Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 06 Iunie 2020
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban ● Amor fati / 3
Iar… Ariadna? A apărut şi ea, e drept, cea a Maestrului, dar şi cea care‑mi aparţinea, ce‑mi fusese trimisă, sub un alt nume. Şi eu am recunoscut‑o suficient de iute.
Portrete în relief
Marian Victor Buciu ● Augustin Buzura, misionarul de conştiinţă şi cuvânt / 4
Conştiinţă şi cuvânt sunt termenii titulari ai volumului pus în faţă. Tot Buzura a evidenţiat, cât şi cum îl priveşte, „greutatea cuvântului scris”.
Cronica literară
Ştefan Borbély ● La marginea tăcerii / 5
Ceea ce uneşte aceste spaţii e ceremonialul neostentativ al prestaţiei spirituale. Mircea Petean e poet autentic, „elementar”, el trăieşte poetic, fiindcă nu merită să facă altceva.
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş / 6
Au trecut şi Sfintele Paşti, dar gândul zboară înaintea noastră, de parcă s‑ar topi şi timpul, spre început de toamnă, de Sfântă Mărie.
Academia Română • Alexandru Ioan Cuza – 200 de ani de la naştere
Răzvan Theodorescu ● Liderul ideal / 7
Cuza cel din copilărie, Cuza din adolescenţă, a rămas pentru mine, la senectute, acelaşi erou pe care experienţa de viaţă îmi îngăduie, poate, a‑l socoti liderul ideal al românilor din toate timpurile.
Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu ● O avanpremieră lirică / 8
Menţinându‑se în sfera intensităţii spirituale privilegiate, lumina aglutinează îndepărtate valenţe genezice şi intime revelaţii identitare în limitele compacte ale unui poem.
Surâsul prinţului mîşkin
Aura Christi ● O experienţă spirituală / 9
Conştientizând faptul că valul de negativitate riscă să te clatine, începi să cauţi lucrurile frumoase înlăuntrul tău, în existenţa ta, în viaţa celor dragi inimii; şi le scoţi în faţă ca pe nişte borne.
Reacţia ta în mijlocul acestui infern, evident, te defineşte şi îţi arată ţie însuţi, în primul rând, ce fel de om eşti.
Marginalii
Boris Marian ● Complexul identitar al lui Jakob Wassermann / 10
Este vorba de dorinţa intelectualului evreu de a se simţi „acasă” în inima culturii care l‑a format ca om capabil de a crea ceva pentru semenii săi.
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Biserica în vremuri de restricţii / 11
Sunt conştient că, pe fondul secularizării de astăzi, remarcile mele nu vor suna bine în urechile unora, dar îmi asum, ca şi altădată, riscul.
Clubul ideea europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Eugen Simion
„Literatura a fost pentru noi un colac de salvare” / 12
Într‑o perioadă istorică absolut nenorocită, cea mai rea din istoria României moderne, adică în anii ’48, ’50 până prin ’64, am avut şansa să avem profesori mari, profesori extraordinari, veniţi din generaţia interbelică.
Paul Cernat ● „Construcţia este o rara avis” / 13
Mircea Martin ● Căutarea permanentă a judiciosului / 13
Avanpremieră editorială • editura Academiei Române
Mircea Braga ● Privirea îngheţată a ultimului Decheneu / 14
Universul valorilor se tulbură în momentul în care orice carte, cum spunea Noica, se cuvine atacată cu o idee, iar varietatea acestora, a convingerilor, vine, uneori, din afara registrului.
Clubul Ideea Europeană • Virgil Nemoianu • 80
George Motroc în dialog cu Virgil Nemoianu
„Mileniul II a fost european, mileniul III mi se pare îndoielnic…” / 15
Literatura nu mi se pare în stare de criză, sau, în orice caz, nu încă. Categoric însă, avem de‑a face cu o netă scădere a ponderii Europei (în ansamblu) printre ţările globului pământesc.
Clepsidra cu nuanţe
Sorin Lavric ● Paladinul din casimcă / 16
Dacă e să‑l definesc metaforic, Petrişor e pilastrul din „Talpa iadului”, sau paladinul din
Casimca Jilavei. Sau izbăvitul de pe „Corabia morţii”.
