Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute

Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute

Editorial
Nicolae Breban • Stăpâni la noi acasă /  3
Cioran şi calea provocării • Nu vreau ca eu însumi să fac o rapidă carieră, amestecând politicul cu esteticul. E adevărat că foarte mulţi scriitori din zona Estului au folosit acest canal de protest politic pentru a‑şi împinge mai uşor marfa lor estetică.
Eu am trăit într‑o lume cosmopolită • Deschiderea spre Europa nu înseamnă o trădare a românismului • În anticamera Europei.

Marginalii critice
Marian Victor Buciu • Interbelicul în critică şi genuri colaterale /  4
Pseudo‑conceptul unificator ia numele de  post‑simbolism şi conduce la „descoperirea unei noi lumi stilistice”.
M. Zamfir o aduce în pagini şi pe fiică, iar despre Monica Lovinescu susţine că a continuat fără abatere canonul estetic pur şi simplu. Nicio suflare despre est‑etica ei polemică. M. Zamfir se amendează în identificarea din titlu. O reduce pe fiică la continuarea criticii estetice.

Cronica literară
Ştefan Borbély • La ţigănci în 7 trepte interpretative /  5

Lecturi
Theodor Codreanu • Ioan‑Aurel Pop despre „stăpâna noastră” /  6
„Câtă vreme mai locuim în limba română – «ca un fagure de miere», cum scria Poetul – înseamnă că avem încă o patrie română, oriunde ne‑am afla”.
Româna este singura limbă neolatină care a conservat cuvântul lume din latinescul lumen, lumină, dovadă a creştinării încă din vremea romanizării, identificarea lumii cu lumina fiind o realitate dogmatic‑teologică.

Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu • Veneţia şi cazul românesc (secolele XVI‑XVIII) /  7
După numai unsprezece ani, prin voinţa aceluiaşi Bonaparte pe care călugării români îl credeau a fi o corcitură greco‑latină – fiul unui neam „greco‑romeu” –, Veneţia devenea o amintire istorică ilustră.
Al treilea şi ultimul motiv al deschiderii est‑europene, anume româneşti, către lumea Veneţiei rezidă în tipul de instrucţie superioară oferit în mediile veneţiene, mai precis în Universitatea din Padova.

Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • „Harfa de‑ntuneric” /  8
George Vulturescu s‑a redescoperit pe sine scriind acest volum, ceea ce e mai mult decât admirabil.
Ancorată emblematic în sintagma „harfa de‑ntuneric” din poemul Linişte, demonstraţia deconstruieşte pas cu pas validitatea generică a metaforei luminii din exegeza clasică a universului poetic blagian.

Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • O poveste iniţiatică /  9
Povestea unor învingători între învingători. Aleşi între aleşi, aflaţi în posesia artei de a fi mai mult decât învingători şi mai puţin decât învinşi.
Povestea unor oameni mari care au luptat să rămână ei înşişi şi au trăit cu faţa spre veşnicia regăsită în forul lor lăuntric. E lucrul cel mai greu din lume. Şi culmea e că au reuşit.

Lecturi
Iulian Boldea • Singurătatea istoricului literar /  10
Goga a înţeles, pe urmele lui Eminescu, importanţa covârşitoare a confesiunii, a mărturisirii, părăsind balada în favoarea doinei şi mai ales a bocetului. Cu el, poezia transilvăneană devine ceremonie, rugăciune, autentic discurs liric.
Un studiu riguros documentat este Italia văzută de călători români din Transilvania.

Lecturi
Mircea Braga • La intersecţia sensurilor. de la credinţă la religie /  11
Religia şi‑a afirmat, în faza sa iniţială, funcţia de cunoaştere.
Acest model mental a devenit apoi realitatea ta, iar acum faci tot ce îţi stă în puteri, zi şi noapte, pentru a adapta lumea exterioară astfel încât să se potrivească cu modelul tău. Tu etichetezi automat tot ce nu se potriveşte ca fiind rău, nedrept sau greşit.

Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Şansa hierofaniei şi deconstrucţia sacrului /  12
Gheorghiu traduce nu doar demitizarea creştinismului, dispariţia lui, cât transformarea ritului sacru în artă pop, de consum.
Acest Isus pop nu este produsul viziunii vreunui artist, ci improvizaţia omului contemporan ajuns lumpenul societăţii tehnice.

Marginalii
Adrian Majuru • Sapiens – povestea continuă /  13
Apare o realitate diferită de alte animale: dezvoltarea lentă a creierului nostru nu ar fi deplin posibilă „decât dacă părinţii trăiesc mult”.
Creierul nostru îşi încheie perioada de creştere la 25 de ani, iar perioada de învăţare poate dura până la 30 de ani şi chiar mai mult.

Portrete în relief
Mircea Platon • Pictori români în Franţa (1834‑1939) /  14
Badea‑Păun este un istoric român care locuieşte la Paris de decenii bune şi care a reuşit să producă acolo un raft de bibliotecă despre istoria monarhiei, arhitecturii şi artei din România, alături de volume explorând aspecte ale artei moderne şi contemporane europene şi americane.

