
Zanfir Ilie · Labirintul textului
Antologiile Contemporanul
Poezie universală contemporană
Ataol Behramoğlu
Ataol Behramoglu, născut la 13 aprilie, 1942, la Catalca, în Provincia Istanbul, Turcia, este un proeminent poet şi
traducător de literatură rusă în limba turcă. Proaspăt licenţiat al Departamentului de Limba şi Literatura Rusă al Universităţii din Ankara (1970), Ataol Behramoglu publică al doilea volum de versuri, Intr-o zi cu siguranţă, care a cunoscut de atunci multe ediţii, bucurându-se de un mare succes. Poemele vădesc o îmbinare a poeticii lui Nazim Hikmet cu elemente de simbolism şi suprarealism. Ca urmare a loviturii de stat de la 12 septembrie, 1980, poetul e îndepărtat din funcţia sa de la Teatrul Municipal din Istanbul. O antologie de poeme intitulată Nici ploaie … nici poeme, publicată în 1981, e topită. E arestat împreună cu alţi membri ai Asociaţiei pentru Pace din Turcia. A cunoscut condiţii de detenţie atroce la Închisoarea Militară din Maltepe până în noiembrie 1982, când a fost eliberat condiţionat. Premiul Lotus pentru literatură decernat de Uniunea Scriitorilor Afro-Asiatici atrage atenţia asupra sa. E condamnat în contumacie la opt ani de muncă silnică şi treizeci şi două de luni de arest la domiciliu. Forţat să părăsească ţara, se refugiază în Franţa, unde lucrează la Centrul de Poezie Comparată de pe lângă Universitatea Sorbona. Achitat de toate sentinţele, revine în Turcia în 1989 ca Preşedinte al Sindicatului Scriitorilor din Turcia. Poemele sale sunt traduse în câteva limbi şi publicate la edituri străine. În 2003 i s-a decernat Marele Premiu pentru Poezie al P.E.N. Club-ul turc.
Mite Stefoski
Mite Stefoski s-a născut în 1975 la Struga, Republica Macedonia. A absolvit Universitatea din Skopie, unde a urmat cursurile de literatură comparată. E un scriitor total, exersându-se în toate genurile: poezie, proză, critică. Din 2012 este director al Festivalului Internaţional de Poezie de la Struga, unul dintre cele mai vechi şi mai renumite.
Comentariul unui poem
Iată poemul:
Poemul absent
O casă de piatră şi cărămidă roşie o mână întinsă către
A fost pe strada aceasta o zonă hohotind de râs
Ferestre arcuite fragile şi fugare ca o reflexie-n oglindă
Şi un pin în vârf desenat în apă.
O stradă cu salcâmi în floare, un zid ascultând conversaţiile unora
şopârle, iedere, desene şi nume
ca şi cum căzuse zăpada topind întunericul în cupa ovală
ale cărei miresme cu iz de ban de metal
se-amestecau cu cele ale buzunarelor de liliac umplute cu nimicuri
a fost pe stradă, în vreme ce pisicile lunecau mai departe neinteresate,
rostogolire de cercuri de fier peste pietroiele tocite
dând la iveală acele petece peste coate şi genunchi juliţi
în trecere pe aici noaptea greierii
se prelingea pe-această stradă ca ploile repezi de vară apa streşinilor susurânde
Copii cu şosete găurite, jucându-se de-a v-aţi ascunselea până la ceasuri tărzii,
Au fost pe-această stradă ochi plini de praf…
Prezentare și traduceri de Maria-Ana Tupan
Remember
Luiza Barcan · Mânăstirile „Străinei”
Film
Dana Duma · Către un cinema popular
Călin Căliman · Sârșit de an cinematografic
Bref
Boris Marian
Despre terorism și lumea de azi
Repere
Oana Strugaru · Ceea ce contează
Cărți
Constantin Stancu · O mie de cuvinte pentru cărătorul de bagaje
Pagini de filosofie
Ionel Necula · O cercetătoare a filosofiei româneşti
Comunismul cu rele și rele de Magda Ursache
Supliment al revistei Contemporanul, nr. 11/2014
Magda Ursache este unul dintre cei mai străluciţi şi mai originali polemişti din cultura română actuală, dincolo dar în consonanţă cu forţa stilistică a romancierei. Colaboratoare infatigabilă la cele mai importante reviste ale momentului, 
articolele ei sunt întotdeauna imbold spre lectură, prin vervă stilistică şi problematică. Spre deosebire de criticaştrii de duzină, autoarea se distinge prin abordarea mizelor majore ale culturii şi vieţii publice româneşti şi europene. Pentru asta, îşi foloseşte altfel lecturile bogate şi informaţia mereu surprinzătoare, toate acumulate în timp şi temeinic. Magda Ursache este unul dintre puţinii intelectuali care s-au angajat în greaua povara a sanificării culturale şi spirituale post-totalitare. (Theodor Codreanu)
Pusă la zid de regimul compromisurilor laşe şi ticăloşite, obligată multă vreme să poarte în gură căluşul tăcerii, vocea Magdei Ursache s-a auzit tot mai limpede şi mai clară în hărmălaia care a cuprins agora românească după decembrie 1989. A rămas neclintită la postul ei de veghe şi de nemiloasă execuţie critică. Puţine sunt cele care se pot asemăna cu puterea ei de muncă, de disecţie, de elocvenţă.
În numele nostru şi al laşităţii noastre, Magda Ursache ridică mănuşa la toate distorsiunile, la toate abuzurile, încălcările şi trădările noastre. Până o avem pe ea, noi putem sta bine încotoşmănaţi la căldurică, urmărind de la distanţă spectacolul confruntărilor. Când va veni pentru noi momentul intrării în arenă, va fi prea târziu. Neechivocul poziţiei Magdei Ursache ar trebui să ne pună pe gânduri spre a lepăda nehotărârea şi a-i antrena pe ezitanţi. Anafura stropită cu aghiazmă furnizată de ea ar trebui să ne oblige să stăm sub patrafir ceva mai mult. (Mircea Popa)
Magda Ursache este una dintre persoanele raţionale din societatea românească ce se împotriveşte cu toată fiinţa răului sub toate formele sale, fie că acesta vine din trecut, că îl trăim în prezent sau că e gata să ne deschidă (marcheze) viitorul. Cartea aceasta nu este, evident, un accident în evoluţia scrisului Magdei Ursache, opera sa, încă de la debut, fie proză, fie eseu, fie publicistică, este polemică; dar o polemică făcută cu argumentele culturale cele mai credibile, cu un rafinament al scriiturii care nu a coborât niciodata tonul (dar nici garda) şi mai ales cu o memorie a amănuntelor care nu lasă nimic nedesluşit (astfel, nepedepsit?) într-o societate atomizată cum este cea românească.
Cartea Comunismul cu rele şi rele a Magdei Ursache este o demonstraţie făcută pe propriul suflet şi pe propriul destin, cu agumentele istoriei şi cu instrumentele literaturii, că am ieşit din teritoriul minimei moralia şi am intrat, fără să ne punem prea multe întrebări, ca naţie şi ca societate (tânără) europeană, în postmoralia. (Adrian Alui Gheorghe)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Doriți să citiți anumite articole din numărul curent dați (click aici)
Vă dorim lectură plăcută!
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Regală SRL (tel.: 021 317 90 81).
În format tipărit poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării: InMedio, RelayCărturești – Verona București In zona Piața Romană – București Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin: Compania naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, Zirkon Media, SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780 Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18. E-mail: [email protected]; [email protected]
Salvează