Dosarele Contemporanul
Adrian Majuru ● Cumpăna României şi poporul ei. De la „ce ştii să faci” la „ştii ce vrei”? / 17
Motto: „Fiecare generaţie făureşte istoria celor care vor urma.”
Călin Georgescu, Cumpăna României, Editura Christiana, 2016
Mozaic
Simona Popescu ● Muzeul Bucureştiului – Star(t) în online / 18
Potrivit reach‑ului organic estimat de Facebook pentru perioada 11 martie – 30 aprilie, în care expoziţiile au fost închise, toate cele peste 1.200 de postări au acumulat 1.114.735 de persoane care le‑au putut citi.
Istorie urbană
Maria‑Camelia Ene ● Regina Maria a României. Rafinament şi eleganţă / 19
Apreciată ca o mare frumuseţe a vremii sale, părăseşte la vârsta de 17 ani Regatul Marii Britanii şi al Irlandei pentru a se căsători cu Ferdinand, Principe Moştenitor al României. Această tânără ingenuă era nepoata Reginei Victoria şi a Ţarului Alexandru al II‑lea al Rusiei.
Avanpremieră editorială
George Apostoiu ● Paris, anul 1968. Libertate, încotro? / 20
Festivalul filmului de la Cannes aduna anual floarea cinematografiei mondiale. François Mauriac în 1952, Albert Camus în 1957 şi Jean‑Paul Sartre în 1964 primeau Premiul Nobel pentru literatură.
Avanpremieră editorială
Mircea Platon ● Anarhizarea şcolii: oengeurile interne / 21
Motivational speakers sau psihologi care îşi depăşesc competenţele îşi vând şi ei dubioasele abilităţi şcolilor din România, punând în circulaţie idei, al căror primitivism psihologic e înfăţişat ca mare şi subtilă inovaţie pedagogică. De exemplu, echivalând succesul şcolar cu succesul, ei ajung să vorbească exclusiv despre cum şcoala trebuie să producă „oameni de succes” şi „lideri”, uitând că problemele creşterii şi educării copilului nu sunt aceleaşi cu strategiile de aburcare corporată, de parvenire prin vânzări sau de monopolizare a unei pieţe. Revelaţii deschis şi, evident, imbecile sunt predicate de pe scene de conferinţe şi prin şcoli de domni, a căror prestanţă total ştiinţifică e, uneori, întărită de bluetooth‑ul înfipt în lob la fel de solemn ca un cercel în urechea unui câine comunitar sterilizat. Astfel, un asemenea apostol al succesului, fără bluetooth, fost ministru al învăţământului, spunea că trebuie să facem din copii nu oameni care rezolvă probleme, pasivi, ci activi descoperitori de oportunităţi. În termeni şcolari, asta înseamnă să scoatem de pe băncile şcolilor elevi care vor căuta să găsească oportunitatea de a copia rezolvarea unei probleme în loc să o rezolve.
Poşta redacţiei
Bogdan Popa ● Reformă cu orice preţ? / 23
Programa „nouă” la Limba şi literatura română, târâtă la noi pe liniile directive ale Uniunii Europene (via „corectitudinea politică”), sub paravanul eliberării conţinutului, al aerisirii disciplinei în favoarea elevilor şi a profesorilor, este un mare fals, este o premeditare şi o metastază.
Trăim vremuri foarte tăioase şi delicate, când gramatica limbii române este travestită şi schimonosită doar de dragul reformei şi noului, cu orice preţ.
Educaţia naţională românească
Gheorghe Bunescu ● Identitate culturală şi educaţie naţională / 24
Şcoala trebuie să‑i dea absolventului sentimentul că viaţa sa are un sens, o motivaţie culturală, care se concretizează într‑o armonie a identităţii personale şi a celei naţionale, cu apartenenţa la cultura europeană şi la aceea planetară
Educaţia naţională nu are nevoie de reforme conjuncturale (cu „forme” imitate, importate cu bani sau impuse), ci de o refondare întru împlinirea rostului civilizator al viguroasei naţiuni române, ca a şaptea ţară ca populaţie în Europa şi având mari resurse
O carte‑eveniment
Mirel Taloş, Undeva în Transilvania, Editura RAO, 2019
Dana Oprica ● Raţiunea în slujba urii / 26
Finalul e copleşitor, din acest unghi: Dumnezeu supravieţuieşte şi iartă, omul, câteodată, încă nu poate…
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Constantin Noica şi conceptul de Europa / 27
Strădania fundamentală a gândirii merge în aceeaşi direcţie a întemeierii unei unităţi trainice între cer şi pământ, între divin şi uman. De fapt, la o examinare mai pătrunzătoare, rădăcinile acestei ideologii coboară mai adânc în trecut.