Academia Română • Eveniment
Omagiu editorial: Solomon Marcus /  15

In memoriam
Theodor Codreanu • Nicolae Dabija şi armonia personalităţii /  16

Academia Română • 155
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan-Aurel Pop
Academia Română la 155 de ani şi consolidarea identităţii româneşti /  17
Academia Română e cel mai important for de consacrare şi de cercetare, cel mai prestigios forum intelectual din România, cum este Academia franceză pentru francezi, Academia poloneză pentru polonezi.
„Consolidarea identităţii se face prin limbă, prin istorie, prin tradiţie…”
Academicienii semnează în Contemporanul. Şi sperăm să ajungă revista nu numai sub ochii multora, ci şi la inimile, şi la sufletele lor, ca să înţeleagă că Academia Română n‑a fost creată pentru binele unei persoane şi nici pentru a da satisfacţie unei perioade anume sau unei grupări politice. Academia Română e deasupra politicului, deasupra disputelor, deasupra contingentului.

Lecturi esenţiale
Horia Bădescu • Civilizaţia spectacolului şi Don Quijote /  20
Poate că ceea ce trăim astăzi e un teribil avertisment pentru dezmăţul, nu doar imagistic, în care se scaldă umanitatea, pentru incapacitatea omului de a se mai întâlni cu sine însuşi, pentru confuzia axiologică şi morală.
Niciodată violarea barierelor sacre, imixtiunea inadmisibilă în teritorii interzise, în echilibrul atât de perfect, dar atât de fragil al universului celular, în această bijuterie biologică fasonată de la începutul lumii, n‑a fost atât de agresivă.

Eveniment
Gabriela Adameşteanu, Laureata Premiului Naţional pentru Proză
„Ion Creangă”, Opera Omnia, ediţia a V‑a /  21
Cu ocazia participării mele la manifestările dedicate acestui Premiu, am descoperit patrimoniul de suflet din nordul Moldovei. Sunt bucuros să constat că Moldova contribuie la amploarea conştiinţei literare româneşti actuale.

Polemice
Constantin Toader • Sub masca „universalismului”. Un adevărat „Cernobîl” didactic /  22
Liceele noastre, indiferent de filieră, nu ar trebui transformate, prin proiecte curriculare deficitare, în cimitire ale gramaticii limbii române, iar absolvenţii lor în torţionari ai limbii materne.
Nu numai Limba şi literatura română este marginalizată, ci şi Limba latină, în ciuda faptului că ea a fost, timp de secole, limba în care s‑a transmis cunoaşterea în Europa.
Probabil că autorii proiectelor nu au reuşit să facă legătura între limba latină şi limba română, considerând că structura gramaticală a limbii noastre a apărut din spuma mării sau în urma contactului cu unele triburi migratoare.

Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa • Vaccinul şi oponenţii săi /  23
În timp ce ţările europene sau SUA impun restricţii severe de circulaţie sau sunt în carantină totală, Israelul a revenit la viaţă.

O carte‑eveniment
Ioan‑Pavel Azap • Cineaşti în era digitală: dialoguri relevante despre cinematograful de azi /  24
Cartea Danei Duma este asemenea unui roman în care autorul omniprezent adună laolaltă şi pune în relaţie personaje care poate că altfel nu ar fi intrat niciodată în dialog unul cu celălalt.
Suntem martorii unei schimbări de paradigmă cu consecinţe nebănuite în urmă cu nu foarte mult timp.

Viaţa muzicală
Sorana Mănăilescu în dialog cu Matei Varga
„Numai cel care îşi oferă inima ajunge la inimi!” /  25
Artiştii importanţi sunt invitaţi la enorm de multe festivaluri în toată lumea şi au o agendă de concerte plină până la refuz…
Profesorii, întâlnirile cu mari artişti, experienţa dobândită pe scenele de concert, fie în apariţii solistice, fie alături de orchestre, toate acestea te împing mai departe, te inspiră şi te formează ca artist!

Con(texte)
Maria‑Ana Tupan • Fals tratat de libertate /  26
Radu Voinescu nu impune criticului obligaţia de a alege dintr‑un meniu de metode, ceea ce i se pare servilism ideologic, ci respectul faţă de sensul codificat într‑o operă gândită în sens kantian.
În sens kantian, este condamnat comentariul impresionist, dictat de gustul personal, arbitrar (ceea ce Kant, în Antropologia în sens pragmatic, numeşte „egoism estetic”).

In memoriam
Adrian Dinu Rachieru • Un miniaturist în centrul lumii /  27
„Inteligent, inventiv, pozeur, ludic, histrionic, mobil (adică adaptabil), poetul‑miniaturist îşi maschează gravitatea.”
Chibzuind la întremarea lumii, printre atâtea „boleşniţe”, rătăcind prin meandrele Istoriei (cu atâtea lecţii inutile), autorul denunţă risipa de vorbe.