Profeţii spectaculare
Alexa Visarion ● Ecoul Caragiale / 28
Fără muzică, încep să se mişte în faţa oglinzii de cristal în ritmuri diferite. De la menuet şi gavotă la vals, mazurcă şi rock-and-roll. Din buzunarul ei se risipesc pe jos seminţe de floarea‑soarelui.
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Ars moriendi / 29
Extensia vocii lui Dumnezeu devine un mit similar muzicii sferelor. Vergo însă, locul acţiunii, nu este nici pe departe un microcosm al armoniei cosmice.
Profil
Adrian Dinu Rachieru ● „Arhiva” Pora / 30
Mircea Pora rămâne, totuşi, un autor „rău cunoscut”, constata Bedros Horasangian, invitând la o necesară reevaluare.
Lecturi
Theodor Codreanu ● Gândirea treimică / 31
Vorbeşte, mai departe, despre adevăr, educaţie, morală, prietenie, curaj, frică, paternitate şi patriotism, ruşine şi frumuseţe, iubire şi omenie, Dumnezeu, raţiune, moarte şi iad, rugăciune şi Biserică.
Pinacoteca Bucureşti
Elena Olariu ● Salomeea. Seducţie şi triumf în artă / 32
Arta românescă modernă a evocat destinul fermecătoarei Salomeea mai târziu, începând cu secolul al XIX‑lea, prin câteva opere de artă memorabile, cele prezentate de această dată fiind lucrări plastice care fac parte din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti
Polemice
Luiza Barcan ● „Urâciunea pustiirii” / 33
Căzuţi în cea mai flagrantă formă de negare a realităţii lui Dumnezeu, propagandiştii noii „religii” n‑au nici măcar minima inteligenţă să‑şi dea seama că dorinţa le‑a fost împlinită: ţara s‑a umplut de spitale!
Marginalii
Magda Ursache ● Omul – măsura tuturor lucrurilor / 34
Teodor Baconschi – teologul – nu vrea biserici, tradiţie, folclor. E o tăiere de rădăcini asta
Corespondenţă din franţa
Victor Ravini ● Unde este patria? / 35
În zilele de azi duşmanii tradiţionali ai românilor, ajutaţi de cozile lor de topor, trădătorii de neam dintre fraţii noştri de sânge, fac eforturi disperate să ne şteargă identitatea naţională şi culturală. De aceea ei atacă religia noastră. Ei atacă şi limba noastră, dar asta nu au învăţat‑o de la Feuerbach.
O ştiau de acasă.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Un nou război / 36
Israelienii s‑au dovedit a fi, încă o dată, disciplinaţi şi înţelepţi astfel încât,
printr‑un efort comun, au câştigat o bătălie care, în unele ţări dezvoltate, s‑a dovedit o misiune imposibilă
Corespondenţă din viena
Hans Dama ● Peregrinările vieneze / 36
Film
Dana Duma ● Ecranul acasă / 37
Ar fi de văzut şi filmele din grupajul Documaraton (programate, în mod special, pentru insomniaci?), câteva titluri de lungmetraje fiind de neocolit pentru cinefilii români
Teatru
Dana Pocea ● Itinerar teatral clujean / 38
Frica de a ţi se fi interzis „să nu‑ţi fie frică”, frica de a nu fi turnat organelor securităţii ori de a nu‑ţi pierde iubirea, şi oricâte alte frici mai sunt, au ca revers suspiciunea, incapacitatea de a comunica cu semenii
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu ● Incursiuni la originile basmului / 39
Cu Teac Damsa, el continuă aceeaşi tradiţie de a relata istorii contemporane într‑un gen de realism magic ce coboară mitologic până la originile şi modelele lor exemplare.
Începând cu nr. 6/ 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiu
lui Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