Polemice
Magda Ursache • „Vorbiţi, scrieţi româneşte, pentru Dumnezeu!” /  28
Cât despre promisiunile în limba folosită la vârf, ele sună cam aşa: „Sustenabilitatea transportului prin transpunerea directivelor pentru a se atinge multi‑mobilitatea”. Vă întrebaţi ce‑i asta?
Guvernanţii nu‑s atenţi cu limba română, de îţi vine să le strigi: Uşor cu gramatica pe scări!

Evenimente • ICR
Miruna Olteanu • Cuvinte şi imagini cu şnur alb‑roşu românesc /  29
Tradiţia Mărţişorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii UNESCO în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie“, într‑un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia de Nord.
Mărţişorul a fost sărbătorit în reţeaua reprezentanţelor Institutului Cultural Român din străinătate prin organizarea mai multor evenimente online.
• Institutul Cultural Român – Calendarul diplomaţiei culturale / 30
100 de ani de la înfiinţarea Operei Române din Bucureşti ca instituţie independentă şi finanţată de la buget, vineri, 2 aprilie, sunt comemoraţi 104 ani de la naşterea lui Dinu Lipatti.

Corespondenţă din China
Ding Chao • Exemplul Chinei /  31
Exemplul Chinei, larg comentat, studiat în amănunţime în prestigioase şi vechi instituţii de învăţământ superior din întreaga lume, model apreciat cu superlative de opinia internaţională, oferă soluţii eficiente, admirabile, în rezolvarea unor probleme de interes general, cu care se confruntă omenirea în aceste vremuri de restrişte.
Chinezii sunt tot mai conştienţi de faptul că eliminarea sărăciei constituie un nou start pentru o viaţă îmbelşugată, trăită în bucurie, fericire şi prosperitate.

Antologiile Contemporanul
Angela Bratsou, Stavros Deligiorgis • Arta scriitorului Thanassis Valtinos /  32
Traducerile sale din Eschil şi Euripide sunt puse în scenă la festivalurile anuale de la Epidaurus şi de la alte teatre antice din Grecia.
Considerat unul dintre scriitorii de frunte ai literaturii greceşti moderne, Valtinos povesteşte cu multă pricepere aventura greacă din secolul al XX‑lea.

Istoria mentalităţilor
Roxana Coman • Memoria lui Tudor Vladimirescu /  33
Stindardul menţionat în text şi în desenul lui Carl Isler este unul dintre elementele care au fost folosite ca argument în favoarea nominalizării mişcării lui Tudor Vladimirescu drept revoluţie.
Mai departe îi avem identificaţi, cu legendă, pe principalii actori ai scenei: Tudor şi căpitanii săi, respectiv, Macedonschi, Cioranu şi Hagi Prodan.

Patrimoniu naţional
Dan Pîrvulescu • Falsificarea monedei în evul mediu /  34
În Franţa cei prinşi erau pedepsiţi prin tăierea mâinii drepte, iar mai târziu prin tăierea capului, arderea de vii, spânzurătoare sau prin moarte cu apă fiartă sau ulei fiert.
Pedepse asemănătoare se aplicau şi în ţările române, mai ales tăierea mâinii drepte şi turnarea de metal topit pe gură.

Antologiile Contemporanul
Friedrich Hölderlin tradus de Christian W. Schenk /  35

Din poezia lumii
Selimir Radulović • Din cele 20 de cântări /  35

Premiile Globurile de Aur 2021
Dana Duma • Prim‑planul femeilor /  36
Aceste „lucruri” puţin abordate până acum au de multe ori de‑a face cu rasismul şi palmaresul Globurilor de Aur 2021, care au inclus multe titluri de filme care se referă la această problematică.
Deşi este o producţie americană, lungmetrajul se califică pentru acest premiu şi pentru reprezentarea unor sud‑coreeni care se stabilesc într‑o zonă rurală din Arkansas în anii 1980.

Cronica plastică
Luiza Barcan • Cum se naşte o icoană pe sticlă? /  37
Astăzi o expoziţie „aşezată”, de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, e considerată „păşunistă”, vetustă, demnă de tot dispreţul.
Ca iconar, Corina Petculescu se manifestă cu real ataşament faţă de substratul profund spiritual al acestei arte‑meşteşug, dovedind totodată că a dobândit experienţă artistică şi că Dumnezeu i‑a dăruit, pe lângă talent, credinţă şi har.

Civilizaţie românească
Ana Maria Măciucă • Influenţele artei orientale /  38
Orientul lui Szathmary exprimă cu pregnanţă propria experienţă a pictorului sedus nu de descoperirea urmelor unor civilizaţii dispărute, ci de Orientul contemporan.
El este cel fără de care „n‑ar fi existat la momentul potrivit terenul necesar afirmării lui Grigorescu şi Andreescu”.

Teatru
Dana Pocea • De la „Sublimul trădării” la cunoaştere de sine /  39
Apetitul pentru filosofie deschide o pluralitate de perspective alchimice prin care poate fi urmărit un itinerariu teatral complet.

Vă dorim lectură plăcută!

 

---

Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română

---

Noutăți editoriale (Click aici)

---

Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)

---

Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)

Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)

Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).

Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.

Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:

Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,

SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.

Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]

Salvează

Salvează

Total 1 Votes

0

1